Steaua Roşie, august 1980 (Anul 32, nr. 181-207)

1980-08-01 / nr. 181

TAGI­A 2 STEAUA ROȘIE r SCRISORI şi • Cooperativa „Igiena“ are în Tîrgu Mureş, str. Secuilor Mar­tiri nr. 10, un spaţiu mare un­de a funcţionat o frizerie şi un atelier foto. La începutul lunii mai, unităţile respective s-au des­fiinţat, frizeria mutîndu-se în alt loc, iar comenzile neridicate ale atelierului foto predîndu-se la u­­nitatea similară de pe str. Bol­yai, în vitrina vechiului spaţiu s-a afişat un anunţ „Reparaţii 0 mai — 10 iunie 1980“. Imediat au apărut şi materialele necesare: cărămizi, suluri de carton asfal­tat, o capră de lemn, un ciur, o găleată, un canerog, după care uşa a fost încuiată cu un lacăt ultraspecial. Lunile mai şi iu­nie au trecut fără ca înăuntru să se mişte ceva. În urmă cu citeva zile, conducerea cooperativei „I­­giena” s-a hotărît să ia măsuri severe pentru curmarea acestei inactivităţi prelungite nejustifi­cat. Au venit doi oameni, au smuls afişul care indica perioa­da de reparaţii, au vopsit vitri­nele pe dinăuntru cu vopsea al­bă, după care, obosiţi de efor­turile depuse, au plecat. Chiar să nu aibă nevoie „Igiena“ de spaţiul respectiv? Şi cînd te gîn­­deşti că pentru tunsul unui co­pil, locuitorii cartierelor 7 No­iembrie, Cornişa, Gheorghe Ma­­rinescu trebuie să meargă la fri­zeria specială pentru copii din str. Kossuth, să aştepte la rînd, uneori ,şi cite o oră. (Petre P. Suciu, str. Secuilor Martiri, Tîr­gu Mureş). • Sint muncitoare la I­­X. Re­ghin. Cind lucrez în schimbul II mă întorc acasă împreună cu al­te colege. Drumul nostru trece prin faţa blocului tineretului din str. