Steaua Roşie, aprilie 1980 (Anul 32, nr. 77-102)

1980-04-01 / nr. 77

ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu ca preşedinte al Republicii Socialiste România - actul de voinţă al întregului nostru popor - tlograme şi scrisori adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu Prin telegrame şi scrisori, or­ganele şi organizaţiile de partid, organizaţiile de masă şi obşteşti, conducerile întreprinderilor şi in­stituţiilor, a unităţilor agricole etc. din judeţul nostru continuă să dea glas sentimentelor de a­­dîncă bucurie, de înaltă preţuire prilejuite de realegerea tovară­şului Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit şi stimat fiu al naţiunii noastre socialiste, în suprema funcţie de preşedinte al Repu­blicii Socialiste România. „Pătrunşi fiind de vibrantul şi înălţătorul sentiment al unităţii în gînd şi simţire ce animă în­tregul nostru popor, al dragos­tei şi preţuirii faţă de dumnea­voastră, mult iubite şi stimate to­varăşe Nicolae C .V. şi dînd glas­ voinţei una­ celor pes­te 180.000 de vnciţi­ori de sindicat din judeţul Mureş — români, maghiari, germani — se spune in telegrama Consiliului judeţean al sindicatelor — ne exprimăm bucuria noastră nemărginită pen­tru realegerea dumneavoastră în funcţia de preşedinte al Repu­blicii Socialiste România, funcţie supremă în statul nostru. în a­­cest moment cu profunde sem­nificaţii în istoria ţării şi con­ştiinţa naţiunii, oamenii muncii din judeţul nostru, împreună cu întregul popor, dau o înaltă apre­ciere aportului hotărîtor adus de dumneavoastră, mult iubite şi sti­mate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la dobîndirea marilor realizări în creşterea şi modernizarea forţelor de producţie, dezvoltarea armo­nioasă a tuturor judeţelor şi lo­calităţilor patriei, îmbogăţirea continuă a vieţii materiale şi spi­rituale; perfecţionarea relaţiilor de producţie, la creşterea presti­giului ţării pe plan internaţional, ca urmare a promovării consec­vente a politicii de independenţă, suveranitate şi neamestec în tre­burile altor state, de apărare fer­mă a păcii şi promovarea priete­niei dintre popoare“. „într-un gînd şi cuget cu în­tregul popor, cu toţi fiii patriei — se spune în telegrama Comite­tului ■ judeţean Mureş al U.T.C. — tinerii din judeţul Mureş — români, maghiari, germani — ne exprimăm deplinul acord şi ma­rea bucurie cu ocazia realegerii dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, în suprema funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România, chezăşia înfăptuirii neabătute a Programului partidului, a istori­celor hotăriri adoptate de Con­gresul al XTI-lea, a ridicării Ro­mâniei pe trepte tot mai înalte de civilizaţie, a înaintării victo­(Continuare în pag. a 3-a) SEMĂN­ATU­L.cUHitiiqWmtctowMfta^ FACTORI DECISIVI CONDIŢII OBLIGATORII Sîmbătă am efectuat un raid prin mai multe unităţi agri­cole pentru a vedea cum se acţionează pentru recuperarea ră­­minerilor in urmă la insăminţarea culturilor din urgenţa întîi. Spre surprinderea noastră, am constatat că nu peste tot se lu­crează cu toate forţele mecanice din dotare, nu se acţionează cu acea grabă impusă de stadiul nesatisfăcător al insfiminţări­­lor. In aşteptarea condiţiilor ideale de lucru, multe maşini de semănat stau nefolosite in secţiile de mecanizare. Se lucrează cu toate forţele Ziua de sîmbătă a fost folosită din plin la pregătirea terenu­lui, la erbicidare şi semănat de către mecanizatorii din Luduş. O