Steaua Roşie, februarie 1980 (Anul 32, nr. 26-45)

1980-02-01 / nr. 26

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE LA CIPĂU Bunii gospodari se cunosc şi după aspectul căminului cultural Poate cu nu deţinem adevărul absolut chiar dacă am fost la faţa locului, am văzut căminul cultural şi am profitat de ospi­talitatea şcolii şi a cadrelor di­dactice cu care am şi dezbătut problema complexă a vieţii cul­turale a localităţii. Părerile îm­părtăşite de unele dintre cadrele didactice­­toate cele 13 sunt im­plicate într-un fel sau altul in viaţa spirituală a satului, pentru că educaţia este un proces conti­nuu, general şi permanent, el desfăşurîndu-se pe întreaga arie a generaţiilor, începînd cu şcola­rul, continuînd cu tînărul şi în­cheind cu omul ajuns la maturi­tate şi bătrîneţe) ca şi ceea ce noi înşine am văzut ne îndreptă­ţeşte să încheiem cu cîteva con­cluzii care vor oglindi, credem, destul de exact realitatea. Prof. Eugenia Bruslea, direc­toarea Şcolii generale din Cipău. La noi căminul cultural nu oferă condiţii pentru desfăşurarea unei activităţi continue. Am cerut mereu ajutor să se facă un că­min, noi şi sătenii înşişi. Oricît s-ar cheltui pentru renovări, nu merită. Am transformat şcoala­ într-un centru de educaţie deo­­porrivă pentru şcolari, tineri şi săteni. Ultima activitate cultura­lă în cămin, a şcolii, a avut loc la 25 noiembrie şi a fost dedicată Congresului al XII-lea al parti­dului. Alte activităţi cultural­­educative de largă mobilizare s-au desfăşurat tot în şcoală, pentru că la cămin nu sunt lemne. Au fost repartizate dar nu s-au adus din pădure la timp. Pe linia activi­tăţii culturale cu sătenii vom re­lua pregătirea brigăzii artistice şi a montajului literar cu care am participat şi la ediţia anterioară a Festivalului naţional „Cîntarea României“ şi vom participa şi la actuala ediţie. Din cele 13 cadre didactice din Cipău, patru sun­tem­ membre ale corului feminin din Iernut, care a cucerit locul II la faza judeţeană a ediţiei 1977—1979 a Festivalului „Cînta­rea României“. Nu suntem­ mulţu­miţi, în general, de ceea ce fa­cem, dar nu avem nici condiţii. Aurel Raţ, învăţător. Eu locu­iesc în sat (vom adăuga noi, 9 din cele 13 cadre didactice locu­iesc la Ungheni, Ogra, Iernut şi Tîrgu Mureş). Sunt secretar al cursului de zootehnie din sat al Universităţii cultural-ştiinţifice care activează în comună, m-am ocupat şi mă voi ocupa, împreu­nă cu încă multe alte cadre di­dactice, de brigada artistică şi de montaj, cu care vom pregăti şi un program pentru alegerile de la 9 martie. Intenţionăm să ne prezentăm la actuala ediţie a fes­tivalului şi cu o formaţie de tea­tru şi una de dansuri. Prof. Eleonora Covaci. Consi­der că acum la noi, centrul de greutate al activităţii culturale este şcoala. Ce am făcut pentru cămin este prea puţin. Nu am reuşit încă să creăm o atmosfe­ră prielnică atragerii tineretului. Pentru aceasta trebuie un efort bilateral deopotrivă din partea factorilor de educaţie ca şi a ti­neretului. Căminul cultural este într-o situaţie îngrijorătoare. De fapt compensăm lipsa activităţii la cămin cu cea a şcolii. Putem adăuga aici activitatea profesorilor Tolokăn Martin, conducătorul cercului de istorie al şcolii, ca şi a prof. Eleonora Covaci şi prof. Ghiţă Neamţu Ioan în cadrul cercului de educa­ţie ştiinţifică Prietenii