Steaua Roşie, mai 1980 (Anul 32, nr. 103-128)

1980-05-01 / nr. 103

*›•›*‡ *‡ 1 MA­­­CCC MUIA-TEMELIA ÎMPLINIRII OR NOASTRE Călătorind prin cîntecul patri­ei acum, cînd spicul e viscolit de cîntare, cînd mireasma crudă a primăverii a cuprins anotim­purile ţării, se cuvine să adu­cem fierbinte omagiu tuturor oa­menilor muncii din judeţ, tutu­ror celor care, cu sudoarea lor, cu pasiune, cu îndrăzneală, cu neoboseală şi neşovăire hărni­cesc, zi de zi, la locurile lor de muncă, pentru a înscrie noi file ale devotamentului patriotic în Carta devenirii noastre socialiste. Şi în zilele premergătoare marii sărbători de la 1 Mai, de pe cu­prinsul judeţului ne-au parvenit noi veşti pline de semnificaţii, despre angajarea, hotărîrea şi fermitatea celor ce muncesc pe aceste meleaguri, fără deosebire de naţionalitate, de a duce la îndeplinire marile obiective ale Congresului al XII-lea al parti­dului. Sînt fapte care prezidea­ză, după cum se ştie, angajarea noastră, a tuturor, într-o bătă­lie ce leagă înfăptuirile prezen­tului de nădejdile viitorului pa­triei, sînt fapte care ilustrează hotărîrea de a cîştiga de partea noastră timpul, de a-i cuceri a­­cel devans asupra lui însuşi, um­­plîndu-i măsura, accelerîndu -i ritmul. Căci munca, temeinic fă­cută, stă la temelia a tot ceea ce înfăptuim pentru noi, acum şi în viitor. COMPETENŢĂ ÎNSEAMNĂ A TE PREGĂTI CONTINUU Mai întîi, cite­va precizări: în­treprinderea tîrgumureşeană IMATEX a raportat îndeplini­rea, în cinstea marii sărbători de la 1 Mai, a planului produc­ţiei industriale pe întregul cin­cinal. Este un succes remarca­bil care ilustrează foarte convin­gător spiritul participativ, dărui­rea profesională, înalta conştiin­ţă muncitorească a acestui colec­tiv. Secţia uzinaj realizează o treime din producţia întreprin­derii, fiind furnizoarea pieselor pentru cele două ateliere de montaj. Aici l-am găsit, zilele trecute, pe unul dintre fruntaşii secţiei, strungarul Nicolae A­­vram, muncitor care cu cîteva luni în urmă a început să lucre­ze la un strung cu comandă pro­gram. Din discuţia purtată am reţinut: „De 15 ani îmi desfă­şor activitatea la această între­prindere şi vă spun cu toată sin­ceritatea că, în fiecare an, sa­tisfacţiile profesionale au fost tot mai mari. Ceea ce mi-a rămas ca învăţătură este că numai pre­­gătindu-te continuu, numai îm­­bogăţindu-ţi atît cunoştinţele profesionale cît şi cele generale, poţi face faţă tuturor cerinţelor. Avem în secţie foarte mulţi ti­neri şi caut să le imprim deprin­derea de a învăţa continuu. Da­că mă vor înţelege, roadele nu vor întîrzia să apară, iar eu voi încerca una din marile satisfac­ţii pe care ţi le oferă munca“. CREATIVITATEA — STARE DE EXISTENŢA într-un oraş ca Sighişoara, un­de noul — în toate planurile — îţi apare la orice pas, nu se poate să nu simţi pulsul acelei energii interne ce caracterizează faptele oamenilor, nevoia lor de mai mult şi mai bine. Prin mun­ca înfrăţită a românilor, maghia­rilor, germanilor, oraşul, care în acest an sărbătoreşte 700 de ani de atestare documentară, îşi con­struieşte liniile ferme ale deve­nirii lui socialiste. După cum spuneam şi mai sus, munca te­meinic făcută stă la temelia a tot ceea ce s-a înfăptuit şi aici, de