formaţie constituită din 3 combinatoare şi un agre­gat de erbicidare pregătea tere­nul pentru sfeclă iar mecaniza­torii Pompei Orosan şi Nicolae Lupei semănau sfecla de zahăr cu două maşini cu 8 şi 12 secţii. Alături de ei se afla şi inginerul şef al C.A.P. Iuliu Chiorean şi şeful de fermă, ing. Cseke Akos, de la care aflăm că pînă seara ajung la 30 ha semănate, din ce­le 150 planificate, şi că în 4 zile bune de lucru vor termina lu­crarea pe toată suprafaţa. De a­­semenea, au terminat de însă­­mînţat mazărea şi au început plantarea mecanizată a cartofi­lor. Sîmbătă au fost plantate pri­mele 5 ha din totalul de 60 ha prevăzute. Totodată, s-a trecut şi la erbicidarea şi pregătirea te­renului pentru porumb. Deci, se lucrează cu toate forțele, aşa cum se cere în aceste momente ale campaniei. La C.A.P. Aţintiş Maşinile nu sunt pregătite Cooperativa agricolă din Aţin­­tiş are de însămînţat 130 ha de sfeclă de zahăr, dar sîmbătă nu era însămînţat nici un hectar. Deşi timpul a fost bun de lu­cru, iar în cîmp se putea lucra destul de bine, fapt dovedit de vecinii lor din Luduş, maşinile de semănat stăteau în secţie ne­folosite. Tot în secţii, lingă ma­şini îi găsim şi pe mecanizato­rii Adrian Sălcudean şi Dudaş Iosif de la care am aflat că ma­şinile nu sunt încă pregătite de lucru. Una avea demontat un ci­lindru de la marcator, avind scurgeri la o garnitură, iar cea­laltă avea toate discurile de la cele 12 secţii demontate pentru modificarea găurilor de la 1,5 mm la 2 mm. De ce nu­ au fost rezolva­te aceste probleme pînă acum, că timp a fost destul ? De ce de fie­care dată intervin astfel de pro­bleme tocmai atunci cînd maşi­nile trebuie să fie în cîmp la semănat ? Ne întîlnim şi cu preşedinte­le acestei unităţi, Gligor Bologa, aflat în cîmp cu o formaţie de pregătire şi erbicidare. Ne spune că maşinile vor fi remediate în 1—2 ore, întrucît inginerul şef de la S.M.A. Luduş, Mihály loan, se ocupă personal de ele. Oricum, pentru această stare de fapt nu există nici o scuză, mai ales în condiţiile actuale cînd rămîne­­rile în urmă sînt foarte mari şi cînd fiecare clipă trebuie folosită cu maximă eficienţă. La C.4.p. Cucerdea Lipseşte frontul de lucru Facem un scurt popas şi la sec­ţia de mecanizare din Cucerdea, ştiind că unitatea pe care o de­serveşte aceasta este o mare cul­tivatoare de sfeclă de zahăr Ne aşteptam ca în secţie să nu găsim nici un utilaj sau maşină, toate trebuind să fie în cîmp, mai a- Ies că timpul era destul de bun. Dar, din păcate, şi aici găsim 2 maşini de semănat nefolosite. La una tocmai trebăluia un mecani­zator pentru a o monta la un tractor urmînd ca abia a doua zi să iasă la semănat Aflăm că în cîmp o formaţie de mecanizare V. ORZA (Continuare în pag. a 3-a) ANUL XXXII ff Nr. 77 (6.837) vk If Marți, li 1 aprilie 1988 V. 4 pagini, li 30 de bani // Problema consumurilor, problemă vitale pentru economie Convorbire cu tovarăşul GHEORGHE ZAHARIA, inspector gene­ral în Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale şi Controlul Gospodăririi Fondurilor Fixe — In preambulul discuţiei noastre am recitit pasajele din cuvintarea secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rostită la Consfătuirea de­ lucru de la C.C. al P.C.R., din 25—26 februarie a. c„ cu pri­vire la necesitatea reducerii con­sistente a consumurilor specifice de materiale, materii prime, e­­nergie şi combustibil, la fiecare produs. Şi gindurile m-au purtat spre situaţiile întilnite prin dife­rite