Steaua Roşie, august 1980 (Anul 32, nr. 181-207)
1980-08-01 / nr. 181
Cooperaţia meşteşugărească a îndeplinit planul cincinal Aniversarea marii sărbători naţionale de la 23 August este intimifinată de oamenii muncii din judeţul nostru cu succese de seamă in întrecere. Un minunat exemplu ni-l oferă in acest sens cooperatorii meşteşugari, angajaţi in finalizarea cu rezultate bune a perioadei 1976—1980 In ziua de 29 iulie, oamenii muncii din acest mare sector al satisfacerii solicitărilor populaţiei, şi-au îndeplinit planul cincinal. Tăind viaţă complexelor sarcini trasate de congresele al Xl-lea şi al Xll-lea ale P.C R., orientărilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind diversificarea serviciilor şi dezvoltarea producţiei de bunuri pentru fondul pieţii şi export, cooperatorii meşteşugari din judeţul Mureş şi-au creat un avans de 185 de zile, perioadă importantă pentru depăşirea propriilor angajamente. Ei au hotărit să realizeze suplimentar o producţie marfă de aproape 500 milioane de lei, concretizaţi în 660 mii metri pătraţi de ţesături, 185 milioane de lei confecţii textile, tricotaje in valoare de 8 milioane de lei, mobilă şi alte tipuri de produse de uz gospodăresc. La succesul de acum cooperatorii meşteşugari de la ,,Metalul“, „Textila Mureş“, „Constructorul“ şi „Igiena“ din Tirgu Mureş, „Prestarea“ Tirnăveni, „Lemn-Metal“ Reghin, „Munca“ Sovata, „Nirajul“ Miercurea Nirajului, de la „Tehnolemn“ Tirnăveni, sunt hotărîţi să adauge noi realizări in domeniul diversificării serviciilor, in orientarea mai directă a activităţii spre cerinţele cetăţenilor, spre onorarea contractelor cu partenerii externi, capitol la care mureşenii au îndeplinit cincinalul încă la 27 iunie 1980. La I.C. „Mureşul“ Tîrgu Mureş Înnoirea colecţiei de modele — temeiul calitativ al producţiei anului 1981 Colectivul întreprinderii de confecţii „Mureşul“ din Tg. Mureş, conducerea de aici acţionează cu fermitate în spiritul cuvîntării rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la şedinţa plenară lărgită a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, mai ales în direcţia realizării producţiei fizice cu consumuri cit mai reduse de materiale, asigurînd pe această cale creşterea volumului de producţie netă şi a beneficiului. Sectoarele de creaţie şi croire formează avangarda acţiunilor declanşate în acest scop. Aici se hotărăşte soarta consumurilor, folosirea complexă, cu maximum de eficienţă a materiilor prime de bază, care sunt ţesăturile. Aceste acţiuni sunt continuate în secţii prin realizarea unei munci de calitate, care să excludă rebuturile, risipa de manoperă, de energie şi materiale. Cele 57 de modele create şi expuse la TIBCO şi cele 100 de modele care au fost trimise la EBEN întrunesc condiţiile arătate. Dealtfel, întreaga activitate de creaţie urmăreşte reducerea consumurilor, realizarea de modele simple care să nu prezinte prea multe porţiuni suprapuse. In acelaşi scop s-au redus dimensiunile pieselor componente, asigurîndu-se încadrarea mai raţională pe suprafaţa ţesăturii. De subliniat că noile modele reprezintă temeiul calitativ al pregătirii producţiei lui 1981. In aceeaşi idee se înscrie şi colecţia aflată în lucru, colecţie care va fi prezentată beneficiarilor în vederea contractării fondului de marfă pentru trimestrul I 1981. Caracteristice sunt modelele din felon şi piele sintetică căptuşite cu un strat termoizolant sau cu blană artificială care de fapt formează producţia pentru sezonul rece. Aceeaşi grijă şi răspundere se manifestă faţă de reducerea consumurilor specifice la sectorul de croire. Aici se utilizează cu bune rezultate metoda combinată de încadrare, de croire concomitentă a pieselor mari cu cele mici şi de execuţie a şpanurilor mari de 10—12 metri, dacă materialul nu are defecte, îmbinate IOAN HUSAR (Continuare in pag a 4-a) FIII SATULUI „Ca un ecou ne-ntoarcem la părinţi, Departe fiind dăm tare greu de poartă. Pe sub uluci copilăria moartă Ne caută cu aripe de sfinţi“. Ca un ecou ne-ntoarcem la părinţi mereu cu-acelaşi girul de preasfinţire, mereu cu-acelaşi sbucium în simţire, mereu cu derici aşezat chezaş in dreptul inimii in neodihnă, mereu cu vrerea de-a rămîne fraţi cu cei rămaşipe vatra strămoşească, pe vatra casei unde ne-am născut şi-n satul unde ne-am trăit trăirea celor dinţii şi celor mai îndestulaţi sufleteşte ani ai vieţilor noastre, anii copilăriei. Se-ntorc in fiece an plecaţii prin lume, rostuiţii prin alte meleaguri ale ţării şi-n bucuria revederii celor rămaşi şi-a celor întorşi o clipă pe vatra părintească se nasc sărbători ale sufletului, serbări ale tainicului sentiment ce ne ţine mai legaţi, in plecarea noastră, de casa mumei şi a tatii. Sîmbătă şi duminică la Hodac, fiii satului plecaţi prin ţară sau chemaţi de ţară cu norocul şi dorinţa rostuirii, cu credinţa împlinirii unei datorii către ur cam s-or întoarce printre mai ai lor decii ai noştri şi n-or avea vorbele înţelesuri destule ce să tălmăcească bucuria revederii. Organizind în acest an revederea hodăcenilor plecaţi prin mîndra ţaft a României, Nicolae Moldovan-Cînţa şi Vasile Notea n-ar fost făcut decit să îndrepte intr-un acelaşi şuioi vrerea tuturor fiilor acestui sat românesc de pe Valea Gurghiului de-aşi da intilnire intr-o aceeaşi zi pe vatra părintească. Hodacul şi-a îmbrăcat straiele de datină şi sărbătoare, şi-a aşternut pe ştergare cea mai albă piine şi cea mai curată sare pentru un, din inimă „bun venit“, fiilor satului. DORU. // ANUL XXXII ff Nr. 181 (6.941) Vk Vineri. | 1 august 1980 \\ 4 pagini. If 30 de bani Jf Toată forţa mecanizată şi manuală din agricultura judeţului să fie dirijată la seceriş! Stadiul avansat de coacere, ca şi vremea instabilă, impun tuturor conducerilor de unităţi, mecanizatorilor, inginerilor, cooperatorilor, desfăşurarea forţelor de care dispunem la strîngerea recoltei de grîu. Nu e de aşteptat vreme bună, că la unele soiuri de grîu se înregistrează de pe acum pierderi de boabe. Am văzut acest lucru intrînd, miercuri, în mai multe lanuri. Cum se acţionează pentru a pune repede la adăpost recolta? Iată întrebarea care ne-a condus miercuri prin lanurile înşirate pe valea Mureşului pînă la Cheţani şi apoi pe o bună parte a Tîrnavei în zona Tirnăveni. La C.A.P. Bogata, Luduş şi Cheţani s-a lucrat destul de bine, oamenii erau bucuroşi că ploaia din cursul nopţii i-a ocolit. Se lucra şi la Petrilaca, Sălcud şi Iernut. la Tolănzel în timpul nopţii a plouat straşnic, reluarea secerişului era imposibilă. Consiliul intercooperatist a cunoscut situaţia şi toate combinele de aici au fost duse să lucreze la Sfilud. Aşa trebuie să se procedeze peste tot, combinele să lucreze zilnic, oră cu oră, indiferent unde, important este să se aduna zilnic cît mai multe grîne. Dar nu se acţionează peste tot cu destulă grabă, de parcă nimic nu ne-ar zori şi am avea timp de irosit cu sacul. Nu e doar o putere, ci o realitate verificată. Iată, pe la prînz, am ajuns la Sinpaul. In birouri, la consiliul intercooperatist, întîlnim oamenii destui, chiar prea mulţi la o vreme cînd grînele numai că nu strigă. Am primit scuzele de rigoare, anume că peste noapte a plouat. Şi ce dacă a plouat? Acum era soare. Din comoditate, din neînţelegerea gravităţii unui moment se invocă ploaia. Dar, tocmai acum ar trebui să fie toţi pe teren, indiferent de funcţie şi atribuţie, să parcurgă tarla cu tarla, să controleze starea lanurilor şi a terenului, să vadă unde se poate lucra. Aici erau şi tarlale unde s-ar fi putut secera bine, în nişte terenuri mai pietroase unde apa vine şi se duce. Combinele nu erau insă acolo. Ni s-a spus că sînt la „Izvoare“ şi că nu prea pot lucra. Evident, nu de florile mărului sunt botezate atît de sugestiv terenurile de acolo .