Steaua Roşie, aprilie 1980 (Anul 32, nr. 77-102)
1980-04-01 / nr. 77
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu ca preşedinte al Republicii Socialiste România - actul de voinţă al întregului nostru popor - tlograme şi scrisori adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu Prin telegrame şi scrisori, organele şi organizaţiile de partid, organizaţiile de masă şi obşteşti, conducerile întreprinderilor şi instituţiilor, a unităţilor agricole etc. din judeţul nostru continuă să dea glas sentimentelor de adîncă bucurie, de înaltă preţuire prilejuite de realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit şi stimat fiu al naţiunii noastre socialiste, în suprema funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România. „Pătrunşi fiind de vibrantul şi înălţătorul sentiment al unităţii în gînd şi simţire ce animă întregul nostru popor, al dragostei şi preţuirii faţă de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae C .V. şi dînd glas voinţei una celor peste 180.000 de vnciţiori de sindicat din judeţul Mureş — români, maghiari, germani — se spune in telegrama Consiliului judeţean al sindicatelor — ne exprimăm bucuria noastră nemărginită pentru realegerea dumneavoastră în funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România, funcţie supremă în statul nostru. în acest moment cu profunde semnificaţii în istoria ţării şi conştiinţa naţiunii, oamenii muncii din judeţul nostru, împreună cu întregul popor, dau o înaltă apreciere aportului hotărîtor adus de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la dobîndirea marilor realizări în creşterea şi modernizarea forţelor de producţie, dezvoltarea armonioasă a tuturor judeţelor şi localităţilor patriei, îmbogăţirea continuă a vieţii materiale şi spirituale; perfecţionarea relaţiilor de producţie, la creşterea prestigiului ţării pe plan internaţional, ca urmare a promovării consecvente a politicii de independenţă, suveranitate şi neamestec în treburile altor state, de apărare fermă a păcii şi promovarea prieteniei dintre popoare“. „într-un gînd şi cuget cu întregul popor, cu toţi fiii patriei — se spune în telegrama Comitetului ■ judeţean Mureş al U.T.C. — tinerii din judeţul Mureş — români, maghiari, germani — ne exprimăm deplinul acord şi marea bucurie cu ocazia realegerii dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în suprema funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România, chezăşia înfăptuirii neabătute a Programului partidului, a istoricelor hotăriri adoptate de Congresul al XTI-lea, a ridicării României pe trepte tot mai înalte de civilizaţie, a înaintării victo(Continuare în pag. a 3-a) SEMĂNATUL.cUHitiiqWmtctowMfta^ FACTORI DECISIVI CONDIŢII OBLIGATORII Sîmbătă am efectuat un raid prin mai multe unităţi agricole pentru a vedea cum se acţionează pentru recuperarea răminerilor in urmă la insăminţarea culturilor din urgenţa întîi. Spre surprinderea noastră, am constatat că nu peste tot se lucrează cu toate forţele mecanice din dotare, nu se acţionează cu acea grabă impusă de stadiul nesatisfăcător al insfiminţărilor. In aşteptarea condiţiilor ideale de lucru, multe maşini de semănat stau nefolosite in secţiile de mecanizare. Se lucrează cu toate forţele Ziua de sîmbătă a fost folosită din plin la pregătirea terenului, la erbicidare şi semănat de către mecanizatorii din Luduş. O formaţie constituită din 3 combinatoare şi un agregat de erbicidare pregătea terenul pentru sfeclă iar mecanizatorii Pompei Orosan şi Nicolae Lupei semănau sfecla de zahăr cu două maşini cu 8 şi 12 secţii. Alături de ei se afla şi inginerul şef al C.A.P. Iuliu Chiorean şi şeful de fermă, ing. Cseke Akos, de la care aflăm că pînă seara ajung la 30 ha semănate, din cele 150 planificate, şi că în 4 zile bune de lucru vor termina lucrarea pe toată suprafaţa. De asemenea, au terminat de însămînţat mazărea şi au început plantarea mecanizată a cartofilor. Sîmbătă au fost plantate primele 5 ha din totalul de 60 ha prevăzute. Totodată, s-a trecut şi la erbicidarea şi pregătirea terenului pentru porumb. Deci, se lucrează cu toate forțele, aşa cum se cere în aceste momente ale campaniei. La C.A.P. Aţintiş Maşinile nu sunt pregătite Cooperativa agricolă din Aţintiş are de însămînţat 130 ha de sfeclă de zahăr, dar sîmbătă nu era însămînţat nici un hectar. Deşi timpul a fost bun de lucru, iar în cîmp se putea lucra destul de bine, fapt dovedit de vecinii lor din Luduş, maşinile de semănat stăteau în secţie nefolosite. Tot în secţii, lingă maşini îi găsim şi pe mecanizatorii Adrian Sălcudean şi Dudaş Iosif de la care am aflat că maşinile nu sunt încă pregătite de lucru. Una avea demontat un cilindru de la marcator, avind scurgeri la o garnitură, iar cealaltă avea toate discurile de la cele 12 secţii demontate pentru modificarea găurilor de la 1,5 mm la 2 mm. De ce nu au fost rezolvate aceste probleme pînă acum, că timp a fost destul ? De ce de fiecare dată intervin astfel de probleme tocmai atunci cînd maşinile trebuie să fie în cîmp la semănat ? Ne întîlnim şi cu preşedintele acestei unităţi, Gligor