Steaua Roşie, iulie 1980 (Anul 32, nr. 154-180)

1980-07-01 / nr. 154

ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Remarcabil succes al harnicelor ţesătoare de mătase din Sighişoara Îndeplinirea cu 6 luni mai devreme a pianului pe intregul cincinal In cronica marii întreceri socialiste ce se desfăşoară vi­guros pentru îndeplinirea înainte de termen, la înalţi indici de calitate şi eficienţă, a prevederilor de plan, des­toinicul colectiv al Ţesătoriei de mătase din Sighişoara îşi înscrie numele la loc de cin­ste, Încununînd eforturile de­puse în toţi anii actualului cincinal pentru folosirea mai bună a resurselor materiale şi financiare încredinţate de societate, a forţei de muncă şi a capacităţii maşinilor şi utilajelor din dotare, ziua de 30 iunie 1980 consemnează cu majuscule de aur in Cartea de onoare a întreprinderii, un remarcabil succes: realizarea, cu 6 luni mai devreme, a pla­nului producţiei globale in­dustriale prevăzut pentru cin­cinalul 1976—1980. — Este fapta demnă de lau­dă a tuturor celor 800 de oa­meni ai muncii care, in frunte cu comuniştii şi urmind e­­xemplul lor de dăruire, au muncit fără preget pentru a adăuga zi de zi, lună de lună şi an de an noi realizări în bilanţul acestui cincinal — ne spune Corneliu Moldovan, di­rectorul întreprinderii. Am fi nedrepţi să spunem că n-am avut greutăţi, dar marele me­rit al întregului nostru perso­nal constă tocmai in faptul că a găsit resurse şi a ştiut să le soluţioneze. Trăsătura defini­torie a muncii noastre în acest cincinal a constat într-o radi­cală schimbare a structurii producţiei, corespunzător in­dicaţiilor date de conducerea superioară de partid, per­sonal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu privire la tre­cerea pe materii prime indi­gene în scopul reducerii sub­stanţiale a importurilor şi pentru economisirea fonduri­lor valutare. Această importantă reorien­tare, cu benefice influenţe pe planul eficienţei şi al calită­ţii, s-a concretizat în reînnoi­rea in proporţie de peste 80 la sută a producţiei întreprinde­rii sighişorene, paralel cu re­ducerea consumurilor specifi­ce de materii prime, de la 185 la 180 grame fire/mp, ceea ce a condus la scăderea ponderii valorice a materialelor la 1.000 lei producţie marfă de la 507,70 lei în 1976, la 510,90 lei in acest an. Dar tot atit de important este şi faptul că prin măsurile de utilizare mai bună a războaielor de ţesut, a celorlalte utilaje, a timpului de lucru, prin ridicarea nive­lului calificării profesionale şi extinderea lucrului la mai multe maşini, productivitatea muncii a crescut în acest cin­cinet cu aproape 35.000 lei/ lucrător, îndeplinirea cu un avans de 6 luni a planului pe actua­lul cincinal creează condiţii ca, muncind în continuare cu pasiune şi dăruire, făcind do­vada înaltului spirit de pa­triotism, ţesătoarele de mătase din Sighişoara să realizeze pi­na la finele acestui an o pro­ducţie suplimentară in valoa­re de 80 milioane lei. M. BARDAŞANU PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIT!- VA / ADUNARE FESTIVĂ CU PRILEJUL „ZILEI ÎNVĂŢĂTORULUI“ Duminică, 29 iunie, în sala Teatrului Naţional din Tîrgu Mureş, s-a desfăşurat adunarea festivă a cadrelor didactice din municipiu prilejuită de „Ziua învăţătorului­“. La adunare au participat membri ai birourilor comitetelor judeţean şi munici­pal de partid, cadre didactice din invăţămintul de toate gradele, reprezentanţi ai oamenilor mun­cii din întreprinderile şi institu­ţiile tîrgumureşene. Ca în fiecare an, adunarea a constituit un minunat prilej de trecere în revistă a succeselor dobîndite de slujitorii şcolii din municipiu în anul de învăţă­mint recent încheiat, de redimensiona­­re