Steaua Roşie, iunie 1980 (Anul 32, nr. 129-153)

1980-06-01 / nr. 129

CARNETUL DE PARTID - simbol al angajării revoluţionare pentru slujirea cauzei partidului Preschimbarea documentelor de partid reprezintă un moment de covîrşitoare însemnătate politică ce a oferit şi oferă organizaţiilor de partid efectuarea unei ample şi temeinice analize a modului în care îşi îndeplineşte obligaţiile fiecare comunist, a responsabili­tăţii cu care militează pentru îndeplinirea neabătută a hotărî­­rilor Congresului al XII-lea al partidului. In cadrul vastei ac­ţiuni de preschimbare a docu­mentelor de partid, de înmînare a noului carnet de membru al Partidului Comunist Român, în toate organizaţiile de partid s-au desfăşurat şi continuă să se des­făşoare discuţiile individuale ale birourilor acestora cu membrii de partid, discuţii ce prilejuiesc analiza exigentă, în spirit critic şi autocritic, a întregii activităţi politice şi profesionale a comu­niştilor, a felului cum respectă şi aplică îndatoririle statutare şi le­gile statului, a atitudinii şi com­portării lor în colectivul de mun­că, în societate şi familie. Dezba­terea în adunările generale ale organizaţiilor de partid a conclu-^ ziilor ce s-au desprins din discu­ţiile individuale relevă importan­ţa acestora pentru activitatea vii­toare a comuniştilor. In contextul amplei acţiuni de preschimbare a documentelor de partid, întregul nostru partid şi popor, prin­ intermediul presei au luat cunoştinţă despre momentul solemn în care tovarăşului Nicolae Ceau­şescu, secretarul ge­neral al partidului, i s-a înmînat noul carnet de membru al Parti­dului Comunist Român. Cu ace­­laşi prilej s-au înmînat noile car­nete de membri ai partidului şi celorlalţi membri ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R prezenţi la solemnitate. Aşa cum ştie fiecare comunist, fiecare cetăţean al patriei, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, purtă­torul noului carnet roşu de mem­bru al partidului avînd nr. 1, este omul care întruchipează în chi­pul cel mai înalt şi luminos mo­delul luptătorului revoluţionar, virtuţile fiului credincios al cla­sei muncitoare care, prin exem­plul său de viaţă şi activitate­a de dăruire patriotică, de pasiune comunistă, de cutezanţă şi intran­sigenţă revoluţionară consacrată celor mai înalte idealuri de în­florire şi progres ale României, de libertate, dreptate şi indepen­denţă — şi-a cîştigat stima şi ad­miraţia tuturor comuniştilor, a poporului căruia îi aparţine prin întreaga sa fiinţă. Din cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceau­şescu rostită cu pri­lejul înmînării noului carnet de membru al Partidului Comunist Român, se relevă cu limpezime că „Pentru fiecare membru al partidului, înmînarea carnetului de partid constituie, fără îndoia­lă, un eveniment important, pen­tru că, prin aceasta, se confirmă încă o dată calitatea de membru al Partidului Comunist Român, constituind, totodată, o apreciere a activității depuse de fiecare pentru înfăptuirea politicii pur-Continuare în pag. a 4-a) în unirmam • în organizarea Consiliu­lui orăşenesc Reghin al acti­vităţii economico-sociale şi a Consiliului orăşenesc al sindi­catelor s-a desfăşurat schim­bul de experienţă cu tema „Stilul şi metodele de muncă folosite în îndrumarea şi con­trolul activităţii economico­­sociale din unităţile oraşului“. Schimbul de experienţă a a­­vut loc la I.F.E.T. şi între­prinderea de bere. • Prima expoziţie retrospec­tivă a Georgetei Năpăruş a fost vernisată ieri la Tg.-Mureş, in sălile de expoziţii din Palatul culturii. Plasiciana expune 55 de lucrări de pictură în ulei. • Sala de conferinţe din strada Bartók Bela nr. 1 din Tirgu Mures va găzdui o ma­nifestare in cadrul căreia lec­torul universitar Oliviu Mar­­cu va prezenta Albumul si Monografia judeţului Mureş. Această nouă acţiune a Uni­versităţii cultural-ştiinţifice­ se va petrece marţi, 3 iunie, ora 18. • La magazinul „Electro­­mures“, situat in Piaţa Tran­dafirilor din Tirgu Mureş, se recuperează becuri electrice uzate. Colectivul de la I.Ch. „Prodcomplex“ raportează: Prin realizările lunii mai a fost îndeplinit angajamentul anual — Ce putem consemna, tova­răşe director ing. Gedö Ştefan, în privinţa activităţii desfăşura­te în luna mai de colectivul în­treprinderii? — în primul rînd, că harnicul nostru