Bologa, aflat în cîmp cu o formaţie de pregătire şi erbicidare. Ne spune că maşinile vor fi remediate în 1—2 ore, întrucît inginerul şef de la S.M.A. Luduş, Mihály loan, se ocupă personal de ele. Oricum, pentru această stare de fapt nu există nici o scuză, mai ales în condiţiile actuale cînd rămînerile în urmă sînt foarte mari şi cînd fiecare clipă trebuie folosită cu maximă eficienţă. La C.4.p. Cucerdea Lipseşte frontul de lucru Facem un scurt popas şi la secţia de mecanizare din Cucerdea, ştiind că unitatea pe care o deserveşte aceasta este o mare cultivatoare de sfeclă de zahăr Ne aşteptam ca în secţie să nu găsim nici un utilaj sau maşină, toate trebuind să fie în cîmp, mai a- Ies că timpul era destul de bun. Dar, din păcate, şi aici găsim 2 maşini de semănat nefolosite. La una tocmai trebăluia un mecanizator pentru a o monta la un tractor urmînd ca abia a doua zi să iasă la semănat Aflăm că în cîmp o formaţie de mecanizare V. ORZA (Continuare în pag. a 3-a) ANUL XXXII ff Nr. 77 (6.837) vk If Marți, li 1 aprilie 1988 V. 4 pagini, li 30 de bani // Problema consumurilor, problemă vitale pentru economie Convorbire cu tovarăşul GHEORGHE ZAHARIA, inspector general în Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlul Gospodăririi Fondurilor Fixe — In preambulul discuţiei noastre am recitit pasajele din cuvintarea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rostită la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., din 25—26 februarie a. c„ cu privire la necesitatea reducerii consistente a consumurilor specifice de materiale, materii prime, energie şi combustibil, la fiecare produs. Şi gindurile m-au purtat spre situaţiile întilnite prin diferite întreprinderi, la discuţiile avute cu muncitori şi cadre de conducere, care confirmă pe deplin nu numai stringenta actualitate a temei dar şi rezervele existente pe această linie, eforturile care se depun acolo unde lucrurile sunt intelese aşa cum se cuvine sau, dimpotrivă, nereuşitele acolo unde lucrurile sunt lăsate încă să „curgă“ în virtutea unei inerţii greu de înţeles şi, mai ales, greu de acceptat. — Actualitatea problemei nu are nevoie de prea multe argumente — accentuează convorbitorul nostru. Este suficient, cred, dacă amintesc că deficitul balanţei noastre de plăţi externe pe 1979 se datoreşte, în primul rînd, creşterii masive a preţurilor pe piaţa mondială la materii prime şi materiale. Materii prime şi materiale pe care trebuie să le importăm deoarece nu dispunem nici pe departe de cantităţile de care are nevoie economia naţională pentru asigurarea aprovizionării tehnico-materiale a capacităţilor productive, a transporturilor, a programelor de investiţii, a construcţiilor de locuinţe etc. — Citeva exemple legate de creşterile de preţuri ne-aţi putea furniza? — Creşterile din ultimul deceniu, de exemplu, au dus la preţuri astronomice — de 9—12 ori mai mari la ţiţei şi produse petroliere, de 4,5 ori la cărbuni şi cocs, de 2,8 ori la minereuri, de 3,3 şi 3,8 ori la piei crude şi, respectiv, cauciuc — cu tendinţe continue de ascensiune. Aceasta face ca facturile ţărilor importatoare — din care şi noi facem parte — să fie încărcate cu mă şi noi sarcini suplimentare, obligîndu-ne la eforturi valutare considerabile. Preţuri exagerat de mari se practică şi la sortimentele de feroaliaje, wolfram, nichel, zinc, cupru, oţeluri speciale etc. Pentru reducerea consumurilor la toate categoriile de materii prime şi materiale, mai ales a celor importate, s-au întreprins şi se aplică măsuri complexe, de mare importanţă. Din datele statistice rezultă că in judeţul Mureş, pe două luni din acest an s-au economisit: 61,2 tone laminate finite pline din oţel, 62 mc cherestea, 51 tone sodă calcinată, 11.700 tone combustibil convenţional, 46 MWh energie electrică, 97 tone de benzină, 185 tone motorină şi altele. Totuşi, aş dori să arăt că la lacuri şi vonsele — altă categorie de materiale deficitare — nu s-au întreprins acţiuni energice. Consemnat de M. BARDAŞANU (Continuare în pag. a 4-a) ]hMinnimiHin • In municipiul Tg.-Mureş se execută operaţiile de finisare la noul spital cu 1.200 de locuri cuplat cu policlinică de tip universitar cu toate specialităţile, unde se vor efectua 2.050 de consultaţii pe zi. (Claudiu Martin, corespondent). • Lucrători specializaţi din cadrul I.C.S.A.P. Tg.-Mureş au luat din timp o serie de măsuri pentru punerea la punct a unităţilor sezoniere — terase, grădini de vară — în vederea asigurării de condiţii optime pentru servirea consumatorilor, a turiştilor. (Albert Ries, corespondent voluntar). • Sub bagheta dirijorală a profesorului Vasile Corjos, elevi ai Liceului pedagogic (secţia muzică) din Tg.-Mureş susţin mâine, ora 13 în sala mică a Palatului culturii, un concert simfonic. Vor fi interpretate lucrări de Enescu, Vivaldi, Bach şi Sibelius. • Pe strada Gheorghe Gheorghiu-Dej, la numărul 44, din Sighişoara s-a deschis o unitate de reparat (şi îmbrăcat) umbrele, biciclete, maşini de cusut, jucării mecanice. Tot aici se execută lucrări de vopsit biciclete şi motorete, se ascut foarfeci, brice, cuţite, cleşti etc.