Steaua Roşie, mai 1980 (Anul 32, nr. 103-128)

1980-05-01 / nr. 103

TRĂIASCĂ 1 MAI, Hili! MUCII ! SQUDARITÂŢII PTERNAŢIONALE! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Cinstire marii sărbători 1 Mai, Ziua solidarităţii inter­naţionale a oamenilor muncii de pretutindeni, însufleţirea cu care întregul nostru popor a intim­­pinat această sărbătoare, succe­sele pe care le-au obţinut colec­tivele de muncă in întrecerea so­cialistă ilustrează convingător i­­nalta conştiinţă revoluţionară a făuritorilor celei mai înalte so­cietăţi, hotărirea lor nestrămuta­tă de a face totul pentru progre­sul şi prosperitatea patriei so­cialiste, pentru înfăptuirea isto­ricelor hotărîri ale Congresului al Xll-lea al partidului. Este, toto­dată, convingerea fermă a clasei muncitoare, a întregului popor că realizările destinate dezvoltării puternice a patriei socialiste con­stituie o contribuţie concretă, im­portantă la cauza socialismului, păcii şi progresului în întreaga lume. In geografia acestei definitorii stări de spirit a muncii creatoa­­­re a întregii ţări, se regăsesc, fi­resc şi efectiv, succesele de sea­mă obţinute in întrecere de că­tre oamenii muncii — români, maghiari, germani din judeţul nostru. Ştirile despre faptele cu care oamenii muncii din uzine şi fabrici, de pe şantiere, din u­­nităţile agricole, cinstesc sârbă■ (Continuare in pas. a 4-a) Desen de ILEANA BOROȘ ZILE DE PUTERNICĂ ANGAJARE PENTRU­­­­ ÎNCHEIEREA ÎNSÂMlNJARi PORUMBULUI Pe ogoare - maial în haine de lucru Azi e 1 Mai, dar cei care­ plămădesc din sudoare şi trudă îndes­tularea, pline a întregii ţări, nu vor fi prezenţi la serbări cîmpeneşti. Ogorul îi solicită, îi cheamă. Şi acum, ca în atîtea alte rînduri, ei răniin la datorie. Mii de mecanizatori agricoli, mii şi mii de ţărani cooperatori, ingineri şi tehnicieni îmbracă şi la acest 1 Mai hainele de lucru, aminînd serbarea primăverii trezite la viaţă pentru mai tîr­­ziu. Cu tot caracterul ei industrial în continuă accentuare, agricul­tura rămîne şi va continua să fie o industrie de un fel aparte în care omul se uneşte cu natura şi în bine şi în rău, o mare retortă în care pîinea nu creşte, fructele nu capătă aromele şi vinul tă­riile, dacă nu sunt prezente în egală măsură munca, conştiinţa oa­menilor, căldura şi ploile naturii. In această impresionantă facere şi prefacere, neasemuită cu altele, nu pot exista pauze la comandă, sărbători programate. Azi e 1 Mai, zi dragă tuturor. Ea nu va fi însă zi de joc şi veselie. Lucrătorii ogoarelor ne vor face încă o dată dovada înaltei lor înţelegeri, măsura contopirii cu glia străbună care ne hrăneşte. Pentru actul lor de­ muncă, de dăruire şi înalt patriotism le aducem cu toţii laudă şi mulţumire. M. BÂLDEANU Primăvara mecanizatorilor Am ajuns la Mădăraş în­­tr-una din puţinele zile fru­moase ale lunii aprilie, cîmd soarele strălucea şi trimitea săgeţile sale de foc binefăcă­toare spre pămîntul avid de căldură după atîtea ploi şi vreme rece. Toţi cei 24 me­canizatori din secţia condusă de Bălti Dionisie se aflau la lucru pe cîmp, unii la erbi­­cidarea ultimelor suprafeţe de grîu şi orz, alţii la pre­gătirea terenului şi semănatul porumbului a­­u fost însoţiţi de directorul S.M.A. Band, ing. Mircea Radu şi inginerul şef al consiliului agroindus­trial, Valentin Catarig, care îşi făceau „fondul zilnic“ o­­bişnuit prin unităţile aparţi­­­nătoare pentru a interveni la nevoie şi a lua noi măsuri în vederea încheierii grabnice a actualelor lucrări. Primul cu care ne-am întîl­­nit a fost inginerul şef al co- V­ORZA (Continuare în pag . 3­ al C.A.P. UNGHENI A TERMINAT ÎNSĂMlNŢÂRILE Mecanizatorii, cooperatorii şi specialiştii din C.A.P. Un­­gheni întimpină 1 Mai cu o izbîndă deplină — încheierea tuturor lucrărilor legate de însămînţarea culturilor de primăvară. Ieri a fost ultima zi de semănat la porumb şi la erbicidarea griului şi orzu­lui. Mecanizatorii Ioan Berta şi Gheorghe Sinmarghiţan au meritul de a fi învins toate obstacolele încheind semăna­tul aşa cum şi-au propus­­ la timp şi de calitate. De no­tat că, deşi azi e 1 Mai, ei nu se vor odihni, ci vor pleca să ajute la însăminţat pe colegii vecini din C.A.P. Cerghid. în prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU ieri a avut loc Adunarea festivă din Capitală consacrată zilei de 1 