Şi le-a mai şi plouat o noapte. Greu,foarte greu de înţeles ce fel de orientare au oamenii care decid, sau ar trebui să decidă in cunoştinţă de cauză, ce trebuie făcut oră de oră, să cîntărească şi să drămuiască fiecare minut. Se acţionează lent, fără convingere, ca melcul căruia îi este indiferent cînd ajunge la capătul călătoriei. Avem argumente pentru a susţine şi această părere. Tot în această zi pe la ora 13, la consiliul intercooperatist Iernut am aflat că cinci combine de la C.A.P. Cuci au rămas blocate de nişte ape revărsate în satul Dateş. Din cauza ploii aici nu se putea lucra. Se susţinea că nici nu pot fi duse în altă parte. La sediul C.A.P. inginerul şef ne spunea că preşedintele e plecat acolo să organizeze scoaterea combinelor şi să le aducă la Cuci unde n-a plouat. Pe preşedinte însă îi găsim la cele cinci combine venite în ajutor de la Cipău. Toţi se lamentează, unii că nu pot scoate combinele, alţii că le pot, dar nimeni nu s-a dus să vadă, să încerce. Au trecut şase ore bune din zi şi cinii combine lipsesc din lucru. Şeful secţiei S.M.A. stă la umbra lolo M. BALDEANU (Continuare in pag. a 4-a) • Nu toate satele şi nici toate tarlalele sínt la fel de atinse de ploaie. • Cind combinele sínt trimise unde trebuie la primele ore ale dimineţii, atunci se ciştiga timp. • După şase ore de lamentări „se poate, nu se poate“ combinele încă nu erau în lucru. • La unele baze de recepţie nu s-a auzit dispoziţia: nici o obstrucţie secerişului pe motiv de umiditate. CINSTELOR! Dintre lucrătorii S.M.A. Ricin se evidenţiază, in mod deosebit, prin comportarea excepţională, de adevăraţi comunişti, mecanizatorii care au fost plecaţi in sudul ţării, pentru a ajuta la recoltatul păioaselor. Acolo, ei au muncit cu însufleţire, lucru care reiese şi din scrisoarea de mulţumire adresată S.M.A. Rîciu de către organul comunal de partid Izvoarele. In scrisoare se spune „Biroul comitetului comunal de partid Izvoarele, judeţul Teleorman, conducerea C.A.P. „7 Noiembrie", toţi cooperatorii unităţii noastre, vă aduc sincere mulţumiri pentru sprijinul acordat în importanta campanie de recoltare a păioaselor, prin minunaţii mecanizatori trimişi să lucreze pe ogoarele comunei. Vă aducem la cunoştinţă că am fost impresionaţi de conştiinciozitatea, hărnicia şi devotamentul cu care au lucrat cei 12 mecanizatori in frunte cu inginerul Petre Lalescu şi maistrul Emil Cucuiet. Toţi au muncit cu răspundere, au avut o comportare frumoasă in comună. Am remarcat în mod deosebit pe mecanizatorii Mihai Girlett, Vasile Pogăcean, Alexandru Chiorean, Ioan Moldovan, Ioan Huţa. Cinste lori". CORNELIU ȘTEFAN secretar adjunct al comitetului comunal de partid Riciu Vrii futul „Realizările sunt frumoase, dar mai avem şi lipsuri“, sau bilanţul este pozitiv, dar mai există şi neajunsuri“, ca şi frazele „treaba, merge destul de bine, dar mai avem necazuri şi poticneli“, le intilnim frecvent in şedinţele de analiză, in adunările generale ale oamenilor muncii, prin informări stereotipe, simpliste şi dogmatice. Ele sunt fraze ale ,,tămiterii“ unor aspecte economico-sociale, ajunse la un punct critic, dar pe care autorii referatelor au teama să le supună deschis colectivelor, să ia poziţie faţă de neajunsuri, să tragă linie intre ceea ce este intr-adevăr valoros şi ceea ce urinează activitatea. Dar, vrind să înfrumuseţeze situaţia, unii zişi „specialişti“ in informări şi „dări de seamă“, uită că tocmai lauda ieftină strică, deformînd realitatea, ocolind adevărul. Cinstit, este insă ca gindirea să ţintească deschis şi hotărit spre boloanii automulţumirii, ai poleirii ieftine, ai birocratismului sau comodităţii, chiar dacă ei s-au aşezat doar pentru o clipă în calea noastră. GH. BARBULESCU