Steaua Roşie, mai 1980 (Anul 32, nr. 103-128)
1980-05-01 / nr. 103
*›•›*‡ *‡ 1 MACCC MUIA-TEMELIA ÎMPLINIRII OR NOASTRE Călătorind prin cîntecul patriei acum, cînd spicul e viscolit de cîntare, cînd mireasma crudă a primăverii a cuprins anotimpurile ţării, se cuvine să aducem fierbinte omagiu tuturor oamenilor muncii din judeţ, tuturor celor care, cu sudoarea lor, cu pasiune, cu îndrăzneală, cu neoboseală şi neşovăire hărnicesc, zi de zi, la locurile lor de muncă, pentru a înscrie noi file ale devotamentului patriotic în Carta devenirii noastre socialiste. Şi în zilele premergătoare marii sărbători de la 1 Mai, de pe cuprinsul judeţului ne-au parvenit noi veşti pline de semnificaţii, despre angajarea, hotărîrea şi fermitatea celor ce muncesc pe aceste meleaguri, fără deosebire de naţionalitate, de a duce la îndeplinire marile obiective ale Congresului al XII-lea al partidului. Sînt fapte care prezidează, după cum se ştie, angajarea noastră, a tuturor, într-o bătălie ce leagă înfăptuirile prezentului de nădejdile viitorului patriei, sînt fapte care ilustrează hotărîrea de a cîştiga de partea noastră timpul, de a-i cuceri acel devans asupra lui însuşi, umplîndu-i măsura, accelerîndu -i ritmul. Căci munca, temeinic făcută, stă la temelia a tot ceea ce înfăptuim pentru noi, acum şi în viitor. COMPETENŢĂ ÎNSEAMNĂ A TE PREGĂTI CONTINUU Mai întîi, citeva precizări: întreprinderea tîrgumureşeană IMATEX a raportat îndeplinirea, în cinstea marii sărbători de la 1 Mai, a planului producţiei industriale pe întregul cincinal. Este un succes remarcabil care ilustrează foarte convingător spiritul participativ, dăruirea profesională, înalta conştiinţă muncitorească a acestui colectiv. Secţia uzinaj realizează o treime din producţia întreprinderii, fiind furnizoarea pieselor pentru cele două ateliere de montaj. Aici l-am găsit, zilele trecute, pe unul dintre fruntaşii secţiei, strungarul Nicolae Avram, muncitor care cu cîteva luni în urmă a început să lucreze la un strung cu comandă program. Din discuţia purtată am reţinut: „De 15 ani îmi desfăşor activitatea la această întreprindere şi vă spun cu toată sinceritatea că, în fiecare an, satisfacţiile profesionale au fost tot mai mari. Ceea ce mi-a rămas ca învăţătură este că numai pregătindu-te continuu, numai îmbogăţindu-ţi atît cunoştinţele profesionale cît şi cele generale, poţi face faţă tuturor cerinţelor. Avem în secţie foarte mulţi tineri şi caut să le imprim deprinderea de a învăţa continuu. Dacă mă vor înţelege, roadele nu vor întîrzia să apară, iar eu voi încerca una din marile satisfacţii pe care ţi le oferă munca“. CREATIVITATEA — STARE DE EXISTENŢA într-un oraş ca Sighişoara, unde noul — în toate planurile — îţi apare la orice pas, nu se poate să nu simţi pulsul acelei energii interne ce caracterizează faptele oamenilor, nevoia lor de mai mult şi mai bine. Prin munca înfrăţită a românilor, maghiarilor, germanilor, oraşul, care în acest an sărbătoreşte 700 de ani de atestare documentară, îşi construieşte liniile ferme ale devenirii lui socialiste. După cum spuneam şi mai sus, munca temeinic făcută stă la temelia a tot ceea ce s-a înfăptuit şi aici, de oameni, pentru oameni. Pînă la finele acestui cincinal vor fi date în folosinţă 1.822 apartamente, au apărut noi obiective economico-sociale şi culturale. In cincinalul viitor volumul investiţiilor va fi de 1,2 miliarde lei, ceea ce va însemna noi dimensiuni adăugate nivelului actual de muncă şi de viaţă al oamenilor. La cea mai tînără secţie a întreprinderii de sticlărie şi faianţă, secţia faianţă artistică, am discutat cu laboranta Lucia Şimon. „Deşi abia acum, în mai, secţia noastră împlineşte un an, au reuşit ca, prin angajarea şi fermitatea de care au dat dovadă oamenii, să atingem foarte rapid parametrii proiectaţi. După cum vă daţi seama, se cere mult talent, multă fantezie, este o artă să ştii să combini culorile. Creativitatea este aici starea noastră de existenţă. Iar produsele care ies din mina oamenilor, toate cele 80 de sortimente, au cîştigat o apreciere unanimă, pretutindeni. Suntem hotărîţi să ridicăm continuu acest prestigiu". MIHAI BOCAI „Meseria de sudor, ca oricare altă meserie făcută cu răspundere, seriozitate şi pasiune, aduce multe satisfacţii. Mă bucură succesele, cu atît mai mult cu cît ele presupun şi impun o înaltă calitate a muncii şi bogate cunoştinţe de tehnologia materialelor“. Iată atributele ce-l caracterizează pe sudorul Nicolae Andrei, de la „Nicovala“ din Sighişoara, pe baza cărora a fost declarat fruntaş în întrecerea socialistă pe 1979, menţinîndu-se şi în acest an în rîndul evidenţiaţilor. Expoziţie In holul Casei de cultură „Mihai Eminescu" din Sighişoara, s-a deschis expoziţia de pictură a tînărului plastician amator Remus Mărgineanu care cuprinde 42 de lucrări în ulei. 22 din ele sunt inspirate din chiar existenţa municipiului de pe Tîrnava Mare. Desene de ST. BOBOS IMPORTANTE SPORURI DE PRODUCŢIE Colectivul Ţesătoriei de bumbac din Sighişoara întîmpină ziua de 1 Mai cu realizări de seamă in întrecerea socialistă. Utilizarea superioară a maşinilor şi utilajelor, aprovizionarea mai bună a locurilor de muncă au condus la creşterea productivităţii, a randamentului întregii activităţi. Drept urmare, luna aprilie s-a încheiat cu un bilanţ pozitiv la principalii indicatori de plan, înregistrîndu-se importante sporuri de producţie: 300.000 lei la producţia globală industrială, 300.000 lei la cea de marfă şi 100.000 Iei la producția netă. 1MA In sărbătoarea muncii noastre Pămintul sub acelaşi soare Iveşte zărilor albastre însemnul Păcii-ntre popoare. De pretutindeni, oameni-lauri Strinşi, mină-n mină, cu tărie, Nu poartă năluciri sub lauri Ci rodul pentru veşnicie. Străbune brazde împreună Cresc lujere in unduire Şi orizontul se adună Cu cerul proaspăt peste fire. Furnale-nfăşură fuioare, Răsar comori, lumini punctează Privirea să se înfioare Cind miinile în joc dansează. Avem o hartă-a ţării, vie, O floare care-mbujoreşte Cu tot ce vrem, aici să fie In demnitate, româneşte. E-un freamăt omenirea toată Şi o chemare pentru viaţă Prin noi, în Cosmos să răzbată Ca soarele de dimineaţă. VALERIU NIŢU UNITATE, FRĂŢIE - FRUCTUOASA CONLUCRARE PENTRU ÎNFLORIREA PATRIEI Obişnuim să spunem că toate înfăptuirile noastre, de ieri şi de azi, sunt înodul eforturilor colective şi poartă amprenta muncii înfrăţite a oamenilor. Fără aceste eforturi colective nu s-ar fi înălţat nici marile cetăţi ale industriei, în care îşi fructifică aptitudinile creative mii de oameni ai muncii, români, maghiari, germani sau de alte naţionalităţi, nici noile cartiere care definesc fizionomia modernă a actualelor şi viitoarelor noastre localităţi urbane. Convieţuirea şi conlucrarea frăţească se afirmă tot mai pregnant atît „în producţie, cît şi în viaţa politică, cultural-artistică şi obştească, oferind un cadru etic nou şi tot mai viabil relaţiilor interumane. Colectivul nostru are de realizat, în acest an, o gamă variată de utilaje tehnologice pentru industria chimică şi bunuri de consum metalice, ne spune tovarăşul Alexandru Solymosi, şeful secţiei de prelucrări şi confecţii metalice de la întreprinderea „Prodcomplex" din Tîrgu Mureş. Dar sunt convins că el îşi va onora exemplar sarcinile de plan şi angajamentele asumate. Avem echipe şi formaţii de muncă bine sudate, cu o înaltă pregătire profesională, în cadrul cărora oamenii conlucrează într-un spirit de unitate, frăţie şi întrajutorare tovărăşească. M-aş referi, în acest sens, la formaţia de lucru condusă de maistrul Alexandru Moldovan, la echipele conduse de Iosif László, Ioan Rusu, Gidofalvi Adalbert, Ștefan Alexandru, Iosif Gál sau Arcadie Ruszi. Sunt convins că vor face tot ce este posibil pentru a ridica la cote calitative mai înalte întreaga lor activitate, realizînd utilaje și bunuri de consum de înalt nivel tehnic. „ In ultimii ani, mişcarea de creaţie tehnică a căpătat in întreprinderea noastră o largă extindere, ne împărtăşeşte tovarăşul Teodor Sideriaş, preşedintele comisiei inginerilor şi tehnicienilor de la „Electromureş“ Cele 71 de obiective realizate în 1979, vizînd creşterea productivităţii muncii, economisirea metalelor, combustibilului şi energiei electrice şi realizarea unor produse şi tehnologii noi, au fost concepute şi finalizate de largi colective de creaţie, în cadrul cărora a existat o strînsă şi fructuoasă conlucrare frăţească între zeci şi sute de muncitori şi specialişti, români, maghiari şi de alte naţionalităţi. Oamenii au vorbit, realmente, o singură limbă: aceea a tehnicii, a muncii creatoare, constructive în folosul patriei. — Mecanizatorii muncesc cu dăruire şi spirit de răspundere în această campanie agricolă dificilă, neprecupeţindu-şi eforturile pentru încheierea grabnică a tavaşelul însămînţărilor, ne spunea răşul Gheorghe Keszeg, secţiei de mecanizare de la C.A.P. Iernut. Toţi cei 48 lucrători ai secţiei au fost prezenţi la datorie, folosind fiecare oră bună de lucru. Dar în mod deosebit m-aş referi la activitatea rodnică a mecanizatorilor Ioan C. Mărginean, Alexandru Nagy, Aurel Tătaru, Francisc Nagy, Emil Popa, meseriaşi harnici, pricepuţi, cu o pregătire multilaterală şi care pun suflet în ceea ce fac. Intre ei s-au închegat relaţii strînse, prieteneşti, nu numai în cîmpul muncii, dar şi în viaţa de toate zilele. Şi ele mi se par fireşti, singurele care concordă cu însăşi natura orînduirii noastre, fiindcă trăim într-o ţară liberă, într-o societate a muncii şi demnităţii umane, a egalităţii şi frăţiei. ŞT. NEKANICKI