oameni, pentru oameni. Pînă la finele acestui cincinal vor fi date în folosinţă 1.822 aparta­mente, au apărut noi obiective economico-sociale şi culturale. In cincinalul viitor volumul investi­ţiilor va fi de 1,2 miliarde lei, ceea ce va însemna noi dimen­siuni adăugate nivelului actual de muncă şi de viaţă al oameni­lor. La cea mai tînără secţie a întreprinderii de sticlărie şi fa­ianţă, secţia faianţă artistică, am discutat cu laboranta Lucia Şi­­mon. „Deşi abia acum, în mai, secţia noastră împlineşte un an, au reuşit ca, prin angajarea şi fermitatea de care au dat dovadă oamenii, să atingem foarte rapid parametrii proiectaţi. După cum­ vă daţi seama, se cere mult ta­lent, multă fantezie, este o artă să ştii să combini culorile. Cre­ativitatea este aici starea noas­tră de existenţă. Iar produsele care ies din mina oamenilor, toate cele 80 de sortimente, au cîştigat o apreciere unanimă, pretutindeni. Suntem­ hotărîţi să ridicăm continuu acest presti­giu". MIHAI BOCAI „Meseria de sudor, ca ori­care altă meserie făcută cu răspundere, seriozitate şi pa­siune, aduce multe satisfacţii. Mă bucură succesele, cu atît mai mult cu cît ele presupun şi impun o înaltă calitate a muncii şi bogate cunoştinţe de tehnologia materialelor“. Iată atributele ce-l caracte­rizează pe sudorul Nicolae Andrei, de la „Nicovala“ din Sighişoara, pe baza cărora a fost declarat fruntaş în între­cerea socialistă pe 1979, men­­ţinîndu-se şi în acest an în rîndul evidenţiaţilor. Expoziţie In holul Casei de cultură „Mihai Eminescu" din Sighi­şoara, s-a deschis expoziţia de pictură a tînărului plastician amator Remus Mărgineanu care cuprinde 42 de lucrări în ulei. 22 din ele sunt inspirate din chiar existenţa municipiului de pe Tîrnava Mare. Desene de ST. BOBOS IMPORTANTE SPORURI DE PRODUCŢIE Colectivul Ţesătoriei de bumbac din Sighişoara întîm­­pină ziua de 1 Mai cu reali­zări de seamă in întrecerea socialistă. Utilizarea superioa­ră a maşinilor şi utilajelor, aprovizionarea mai bună a lo­curilor de muncă au condus la creşterea productivităţii, a randamentului întregii activi­tăţi. Drept urmare, luna apri­lie s-a încheiat cu un bilanţ pozitiv la principalii indica­tori de plan, înregistrîndu-se importante sporuri de produc­ţie: 300.000 lei la producţia globală industrială, 300.000 lei la cea de marfă şi 100.000 Iei la producția netă. 1­MA In sărbătoarea muncii noastre Pămintul sub acelaşi soare Iveşte zărilor albastre însemnul Păcii-ntre popoare. De pretutindeni, oameni-lauri Strinşi, mină-n mină, cu tărie, Nu poartă năluciri sub lauri Ci rodul pentru veşnicie. Străbune brazde împreună Cresc lujere in unduire Şi orizontul se adună Cu cerul proaspăt peste fire. Furnale-nfăşură fuioare, Răsar comori, lumini punctează Privirea să se înfioare Cind miinile în joc dansează. Avem o hartă-a ţării, vie, O floare care-mbujoreşte Cu tot ce vrem, aici să fie In demnitate, româneşte. E-un freamăt omenirea toată Şi o chemare pentru viaţă Prin noi, în Cosmos să răzbată Ca soarele de dimineaţă. VALERIU NIŢU UNITATE, FRĂŢIE - FRUCTUOASA CONLUCRARE PENTRU ÎNFLORIREA PATRIEI Obişnuim să spunem că toate înfăptuirile noastre, de ieri şi de azi, sunt înodul eforturilor colec­tive şi poartă amprenta muncii