la cote tot mai înalte a posi­bilităţilor şi rezervelor de care dispun colectivele de cadre di­dactice, toţi cei care se ocupă de modelarea şi creşterea tinerelor vlăstare. Din cuvîntul tovarăşei Doina Drăguşin, secretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., a re­zultat că în anul şcolar 1979— 1980 şcoala mureşeană a d­obîn­­dit noi şi semnificative succese în pregătirea multilaterală a ti­nerei generaţii, a formării ei, a dezvoltării capacităţii de creaţie şi iniţiativă. Sărbătorirea „Zilei învăţătoru­lui“, a subliniat vorbitoarea, se desfăşoară în anul şcolar în ca­re a avut loc cel mai important eveniment din istoria contempo­rană a patriei noastre, Congre­sul al XII-lea al P.C.R. şi cînd, pentru prima oară, din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a întrunit Congresul educaţiei şi învăţămîntului. Aceste momente marcante în viaţa întregii ţări, a învăţămîntului românesc de toate gradele, a ridicat la cote şi mai înalte întreaga activitate ce s-a desfăşurat în şcolile jude­ţului. Sub îndrumarea Comitetu­(Continuare în pag. a 4-a) Pina la începerea secerişului toate furajele sa fie recoltate şi depozitate! Pe lingă lucrările de întreţine­re la culturile prăşitoare o aten­ţie deosebită trebuie acordată în această perioadă recoltării şi de­pozitării furajelor, acţiune la ca­re se cer concentrate cît mai multe forţe, astfel încît pînă la declanşarea secerişului toate fu­rajele să fie depozitate în sigu­ranţă. Conform datelor centrali­zate la Direcţia agricolă judeţea­nă, pînă la începutul acestei săp­­tămîni erau depozitate în silozuri peste 140.000 tone de furaje, cu peste 25.000 tone peste prevede­rile programului stabilit pe luni­le mai şi iunie. La fîn însă, can­tităţile depozitate se situează cu mult sub cele planificate. Astfel, faţă de 60.030 tone de fîn, pînă acum abia au fost depozitate 17.713 tone. Desigur, pe cîmp se află cantităţi mari de fîn, fie în­­ brazdă, fie în căpiţe, fapt ce im­pune impulsionarea transportării şi depozitării lui cît mai grabni­ce. La ferma nr. 1 vegetală Vidra­­său, aparţinătoare de Asociaţia economică intercooperatistă Vid­­rasău, s-a acţionat cu deosebită răspundere la recoltarea, strînge­­rea şi depozitarea furajelor, reu­­şindu-se ca pînă acum să se de­poziteze aproape 1.200 tone de fîn, cantitate ce reprezintă circa 80 la sută din planul anual stabi­lit. Pe şeful fermei, ing. Nyárádi Ştefan, l-am întîlnit zilele trecu­te la transportul şi depozitarea fîneţelor situate între Cerghid şi Cerghizel pe 100 hectare, la care se acţiona cu 6 remorci şi peste 50 de oameni. întreaga activitate se desfăşura într-un ritm susţi­nut, însă şeful fermei era nemul­ţumit de faptul că nu a primit V. ORZA (Continuare în pag. a 4-a) La C.A.P. Şăulia furajele sunt adăpostite in fînare Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului Nicola Ceauşescu Mult iubite şi stimate tovarăşe secretar general. Cu inimile vibrind de cele mai profunde sentimente de patrio­­tism, noi, comuniştii, toţi oamenii muncii români, maghiari, ger­mani de pe meleagurile judeţului Mureş, ne exprimăm deplinul nostru acord şi totala adeziune faţă de rezultatele deosebit de fruc­tuoase ale recentului dialog dintre dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, şi delegaţia de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane condusă de tovarăşul Erich Ho­­necker, moment deosebit de important, de profundă semnificaţie politică in istoria relaţiilor de colaborare multilaterală şi solida­ritate dintre Republica Socialistă România şi Republica Democrată Germană. Cu adincă satisfacţie şi bucurie am primit vestea că v-a fost decernată, dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cea