colectiv — de pe plat­formele din Tîrgu Mureş, Luduş şi Sighişoara — şi-a onorat e­­xemplar angajamentul suplimen­tar asumat pe luna mai, reali­­zînd peste prevederile planului o producţie globală industrială de 7 milioane lei. In al doilea rînd, sîntem minori să raportăm că prin această depăşire, cumulată cu realizările primelor 4 luni, ne-am îndeplinit şi angajamen­tul asumat la acest indicator pe întregul an. Adică, față de an­gajamentul de 13 milioane lei, am realizat aproape 19 milioane lei. Trebuie să adaug imediat că aceste importante succese sunt rodul muncii harnice şi devotate a tuturor celor peste 5.000 de oa­meni ai muncii din întreprinde­rea noastră, care au răspuns cu un exemplar spirit patriotic şi muncitoresc îndemnului Comite­tului judeţean de partid de a-şi suplimenta angajamentele asu­mate in întrecerea socialistă. — In ce se concretizează a­­ceastă producţie suplimentară? — In luna mai, de pildă, am realizat peste prevederi, aşa cum ne-am angajat, 5 tone de utilaje tehnologice pentru industria chi­mică, 850.000 armături sintering, produse tehnice din cauciuc şi piese de schimb. — Dar la export care este si­tuaţia? — Şi la acest capitol avem realizări bune. Tot în luna mai, faţă de un angajament de 400.000 lei valută, am livrat suplimentar partenerilor externi un volum de producţie de 500.000 lei valută. In continuare, colectivul nos­tru este puternic mobilizat pen­tru a realiza şi depăşi sarcinile de plan pe 1980, la toţi indicato­rii şi la toate sortimentele, în condiţii de înaltă calitate şi efi­cienţă economică. B. MIHAI Cimpoi solicită forme sporite la îngrijirea culturilor şi strîngerea furajelor Culturile agricole, cele legumicole, livezile şi viile solicită acum prezenţa activă, zilnică a tuturor oamenilor de la sate. Ca să asi­gure belşugul pe care îl aşteptăm, ele au nevoie de o îngrijire exemplară, de efortul cooperatorilor şi mecanizatorilor în stîrpirea buruienilor şi dăunătorilor care sînt cei mai mari duşmani ai re­coltei. Acestor lucrări li se adaugă acum Încă una deosebit de im­portantă — strîngerea furajelor, care nu poate fi dusă bine la ca­păt fără o amplă mobilizare de forţe ate a celor manuale cit şi a celor mecanice, fără o organizare temeinică, condusă atent şi res­ponsabil de inginerii şefi, de conducătorii unităţilor. In raidul în­treprins am urmărit să vedem modul cum se acţionează în această amplă bătălie, cum sunt învinse greutăţile provocate de ploile ce se succed frecvent. O GRADINA de legi­me curata care promite BELŞUG Grădina de legume a fermei I.P.I.L.F. din Luduş se prezintă curată de buruieni, promite bel­şug. In cele 8 ha plantate cu ar­dei s-au executat deja o praşilă manuală si una mecanică, s-au­ completat toate golurile, astfel că şi densitatea este foarte bună. La fel de bine sînt întreţinute şi cele 15 ha nou plantate cu căp­şuni şi cele 18 ha aflate pe rod în care peste două săptămîni se va putea intra la recoltat. Tot în cîmp au mai fost însămînţate 5 ha cu castraveţi, încă un hectar urmînd să fie plantat în solarii după eliberarea lor de prima re­coltă. — Ploile, frigul, îngheţul, ne-au provocat multe greutăţi, ne spune ing. Petru Olaru, şeful fermei. — Şi cum aţi învins? — In primul rînd prin hărni­cia celor 100—120 de lucrătoare pe care le-am avut zilnic la lu­cru, apoi ne-au ajutat mult er­­bicidele aplicate. Şi în sere şi solarii lucrările sunt la zi. Se recoltează şi se li­vrează produse şi chiar răsaduri. Din planul valoric anual de 3,4 milioane lei s-au realizat deja 1,4 milioane. înregistrăm însă şi un fapt care ne convinge că în unele ferme s-a întîrziat planta­tul. Pentru Cheţani, Cucerdea, Bogata, I.A.S. sau aici s-au pro­dus răsaduri de tomate, ardei şi vinete care nu erau în totalitate ridicate, semn că nici plantatul nu era gata. Aflăm apoi că uni­tăţile n-au dat suficientă sămîn­­ţă, deci există îndoieli cu privire la realizarea densităţilor crescu­te prevăzute, ori a suprafeţelor planificate. S-A ÎNCHEIAT A DOUA PRAŞILĂ LA SFECLA Zilele bune din această săptă­­mînă au scos la cîmp sute de cooperatori de la C.A.P. Luduş. Cei mai mulţi din ei erau la ră­­ritul sfeclei de zahăr şi la exe­cutarea praşilei a doua. Spriji­niţi şi de mecanizatori ei au reu­şit să încheie aceste două lucrări. Acum cooperatorii au trecut la prăşitul porumbului. Aici, înda­tă