întreprinderi, la discuţiile a­­vute cu muncitori şi cadre de conducere, care confirmă pe de­­plin nu numai stringenta actua­litate a temei dar şi rezervele existente pe această linie, efortu­rile care se depun acolo unde lucrurile sunt intelese aşa cum se cuvine sau, dimpotrivă, nereuşi­tele acolo unde lucrurile sunt lăsate încă să „curgă“ în virtutea unei inerţii greu de înţeles şi, mai ales, greu de acceptat. — Actualitatea problemei nu are nevoie de prea multe argu­mente — accentuează convorbi­torul nostru. Este suficient, cred, dacă amintesc că deficitul balan­ţei noastre de plăţi externe pe 1979 se datoreşte, în primul rînd, creşterii masive a preţurilor pe piaţa mondială la materii prime şi materiale. Materii prime şi materiale pe care trebuie să le importăm deoarece nu dispunem nici pe departe de cantităţile de care are nevoie economia naţio­nală pentru asigurarea aprovi­zionării tehnico-materiale a capa­cităţilor productive, a transpor­turilor, a programelor de inves­tiţii, a construcţiilor de locuinţe etc. — Citeva exemple legate de creşterile de preţuri ne-aţi putea furniza? — Creşterile din ultimul dece­niu, de exemplu, au dus la pre­ţuri astronomice — de 9—12 ori mai mari la ţiţei şi produse pe­troliere, de 4,5 ori la cărbuni şi cocs, de 2,8 ori la minereuri, de 3,3 şi 3,8 ori la piei crude şi, respectiv, cauciuc — cu tendinţe continue de ascensiune. Aceasta face ca facturile ţărilor importa­toare — din care şi noi facem parte — să fie încărcate cu mă şi noi sarcini suplimentare, obli­­gîndu-ne la eforturi valutare considerabile. Preţuri exagerat de mari se practică şi la sorti­mentele de feroaliaje, wolfram, nichel, zinc, cupru, oţeluri spe­ciale etc. Pentru reducerea con­sumurilor la toate categoriile de materii prime şi materiale, mai ales a celor importate, s-au în­treprins şi se aplică măsuri complexe, de mare importanţă. Din datele statistice rezultă că in judeţul Mureş, pe două luni din acest an s-au economisit: 61,2 tone laminate finite pline din oţel, 62 mc cherestea, 51 tone sodă calcinată, 11.700 tone com­bustibil convenţional, 46 MWh energie electrică, 97 tone de ben­zină, 185 tone motorină şi alte­le. Totuşi, aş dori să arăt că la lacuri şi vonsele — altă catego­rie de materiale deficitare — nu s-au întreprins acţiuni energice. Consemnat de M. BARDAŞANU (Continuare în pag. a 4-a) ]­hMinnimiHin • In municipiul Tg.-Mureş se execută operaţiile de fini­sare la noul spital cu 1.200 de locuri cuplat cu policlini­că de tip universitar cu toate specialităţile, unde se vor e­­fectua 2.050 de consultaţii pe zi. (Claudiu Martin, corespon­dent). • Lucrători specializaţi din cadrul I.C.S.A.P. Tg.-Mureş au luat din timp o serie de mă­suri pentru punerea la punct a unităţilor sezoniere — te­­rase, grădini de vară — în vederea asigurării de condiţii optime pentru servirea consu­matorilor, a turiştilor. (Albert Ries, corespondent voluntar). • Sub bagheta dirijorală a profesorului Vasile Corjos, e­­levi ai Liceului pedagogic (secţia muzică) din Tg.-Mureş susţin m­âine, ora 13­ în sala mică a Palatului culturii, un concert simfonic. Vor fi in­terpretate lucrări de Enescu­, Vivaldi, Bach şi Sibelius. • Pe strada Gheorghe Gheorghiu-Dej, la numărul 44, din Sighişoara s-a deschis o unitate de reparat (şi îm­brăcat) umbrele, biciclete, ma­şini de cusut, jucării meca­nice. Tot aici se execută lu­crări de vopsit biciclete şi mo­torete, se ascut foarfeci, bri­ce, cuţite, cleşti etc.

Next