Steaua Roşie, iunie 1980 (Anul 32, nr. 129-153)
1980-06-01 / nr. 129
CARNETUL DE PARTID - simbol al angajării revoluţionare pentru slujirea cauzei partidului Preschimbarea documentelor de partid reprezintă un moment de covîrşitoare însemnătate politică ce a oferit şi oferă organizaţiilor de partid efectuarea unei ample şi temeinice analize a modului în care îşi îndeplineşte obligaţiile fiecare comunist, a responsabilităţii cu care militează pentru îndeplinirea neabătută a hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului. In cadrul vastei acţiuni de preschimbare a documentelor de partid, de înmînare a noului carnet de membru al Partidului Comunist Român, în toate organizaţiile de partid s-au desfăşurat şi continuă să se desfăşoare discuţiile individuale ale birourilor acestora cu membrii de partid, discuţii ce prilejuiesc analiza exigentă, în spirit critic şi autocritic, a întregii activităţi politice şi profesionale a comuniştilor, a felului cum respectă şi aplică îndatoririle statutare şi legile statului, a atitudinii şi comportării lor în colectivul de muncă, în societate şi familie. Dezbaterea în adunările generale ale organizaţiilor de partid a conclu-^ ziilor ce s-au desprins din discuţiile individuale relevă importanţa acestora pentru activitatea viitoare a comuniştilor. In contextul amplei acţiuni de preschimbare a documentelor de partid, întregul nostru partid şi popor, prin intermediul presei au luat cunoştinţă despre momentul solemn în care tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, i s-a înmînat noul carnet de membru al Partidului Comunist Român. Cu acelaşi prilej s-au înmînat noile carnete de membri ai partidului şi celorlalţi membri ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R prezenţi la solemnitate. Aşa cum ştie fiecare comunist, fiecare cetăţean al patriei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, purtătorul noului carnet roşu de membru al partidului avînd nr. 1, este omul care întruchipează în chipul cel mai înalt şi luminos modelul luptătorului revoluţionar, virtuţile fiului credincios al clasei muncitoare care, prin exemplul său de viaţă şi activitatea de dăruire patriotică, de pasiune comunistă, de cutezanţă şi intransigenţă revoluţionară consacrată celor mai înalte idealuri de înflorire şi progres ale României, de libertate, dreptate şi independenţă — şi-a cîştigat stima şi admiraţia tuturor comuniştilor, a poporului căruia îi aparţine prin întreaga sa fiinţă. Din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu rostită cu prilejul înmînării noului carnet de membru al Partidului Comunist Român, se relevă cu limpezime că „Pentru fiecare membru al partidului, înmînarea carnetului de partid constituie, fără îndoială, un eveniment important, pentru că, prin aceasta, se confirmă încă o dată calitatea de membru al Partidului Comunist Român, constituind, totodată, o apreciere a activității depuse de fiecare pentru înfăptuirea politicii pur-Continuare în pag. a 4-a) în unirmam • în organizarea Consiliului orăşenesc Reghin al activităţii economico-sociale şi a Consiliului orăşenesc al sindicatelor s-a desfăşurat schimbul de experienţă cu tema „Stilul şi metodele de muncă folosite în îndrumarea şi controlul activităţii economicosociale din unităţile oraşului“. Schimbul de experienţă a avut loc la I.F.E.T. şi întreprinderea de bere. • Prima expoziţie retrospectivă a Georgetei Năpăruş a fost vernisată ieri la Tg.-Mureş, in sălile de expoziţii din Palatul culturii. Plasiciana expune 55 de lucrări de pictură în ulei. • Sala de conferinţe din strada Bartók Bela nr. 1 din Tirgu Mures va găzdui o manifestare in cadrul căreia lectorul universitar Oliviu Marcu va prezenta Albumul si Monografia judeţului Mureş. Această nouă acţiune a Universităţii cultural-ştiinţifice se va petrece marţi, 3 iunie, ora 18. • La magazinul „Electromures“, situat in Piaţa Trandafirilor din Tirgu Mureş, se recuperează becuri electrice uzate. Colectivul de la I.Ch. „Prodcomplex“ raportează: Prin realizările lunii mai a fost îndeplinit angajamentul anual — Ce putem consemna, tovarăşe director ing. Gedö Ştefan, în privinţa activităţii desfăşurate în luna mai de colectivul întreprinderii? — în primul rînd, că harnicul nostru colectiv — de pe platformele din Tîrgu Mureş, Luduş şi Sighişoara — şi-a onorat exemplar angajamentul suplimentar asumat pe luna mai, realizînd peste prevederile planului o producţie globală industrială de 7 milioane lei. In al doilea rînd, sîntem minori să raportăm că prin această depăşire, cumulată cu realizările primelor 4 luni, ne-am îndeplinit şi angajamentul asumat la acest indicator pe întregul an. Adică, față de angajamentul de 13 milioane lei, am realizat aproape 19 milioane lei. Trebuie să adaug imediat că aceste importante succese sunt rodul muncii harnice şi devotate a tuturor celor peste 5.000 de oameni ai muncii din întreprinderea noastră, care au răspuns cu un exemplar spirit patriotic şi muncitoresc îndemnului Comitetului judeţean de partid de a-şi suplimenta angajamentele asumate in întrecerea socialistă. — In ce se concretizează această producţie suplimentară? — In luna mai, de pildă, am realizat peste prevederi, aşa cum ne-am angajat, 5 tone de utilaje tehnologice pentru industria chimică, 850.000 armături sintering, produse tehnice din cauciuc şi piese de schimb. — Dar la export care este situaţia? — Şi la acest capitol avem realizări bune. Tot în luna mai, faţă de un angajament de 400.000 lei valută, am livrat suplimentar partenerilor externi un volum de producţie de 500.000 lei valută. In continuare, colectivul nostru este puternic mobilizat pentru a realiza şi depăşi sarcinile de plan pe 1980, la toţi indicatorii şi la toate sortimentele, în condiţii de înaltă calitate şi eficienţă economică. B. MIHAI Cimpoi solicită forme sporite la îngrijirea culturilor şi strîngerea furajelor Culturile agricole, cele legumicole, livezile şi viile solicită acum prezenţa activă, zilnică a tuturor oamenilor de la sate. Ca să asigure belşugul pe care îl aşteptăm, ele au nevoie de o îngrijire exemplară, de efortul cooperatorilor şi mecanizatorilor în stîrpirea buruienilor şi dăunătorilor care sînt cei mai mari duşmani ai recoltei. Acestor lucrări li se adaugă acum Încă una deosebit de importantă — strîngerea furajelor, care nu poate fi dusă bine la capăt fără o amplă mobilizare de forţe ate a celor manuale cit şi a celor mecanice, fără o organizare temeinică, condusă atent şi responsabil de inginerii şefi, de conducătorii unităţilor. In raidul întreprins am urmărit să vedem modul cum se acţionează în această amplă bătălie, cum sunt învinse greutăţile provocate de ploile ce se succed frecvent. O GRADINA de legime curata care promite BELŞUG Grădina de legume a fermei I.P.I.L.F. din Luduş se prezintă curată de buruieni, promite belşug. In cele 8 ha plantate cu ardei s-au executat deja o praşilă manuală si una mecanică, s-au completat toate golurile, astfel că şi densitatea este foarte bună. La fel de bine sînt întreţinute şi cele 15 ha nou plantate cu căpşuni şi cele 18 ha aflate pe rod în care peste două săptămîni se va putea intra la recoltat. Tot în cîmp au mai fost însămînţate 5 ha cu castraveţi, încă un hectar urmînd să fie plantat în solarii după eliberarea lor de prima recoltă. — Ploile, frigul, îngheţul, ne-au provocat multe greutăţi, ne spune ing. Petru Olaru, şeful fermei. — Şi cum aţi învins? — In primul rînd prin hărnicia celor 100—120 de lucrătoare pe care le-am avut zilnic la lucru, apoi ne-au ajutat mult erbicidele aplicate. Şi în sere şi solarii lucrările sunt la zi. Se recoltează şi se livrează produse şi chiar răsaduri. Din planul valoric anual de 3,4 milioane lei s-au realizat deja 1,4 milioane. înregistrăm însă şi un fapt care ne convinge că în unele ferme s-a întîrziat plantatul. Pentru Cheţani, Cucerdea, Bogata, I.A.S. sau aici s-au produs răsaduri de tomate, ardei şi vinete care nu erau în totalitate ridicate, semn că nici plantatul nu era gata. Aflăm apoi că unităţile n-au dat suficientă sămînţă, deci există îndoieli cu privire la realizarea densităţilor crescute prevăzute, ori a suprafeţelor planificate. S-A ÎNCHEIAT A DOUA PRAŞILĂ LA SFECLA Zilele bune din această săptămînă au scos la cîmp sute de cooperatori de la C.A.P. Luduş. Cei mai mulţi din ei erau la răritul sfeclei de zahăr şi la executarea praşilei a doua. Sprijiniţi şi de mecanizatori ei au reuşit să încheie aceste două lucrări. Acum cooperatorii au trecut la prăşitul porumbului. Aici, îndată