după răsărirea porumbului s-au introdus în lucru şi sapele rotative. Mecanizatorii Ioan Bla­­ga, Nicolae Lupei, Alexandru şi loan Murşa au intrat cu cultiva­toarele la prăşit, iar Virgil Giur­­gea la aplicarea erbicidelor pe vegetaţie. Oricît de ciudat ni s-ar părea, mai intilnim cetăţeni care consideră că „au dreptul“ să nesocotească drepturile altora. Deci să nu-şi facă datoria. Să nu-şi respecte obligaţiile. Şo­feri de autobuze care scurtează traseul, din proprie iniţiati­vă, derutind şi­­, punind pe drumuri călătorii. Meseriaşi ca­re prestează servicii... de mântuială sau vânzători care ser­vesc clienţii doar după libera lor inspiraţie, deloc potrivită cu interesul cumpărătorilor. Unii fac mare caz de „drepturile lor“, dar uită cu desă­­vârşire de propriile lor obligaţii. „Cum, n-am dreptul să or­ganizez o sindrofie?“ auzim din gura cite unui chefliu noc­turn. Iar cînd i se spune că şi vecinii lui au dreptul la li­nişte, strimbă din nas. Nu-i convine să i se facă morală. Astfel de oameni, care privesc corelaţia dintre drepturi şi îndatoriri prin oglinda lor concavă, pot fi treziţi la reali­tate doar prin eforturile conjugate ale autorităţilor şi opiniei publice. Deci, să-i trezim la realitate! ŞT. NEKANICKI MECANIZATORII SÎNT GATA SA INCEAPA cositul Tovarăşul Iuliu Mircea, direc­torul S.M.rv. din Luduş, ne spu­ne că mecanizatorii sunt gata să intre la cositul furajelor. Toate utilajele — 5 cositori mecanice şi un vindrovăr, 8 greble meca­nice, 3 maşini de adunat, presele şi remorcile necesare sunt pregă­tite. împreună cu inginerii şefi din unităţile componente ale consiliului unic agroindustrial au fost întocmite graficele de recol­tare. In total Vor fi recoltate me­­ ci. BALDEANU (Continuare în pag. a 4-a) 1 IUNIE Este obiceiul ochilor să nu uite — plecaţi de la contem­plarea foii de calendar pe care scrie 1 Iunie — a câta cu dragoste în jur, la copii, cel mai frumos şi mai scump dar pe care natura l-a făcut omului. Este obiceiul minţii şi al simţirii să veghem asu­pra liniştii copiilor noştri, să-i învăţăm a fi buni şi drepţi, a fi viteji, cinstiţi şi patrioţi. Copiii înţeleg multe realităţi şi uneori îşi dau sea­ma Înaintea noastră cît tre­buie să fie de serioşi. Ei au nevoie de o vîrstă magică dol­dora de soare, de atracţii, de o recreaţie pe care oamenii mari nu trebuie să le-o inter­zică. Mai demult, am văzut într-un sat de munte copii de ţărani jucîndu-se. Erau vreo 15. Fete şi băieţi la un loc, mici, dar plini de seriozitate. Se adunaseră la rădăcina u­­nui copac şi scobiseră o gale­rie. O măturaseră. Aceasta e­­ra casa. Fetele au aşternut pe jos cîrpe în chip de covoare. Pe urmă au adus nişte vase. Alături, într-o groapă, cineva a turnat apă şi a mestecat cu un băţ­­utul. Din altă parte veneau alţi prichindei trăgînd de sfoară nişte cutii în care aşezaseră lemne — mici ga­te­re — frunze, boabe de grîu şi un măr. Au dus boabele şi mărul în casă, iar alţii au în­ceput să ia aluatul de pămint în mină, să-l modeleze pen­tru străchini — cum mi-au spus. N-am să uit niciodată. Era un joc frumos de olari şi agricultori. La şcoală, în pauze, copiii se joacă de-a învăţătorul, de-a doctorul, de-a minerul. Işi închipuie tot felul de profesii care gîndesc ei că li s-ar po­trivi. Cer oamenilor mari să-i asculte, sâ-i observe şi, de e nevoie, să-i corecteze. La ore născocesc întrebări, cărora şi o minte matură nu le dau de fir. Uneori, răspunsurile le dau tot ei, simple, fireşti, frumoase, aşa cum le este co­pilăria. Copiii noştri de­­vzi merg la­ şcoală, merg la film, la teatru, la spectacole. Copiii noştri merg l­a concursuri, la olimpiade, bat recorduri şi a­­duc medalii. Sub soarel­ patriei, copiii învaţă, studiază, fac invenţii, pictează, compun cântece, scriu poezii, devenind oamenii de ştiinţă şi cultură ai zilei de mîine. Se avîntă spre vii­tor cu cutezanţă, cu certitudi­nea că lor le sînt larg deschi- VIORICA MANTA BAKÓ (Continuare In pag. a 3-a) • în judeţul Mureş funcţionează: 481 şcoli generale, 31 licee, 5 şcoli profesionale, 8 case ale pionierilor şi şoimilor patriei, 6 cluburi sportive şcolare, 412 grădiniţe. • In învăţămintul primar gimnazial sint cuprinşi 91.936 elevi. • In învăţămîntul liceal, 27.929 elevi. • în invăţământul tehnic și profesional, 6.766 elevi. 0 In grădinițe, 27.881 copii.

Next