adevăru­lui ştiinţific“. Seriozitatea cu care cadrele di­dactice au abordat problema răs­punderii în activitatea culturală ne îndreptăţeşte să credem că a­­şa cum ea se desfăşoară în şcoa­lă s-ar putea extinde cu aceeaşi intensitate şi eficienţă şi la că­minul cultural atunci cînd aces­ta va oferi condiţiile necesare, condiţii pe care nu Ie pot rea­liza decit organele locale, toţi factorii chemaţi şi investiţi cu sarcina educaţiei maselor. Felul în care arată căminul cultural nu face cinste celor care locuiesc în satul Cipău. Nu este nimeni îndreptăţit să întrebe cine să cureţe căminul, dar orice locui­tor al satului şi în primul rînd tineretul are pur şi simplu dato­ria „să pună mina pe mătură“, să cureţe căminul. Pentru că, pî­­nă la construirea unui cămin nou, cel actual poate să fie mă­car curat și credem că pentru asta nu trebuie cerut ajutorul nici vecinilor din Ogra, nici­ al ce­lor din Iernut. OLGA APOSTOL CINEMA VINERI, 1 FEBRUARIE TÎRGU MUREŞ — Arta: Marea nelinişte. Progresul: Omul Vineri. Select: Nea Măr­in miliardar. Teatrul cel mare (la ora 18,30). Tineretului: Ultimul vals. Flacăra: Găină sau vultur. SIGHIŞOARA — Lumina: Ja­chetele galbene. REGHIN — Patria: Legea e lege. TIRNAVENI — Melo­dia: Ultimul vals. LUDUȘ — Flacă­ră: Tinăr şi uber. SOVATA — Doi­na: Leii saloanelor. Muncitoresc: Vom mai vorbi la vară. SARMAŞU — Popular: Alibi pentru un prieten (ambele serii). IERNUT — Lumina: Frate şi soră. SINGEORGIU DE PĂ­DURE — Popular: Să prinzi o stea căzătoare. FINTINELE — Patria: Fa­lansterul (ambele serii). MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Aleargă după mine ca să te prind. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, secţia ma­ghiară, ora 19,30: Proştii sub clar de lună. TEATRUL STUDIO, secţia maghia­ră, ora 19,30: Cain şi Abel. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia ma­ghiară, orele 11 şi 16. Punguţa cu doi bani. TELEVIZIUNE 16,30 — Telex. 16,05 — In direct de la politehnică. 16,30 — Emisiune în limba germană. 18,25 — Tragerea Loto. 18,35 — La volan. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,20 — In actualitate. Pregătirea alegerilor de la 9 martie ! 19,35 — Călătorie prin ţara mea. 20,00 — Film artistic: Eu, tu şi Ovidiu. 21,40 — Telejurnal. RADIO TG.-MUREŞ In limba română. 8,00—7,80 — Intiî­­nire matinală. 20,00—21,30 — Agenda actualităţii. 20,17 — Calitatea omului, calitatea vieţii. 21,12 — Revista radio de cultură şi artă. ­ PROGRAMUL de TELEVIZIUNE ~­ pentru săptămîna 3 — 9 februarie 1980 | DUMINICA, 3 FEBRUARIE 9,00 — Tot înainte ! 9,35 — Film se­rial pentru copii: Dick Turpin. Ulti­mul episod. 10,00 — Viața satului. 11,45 — Bucuriile muzicii. 12,30 — De strajă patriei. 13,50 — Telex. Album duminical. 13,05 — Umor și muzică. 16,20 — Sri Lanka. 16,35 — Șah. 16,45 — Anul sportiv 1979 (partea a V-a). 17,40 — Dosarul energiei. 17,55 — Film serial: Paul Gauguin. Ultimul episod. 18,40 — Micul ecran pentru cei mici. 19,00 — Telejurnal. 19,15 — In actua­litate: Pregătirea alegerilor de la 6 martie ! 19,25 — Călătorie prin ţara mea (VII). 19,50 — Film artistic. Omul de pe stradă. Premieră pe ţară. Pro­ducţie a studiourilor americane. 21,50 şi Telejurnal. Sport. LUNI, 4 FEBRUARIE 16,00 — Emisiune în limba maghia­ră. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Tele­jurnal. 