după răsărirea porumbului s-au introdus în lucru şi sapele rotative. Mecanizatorii Ioan Blaga, Nicolae Lupei, Alexandru şi loan Murşa au intrat cu cultivatoarele la prăşit, iar Virgil Giurgea la aplicarea erbicidelor pe vegetaţie. Oricît de ciudat ni s-ar părea, mai intilnim cetăţeni care consideră că „au dreptul“ să nesocotească drepturile altora. Deci să nu-şi facă datoria. Să nu-şi respecte obligaţiile. Şoferi de autobuze care scurtează traseul, din proprie iniţiativă, derutind şi, punind pe drumuri călătorii. Meseriaşi care prestează servicii... de mântuială sau vânzători care servesc clienţii doar după libera lor inspiraţie, deloc potrivită cu interesul cumpărătorilor. Unii fac mare caz de „drepturile lor“, dar uită cu desăvârşire de propriile lor obligaţii. „Cum, n-am dreptul să organizez o sindrofie?“ auzim din gura cite unui chefliu nocturn. Iar cînd i se spune că şi vecinii lui au dreptul la linişte, strimbă din nas. Nu-i convine să i se facă morală. Astfel de oameni, care privesc corelaţia dintre drepturi şi îndatoriri prin oglinda lor concavă, pot fi treziţi la realitate doar prin eforturile conjugate ale autorităţilor şi opiniei publice. Deci, să-i trezim la realitate! ŞT. NEKANICKI MECANIZATORII SÎNT GATA SA INCEAPA cositul Tovarăşul Iuliu Mircea, directorul S.M.rv. din Luduş, ne spune că mecanizatorii sunt gata să intre la cositul furajelor. Toate utilajele — 5 cositori mecanice şi un vindrovăr, 8 greble mecanice, 3 maşini de adunat, presele şi remorcile necesare sunt pregătite. împreună cu inginerii şefi din unităţile componente ale consiliului unic agroindustrial au fost întocmite graficele de recoltare. In total Vor fi recoltate me ci. BALDEANU (Continuare în pag. a 4-a) 1 IUNIE Este obiceiul ochilor să nu uite — plecaţi de la contemplarea foii de calendar pe care scrie 1 Iunie — a câta cu dragoste în jur, la copii, cel mai frumos şi mai scump dar pe care natura l-a făcut omului. Este obiceiul minţii şi al simţirii să veghem asupra liniştii copiilor noştri, să-i învăţăm a fi buni şi drepţi, a fi viteji, cinstiţi şi patrioţi. Copiii înţeleg multe realităţi şi uneori îşi dau seama Înaintea noastră cît trebuie să fie de serioşi. Ei au nevoie de o vîrstă magică doldora de soare, de atracţii, de o recreaţie pe care oamenii mari nu trebuie să le-o interzică. Mai demult, am văzut într-un sat de munte copii de ţărani jucîndu-se. Erau vreo 15. Fete şi băieţi la un loc, mici, dar plini de seriozitate. Se adunaseră la rădăcina unui copac şi scobiseră o galerie. O măturaseră. Aceasta era casa. Fetele au aşternut pe jos cîrpe în chip de covoare. Pe urmă au adus nişte vase. Alături, într-o groapă, cineva a turnat apă şi a mestecat cu un băţutul. Din altă parte veneau alţi prichindei trăgînd de sfoară nişte cutii în care aşezaseră lemne — mici gatere — frunze, boabe de grîu şi un măr. Au dus boabele şi mărul în casă, iar alţii au început să ia aluatul de pămint în mină, să-l modeleze pentru străchini — cum mi-au spus. N-am să uit niciodată. Era un joc frumos de olari şi agricultori. La şcoală, în pauze, copiii se joacă de-a învăţătorul, de-a doctorul, de-a minerul. Işi închipuie tot felul de profesii care gîndesc ei că li s-ar potrivi. Cer oamenilor mari să-i asculte, sâ-i observe şi, de e nevoie, să-i corecteze. La ore născocesc întrebări, cărora şi o minte matură nu le dau de fir. Uneori, răspunsurile le dau tot ei, simple, fireşti, frumoase, aşa cum le este copilăria. Copiii noştri devzi merg la şcoală, merg la film, la teatru, la spectacole. Copiii noştri merg la concursuri, la olimpiade, bat recorduri şi aduc medalii. Sub soarel patriei, copiii învaţă, studiază, fac invenţii, pictează, compun cântece, scriu poezii, devenind oamenii de ştiinţă şi cultură ai zilei de mîine. Se avîntă spre viitor cu cutezanţă, cu certitudinea că lor le sînt larg deschi- VIORICA MANTA BAKÓ (Continuare In pag. a 3-a) • în judeţul Mureş funcţionează: 481 şcoli generale, 31 licee, 5 şcoli profesionale, 8 case ale pionierilor şi şoimilor patriei, 6 cluburi sportive şcolare, 412 grădiniţe. • In învăţămintul primar gimnazial sint cuprinşi 91.936 elevi. • In învăţămîntul liceal, 27.929 elevi. • în invăţământul tehnic și profesional, 6.766 elevi. 0 In grădinițe, 27.881 copii.