Mai Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, cei­lalţi tovarăşi din conducerea par­tidului şi statului au participat, miercuri,­la marea Adunare din Capitală, consacrată zilei de 1 Mai, Ziua solidarităţii internaţio­nale a celor ce muncesc — eve­niment omagiat astăzi sub sem­nul împlinirii a 90 de ani de la sărbătorirea pentru prima dată în România a acestei zile cu pro­funde semnificaţii în conştiinţa oamenilor muncii din ţara noas­tră. Adunarea a avut loc la Pala­tul Sporturilor şi Culturii. Atmosfera sărbătorească, plină de entuziasm şi optimism, speci­fică întîiului de mai, a atins in­tensitatea maximă in momentul sosirii în Parcul Tineretului a to­varăşului Nicolae Ceauşescu, că­ruia miile de cetăţeni aflaţi aici i-au făcut o călduroasă primire. Veselia cîntecului şi jocului, e­­moţionantele urări care l-au în­soţit pe secretarul general al partidului pînă la Palatul Spor­turilor şi Culturii, unde a avut loc Adunarea populară organiza­tă de Comitetul municipal Bucu­reşti al P.C.R., s-au constituit într-o vibrantă expresie a senti­mentelor de dragoste şi preţuire (Continuare în pag. a 4-a) Mureşenii au realizat peste prevederile cincinalului 5,8 miliarde lei producţie industrială Munca plină de dăruire şi elan patriotic este dominanta colectivelor de oameni ai muncii din unităţile economice şi agricole ale judeţului nostru, care împlinesc cu fiecare zi înălţătoarele obiective stabilite de Congresele al XI-lea şi al Xll-lea ale partidului privind dezvoltarea puternică a Româ­niei socialiste, a tuturor judeţelor patriei. Intr-o indestructibilă unitate de voinţă şi de acţiune, oamenii muncii — români, maghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi, care trăiesc aici în deplină frăţie, aduc la marea sărbătoare de 1 Mai buchete de succese, buchete încărcate de petalele hărniciei şi devoţiunii, de gîndurile şi faptele închi­nate înălţării patriei Şi cea mai elocventă dovadă este aceea că din angajamentul de a da pînă la finele lui 1980, peste prevederile cincinalului, o producţie industrială globală de 7,1 miliarde, s-au realizat pînă în prezent 5,8 miliarde de lei. Multe unităţi şi-au înscris numele pe panoul de onoare al ce­lor care au încheiat cincinalul cu un apreciabil avans, semn al hotărîrii cu care se pregătesc să treacă la noua etapă, ca­litativ superioară, magistral prefigurată de Congresul al XII- lea al partidului. Semnificativ este faptul că o mare parte din cele 5,8 mi­liarde de lei s-au realizat pe seama utilizării mai depline a capacităţilor de producţie, prin creşterea calităţii produselor şi îndeosebi prin ridicarea continuă a productivităţii muncii, care în 1980 este mai mare cu 34,6 la sută decit în 1975. Succese ale constructorilor reghineni In cinstea zilei de 1 Mai constructorii de pe șantierul de dezvoltare a I­­M. „Repu­blica“ din Reghin raportează importante succese în muncă. Prima linie de turnare a fon­tei a fost predată la montaj cu aproape o lună mai devre­me. Performerele acestei rea­lizări sunt echipele conduse de Grigore Purcaru şi Alexan­dru Oprea, care de curînd au atacat şi cea de-a doua linie de turnare cu hotărirea de a o preda in devans faţă de pre­vederile din grafic. De asemenea, în ajunul zi­lei de 1 Mai, echipele condu­se de Aurel Bulţ şi Ioan Şan­­ta vor coborî cofrajul cupo­lei de la turnul de apă, ceea ce va coincide cu terminarea părţii de construcţie propriu­­zisă, creindu-se astfel un larg front de lucru montorilor de instalaţii. Starea participativă S-ar zice că in acea zi, una din puţinele însorite ale tre­cutului aprilie, cînd ochii se îndreptau tot mai des spre cer şi feţele se întunecau la fiecare nor aducător de ploa­­ie, am avut un adevărat no­­roc să-l intilnesc pe primarul Lazăr Orza. L-am mai căutat, zadarnic, cu o zi înainte. „E plecat — ni se spune — la Şăuşa (n.r. — Săuşa-i un sat peste apa Mureşului), nu cred să-l mai găsiţi azi. Cîmpu-i mare, treburile acum îs mul­te...“. Că treburile-s multe aveam să mă conving, oare­cum spre dezamăgirea prima­rului, a doua zi de dimineaţă, cind tocmai îşi închidea dula­pul şi se pregătea de drum şi cînd aflam că ziua unui primar al unei comune care recent a ocupat locul întii pe judeţ pentru realizarea sarci­nilor economico-sociale, dar a cîştigat şi un premiu de lazAr­lAdariu (Continuare în pag. a 4-a)

Next