19,20 — în actualitate: Pregă­tirea alegerilor de la 9 martie­­ 19,30 — La ordinea zilei în economie. 19,45 — Cadran mondial. 20,05 — Documen­tar ştiinţific. — Misterul petelor din Soare. 20,55 — Roman foileton. Gus­tav cel de fier. Episodul 6. 21,45 — Telejurnal. MARŢI, 5 FEBRUARIE 16.00 — Teleşcoală. 11,00 — Film se­rial: Dallas — Compania petrolieră Ewing. Reluarea episodului 22. 11,50 — Telex. 16,08 — Tenis de cimp: Iugo­­slavia — România In „Cupa Davis“. Transmisiune directă de la Zagreb (partida de dublu). 17,40 — Desene animate: Sindbad marinarul. 18,05 — îndrumări pentru lucrătorii din a­­gricultură. 18,25 — Revista social-poli­­tică TV. 19,00 — Telejurnal. 19,20 — în actualitate: Pregătirea alegerilor de la 9 martie ! 19,30 — Din toată inima un cîntec ţării ! 19,40 — Călătorie prin ţara mea (VIII). 20,10 — Seară de tea­tru. Omul care a văzut moartea, de Victor Eftimiu. 21,50 — Telejurnal. MIERCURI, 6 FEBRUARIE 15,00 — Tenis de cîmp: Iugoslavia — România în „Cupa Davis“. Trans­misiune directă de la Zagreb (aspec­te din ultima zi a întîlnirii). 16,00 — Telex. 16,05 — Colocviile teleşcoală. 16,30 — Curs de limbă rusă. 16,55 — Secvenţe neozeelandeze. 17,15 — Anto­logie folclorică. 17,35 — Coresponden­ţii judeţeni transmit... 17,55 — Tra­gerea Pronoexpres. 18,05 — Itinerare turistice. 18,30 — Tribuna democraţiei. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejur­nal. 19,26 — în actualitate. Pregătirea alegerilor de la 9 martie­­ 19,30 — Noi, femeile ! 20,00 — Telecinemateca. Ci­clul „Mari actori“. Domnului profe­sor, cu dragoste. Producţie a studiou­rilor engleze. 21,45 — Telejurnal. JOI, 7 FEBRUARIE 10,00 — Teleşcoală. 11,00 — Anun­ţuri şi muzică. 11,05 — Film serial: Paul Gauguin. Reluarea ultimului e­­pisod. 11,50 — Telex. 16,00 — Telex. 16,05 — Şcoala, la şcoala noii calităţi. 16,25 — Curs de limbă franceză. 16,45 — Curs de limbă spaniolă. 17,05 — Re­portaj pe glob: Liverpool. 17,25 — Viaţa culturală. 18,35 — La ordinea zilei în economie. 18,50 — 1,001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19.20 — în actualitate: Pregătirea alegerilor de la 9 martie­­ 19,30 —­ Călătorie în ţara mea (IX). 20,00 — Ora tineretului. 20.40 — Studioul muzical. 21,05 — Film documentar: Evoluţia zborului. 21.40 — Telejurnal. VINERI, 1 FEBRUARIE 16.00 — Telex. 16,05 — în direct de la ... politehnică. 16,30 — Emisiune în limba germană. 18,25 — Tragerea Loto. 18,35 — La volan. 18,50 — 1,001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,20 — în actualitate: Pregătirea alegerilor de la 9 martie­­ 19,30 — La ordinea zilei în economie. Investiţiile. 19,40 — Film artistic: Cianura şi. .. picătura de ploaie. Premieră TV. Producţie a Casei de filme trei. 21,25 — Lumina viitorului se naşte-n vatra faptelor de azi. 21,45 — Telejurnal. SÎMBATA, 9 FEBRUARIE 10,00 — Desene animate. 10,25 — Ca un fagure de miere. 10,45 — Roman foileton: Gustav cel de fier. Reluarea episodului 6. 11,35 — Agenda casei. 12,10 — Concert educativ. Integrala simfoniilor de Beethoven. 13,00 — De la A la. . . infinit. 18,10 — Reflector. 18,20 — Săptămîna politică. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,20 — In actualitate. Pregătirea alegeri­lor de la 9 martie­­ 19,35 — Teleenci­­clopedia. 20,05 — Film serial: Dallas — Compania petrolieră Ewing. Episo­dul 24. 20,55 — Varietăți de sîmbătâ seara. 