mai înaltă distincţie a Republicii Democrate Ger­mane, Ordinul „Karl Marx“, semn al recunoaşterii meritelor deo­sebite ce le aveţi in dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre parti­dele şi popoarele noastre, in lupta pentru pace şi colaborare intre ţări şi popoare, pentru făurirea unei lumi mai bune şi mai drepte pe planeta noastră. In distincţia ce ti-a fost acordată vedem, totodată, inalta apre­ciere a contribuţiei de inestimabilă valoare ce o aduceţi la dezvol-COMITETUL JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. ŞI CONSILIUL POPULAR JUDEŢEAN (Continuare la pag. a 4-a) Secvenţe de la „Ziua învăţătorului“ 15 ani de la Congresul al IX-lea al P.C.R. Sărmaşu — tradiţie şi înnoire Asemenea multor alte localităţi ale judeţului, comuna Sărmaşu a cunoscut în cei 15 ani de la Con­gresul al IX-lea al partidului, de cînd în fruntea partidului se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, mu­taţii profunde care se regăsesc plenar în noua calitate a vieţii, în tot ceea ce oamenii au moşte­nit şi au deprins, de-a lungul a­­nilor, în procesul muncii. A fi, a exista în prezent, a însemnat şi aici în cei 15 ani, a-ţi racorda vrerea şi conştiinţa la dimensiu­nile timpului, a găsi totdeauna spaţiu pentru mai mult şi mai bi­ne în toate sectoarele de activi­tate : economic, social-cultural, comercial şi prestări de servicii, învăţămint, ocrotirea sănătăţii. Pentru Laurenţiu Trînc, secre­­tar adjunct al comitetului comu­nal de partid, incursiunea în a­­cest deceniu şi jumătate se do­vedea destul de dificilă. Cu ce să înceapă ? Ce nu era semnificativ în ce priveşte realizările, sporuri­le de producţii, nivelul de trai cînd faptele scoteau la lumină dovezi incontestabile de împli­niri, de creşteri semnificative pentru fiecare an. Dacă în 1965 veniturile băneşti la C.A.P. Sărmaşu erau de 4.683.000 lei, pe baza creşterii producţiei la toate culturile şi a efectivelor de animale, aceste ve­nituri, în 1979 s-au triplat, iar ION CIURDARU (Continuare în pag. a 4-a) Cînd ne referim la maturitatea unui om, nu avem în vedere, fireşte, doar vîrsta lui biologică, cotele la care a a­­juns pe scara vieţii. Doar ştim că sînt şi copii (şi mai ales adolescenţi) care dau dovadă de maturitate, chiar şi în mo­mente de grea încercare, dar şi „oameni în toată firea“ care se comportă copilăreşte. Nu trebuie să apelăm neapărat la cazuri-limită, la situa­ţii de excepţie, pentru a susţine aceste afirmaţii. Cum să ca­lificăm vîrsta morală a acelor oameni care, vrînd să lase urme vizibile prin tocurile pe unde au trecut, îşi încrustează fără jenă numele pe monumente istorice sau pe scoarţa unor arbori seculari? Sau judecata celor care se dau în spectacol ziua-n amiaza mare printr-o comportare indecentă, reproba­bilă, stirnind pe bună dreptate oprobriul opiniei publice? Sau conduita indivizilor care „se distrează“ tăind fîşii din fotoliul în care s-au aşezat ori blocind telefoanele publice? Despre aceşti oameni se pot spune multe. Şi că-s cori­genţi la educaţia civică. Şi că le lipsesc cei şapte ani de-aca­­să. Şi altceva. Oare ei nu-şi dau seama cit de ridicoli sunt?! ŞT. NEKANICKI „Zilele muzicale tîrgumureşene“ PROGRAMUL ZILEI Astăzi, incepind de la ora 20, în sala mare a Palatului culturii are loc concertul cameral din creaţia compozitorilor tirgumure­­şeni, îşi dau concursul: Barabás Kasler Magda, Kovács Zsuzsa, Búzás Pál, Vogel László, Toth Er­zsébet, Dudás Lajos, Szönyi Zol­tán, Szabó Ildikó, Nagy Géza, Brandner Nóra. Vor fi interpretate lucrări camerale de Zoltán Ala­dár Kozma Géza, Trozner József, Chilf Miklós, Fátyol Tibor, Szabó Csaba, Csiky Boldizsár, Ilenca József.

Next