înfrăţite a oamenilor. Fără a­­ceste eforturi colective nu s-ar fi înălţat nici marile cetăţi ale industriei, în care îşi fructifică aptitudinile creative mii de oa­meni ai muncii, români, ma­ghiari, germani sau de alte na­ţionalităţi, nici noile cartiere ca­re definesc fizionomia modernă a actualelor şi viitoarelor noas­tre localităţi urbane. Convieţuirea şi conlucrarea frăţească se afirmă tot mai preg­nant atît „în producţie, cît şi în viaţa politică, cultural-artistică şi obştească, oferind un cadru etic nou şi tot mai viabil rela­ţiilor interumane.­­ Colectivul nostru are de re­alizat, în acest an, o gamă va­riată de utilaje tehnologice pen­tru industria chimică şi bunuri de consum metalice, ne spune tovarăşul Alexandru Solymosi, şeful secţiei de prelucrări şi con­fecţii metalice de la întreprin­derea „Prodcomplex" din Tîrgu Mureş. Dar sunt convins că el îşi va onora exemplar sarcinile de plan şi angajamentele asu­mate. Avem echipe şi formaţii de muncă bine sudate, cu o înaltă pregătire profesională, în cadrul cărora oamenii conlucrează în­­tr-un spirit de unitate, frăţie şi întrajutorare tovărăşească. M-aş referi, în acest sens, la forma­ţia de lucr­u condusă de maistrul Alexandru Moldovan, la echipe­le conduse de Iosif László, Ioan Rusu, Gidofalvi Adalbert, Ștefan Alexandru, Iosif Gál sau Arcadie Ruszi. Sunt convins că vor face tot ce este posibil pentru a ri­dica la cote calitative mai înalte întreaga lor activitate, realizînd utilaje și bunuri de consum de înalt nivel tehnic. „ In ultimii ani, mişcarea de creaţie tehnică a căpătat in în­treprinderea noastră o largă ex­tindere, ne împărtăşeşte tovară­şul Teodor Sideriaş, preşedintele comisiei inginerilor şi tehnicieni­lor de la „Electromureş“ Cele 71 de obiective realizate în 1979, vi­­zînd creşterea productivităţii muncii, economisirea metalelor, combustibilului şi energiei elec­trice şi realizarea unor produse şi tehnologii noi, au fost conce­pute şi finalizate de largi colec­tive de creaţie, în cadrul căro­ra a existat o strînsă şi fructuoa­să conlucrare frăţească între zeci şi sute de muncitori şi specia­lişti, români, maghiari şi de alte naţionalităţi. Oamenii au vorbit, realmente, o singură limbă: a­­ceea a tehnicii, a muncii crea­toare, constructive în folosul pa­triei. — Mecanizatorii muncesc cu dăruire şi spirit de răspundere în această campanie agricolă di­ficilă, neprecupeţindu-şi eforturi­le pentru încheierea grabnică a tava­şelul însămînţărilor, ne spunea răşul Gheorghe Keszeg, secţiei de mecanizare de la C.A.P. Iernut. Toţi cei 48 lucră­tori ai secţiei au fost prezenţi la datorie, folosind fiecare oră bună de lucru. Dar în mod deo­sebit m-aş referi la activitatea rodnică a mecanizatorilor Ioan C. Mărginean, Alexandru Nagy, Aurel Tătaru, Francisc Nagy, E­­mil Popa, meseriaşi harnici, pri­cepuţi, cu o pregătire multila­terală şi care pun suflet în ceea ce fac. Intre ei s-au închegat relaţii strînse, prieteneşti, nu nu­mai în cîmpul muncii, dar şi în viaţa de toate zilele. Şi ele mi se par fireşti, singurele care concordă cu însăşi natura orîn­­duirii noastre, fiindcă trăim în­tr-o ţară liberă, într-o societate a muncii şi demnităţii umane, a egalităţii şi frăţiei. ŞT. NEKANICKI

Next