21,40 — Telejurnal. Pînă ieri cu program de redresare. Azi - unitate fruntașă (Urmare din pag. 1) noi recolte sporite în acest an, lucrările adunării generale au fost apreciate ca rodnice. Pe lin­gă exemple concrete, comparati­ve, vorbitorii, printre care Bene­­dec Anton, Ţintoşan Mihai, La­­zăr Aurel, Şimon Aurelia, au a­­rătat că dacă anul trecut unita­tea a obţinut peste 3.000 kg grîu la ha, anul acesta, prin executa­rea unor lucrări de calitate, poa­te ajunge în medie la peste 3.400 kg grîu la ha şi 34.000 kg sfeclă de zahăr. Condiţii sunt, în toam­nă (cu excepţia unor suprafeţe restrînse unde au fost făcute lu­crări de mîntuială criticate la discuţii) s-au făcut semănături de calitate, arăturile fiind efec­tuate pe toate suprafeţele, iar a­­cum în iarnă se transportă mari cantităţi de îngrăşăminte natu­rale pe cîmp. Stă în puterea noastră, sublinia Dumitru Mureşan. Partenie Cîr­­lan, Demeter Pantelimon, Ioan Fiscuteanu sau Ioan Dumitrescu, directorul S.M.A. Sărmaşu, ca prin o mai bună folosire a pă­­mîntului, inclusiv a celor cu ex­ces de umiditate, a culturilor fu­rajere, să se îmbunătăţească munca în sectorul vegetal şi a­­nimal. S-au explicat şi cauzele nerealizărilor, în cultura mare îndeosebi, scuturarea boabelor la seceriş, densitatea slabă mai a­­les la porumb. Aceasta înseamnă că trebuie renunţat la răritul ex-­­ cesiv, numărul plantelor rămase* să nu depindă de lăţimea sapei ci de o densitate optimă care să asigure obţinerea unor producţii sporite la hectar. De asemenea, în zootehnie, anul acesta s-au făcut paşi importanţi prin trece­rea la mulsul mecanic, la procu­rarea instalaţiilor pentru bucătă­ria furajeră, iar prin regie, for­maţia proprie de construcţii la ridicarea de noi obiective zooteh­nice, care în final vor ajunge la 11,8 milioane lei. Prin depăşirile de producţie se estimează ca la fondul de stat să se livreze peste prevederile de plan produse în valoare de peste o jumătate de milion lei. Este bine că vorbitorii — a spus tovarăşul Nicolae Lobonţiu, secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele U.J.C.A.P. , au explicat cauzele care au dus la unele nerealizări ale pro­ducţiilor şi au desprins conclu­zii care să stabilească măsuri efi­ciente pentru activitatea din a­­cest an. Eficienţa va fi cea scon­tată dacă pe terenurile propuse a se executa în totalitate lucrări mecanizate, secţia de profil va realiza cel puţin 8.000 kg porumb la ha şi circa 80 tone sfeclă de zahăr la hectar. în acest scop tre­buie­­ stabilite responsabilităţi concrete pe mecanizatori şi fac­torii cu care colaborează. Produc­ţiile planificate nu sunt mari. Co­operatorii din Şăulia, care anul trecut, în condiţii mai puţin fa­vorabile au realizat pe întreaga suprafaţă a cooperativei peste 6.000 kg porumb boabe la hec­tar, dovedesc că se poate obţine mai mult. La rîndul ei, conduce­rea C.A.P. are datoria de a ac­ţiona astfel incit, în vederea a­­sigurării unei balanţe furajere echilibrate să depună toată pri­ceperea şi efortul pentru realiza­rea unor producţii mari de fînuri perene şi cultivate, din culturile duble. Succesul va fi deplin dacă şi cooperatorii, în campaniile a­­gricole, alături de mecanizatori vor participa în număr cît mai mare la lucrările de sezon. în cadrul adunării generale cu­­vîntul oamenilor muncii, într-un cadru democratic, şi-a găsit o lar­gă reflectare şi cu prilejul alege­rii noului consiliu de conducere şi a comisiei de revizie, unde au fost propuşi cei mai destoinici cooperatori. Ca președinte al C.A.P. a fost realeasă Maria Stanciu. NOTE REGRETABILĂ CONFUZIE ... Bulevardul „1848“. Un copil zvăpăiat, ca toţi copiii de vîrsta lui, ţîşneşte, în intenţia de a tra­versa, spre colegul aflat pe cea­laltă parte. Ajuns în mijlocul părţii carosabile — o adevărată oglindă de gheaţă — alunecă, se dezechilibrează şi cade. Se ridică cu greu, continuîndu-şi drumul mai mult într-un picior. Peste puţin timp, o băbuţă se încume­tă să treacă prin acelaşi loc. Pi­cioarele n-o mai ascultă, loveşte aerul cu braţele şi... buf! Un a­­mănunt, ca şi în alte locuri din Tîrgu Mureş, devenite adevărate capcane este vorba de o trecere pentru pietoni. . . Strada Alba Iulia. Trebuie, intr-adevăr, să fi cascador, un te­merar, un as al volanului să poţi stăpîni autobuzul pe suprafaţa nesigură, plină cu calupuri de gheaţă şi denivelări. Supunem cele două aspecte a­­tenţiei mai marilor peste cei ca­re au obligaţia să asigure o des­făşurare normală traficului ru­tier şi circulaţiei pietonilor. Mai ales că, în unele locuri preocupa­rea pentru descongestionarea străzilor şi degajarea gheţii, a fost lăsată baltă. Oricum am lua-o un bulevard, cum este „1848“, cu vreo 45.000 de locui­tori, nu trebuie confundat, în ac­cepţiunea unora, cu un drum oa­recare. L. DARIU învăţâmîntul agrozootehnic în plină desfăşurare Ca şi în alte unităţi ale jude­ţului nostru şi la I.A.S. Zagăr s-a trecut, în cadrul învăţămîntului agrozootehnic, la predarea prime­lor lecţii. Numai la fermele spe­cializate din Zagăr, Laslău şi Cund, cercurile pomicole sunt frecventate de peste 100 de cursanţi. Lectorii Ilie Şerban, Hoppelt Ioan şi Varga Ştefan, specialişti cu experienţă, urmă­resc să transmită cele mai mo­derne tehnologii, cursanţii să-şi însuşească bine tehnica tăierilor de rodire, prepararea soluţiilor de stropire a pomilor şi altele. Insistăm pe acumularea unor cunoştinţe cit mai temeinice la pomicultorii cuprinşi în învăţă­­mint — ne spunea ing. Ovidiu Natea, directorul întreprinderii — deoarece unitatea are cel mai mare plan de fructe pe trustul I.A.S. (12 tone la hectar) şi-şi propune să obţină la finele anu­lui o producţie totală de 0.000 tone, cu 700 tone mai mult faţă de prevederi Ca urmare a rezultatelor obţi­nute in cei patru ani ai cincina­lului, pomicultorii din Zagăr, deci şi cursanţii, s-au angajat să depăşească în 1980 prevederile cincinalului cu circa 2.500—3.000 tone fructe de calitate. L 1­­ TEATRUL NAŢIONAL TÎRGU MUREŞ, ^ ^ secţia română ^ \ Programul spectacolelor în perioada 3—7 februarie 1980 :­­ I 3 februarie, ora 19,30 — Piatră la rinichi t I 5 februarie, ora 19 — Fraţii Karamazov — abonament G / i 6 februarie, ora 19 — Scene din viaţa unui bădăran —­­ în sala mică I­­ 7 februarie, ora. 19 — Frații Karamazov — abonament­e . / OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM MURES \ I ţ \ organizează următoarea excursie In străinătate: ţ ) U.R.S-S.: Bucureşti — Moscova — Vilnius — Talin — Lenin- \ 1 grad — Moscova — Bucureşti. Tren 4- avion, între: 21 mar- i ţ tie — 3 aprilie 1980. j j Preţ informativ: 4.800 lei. j } Termen de înscriere: 10 februarie 1980. ,­­______________________________________________________________________

Next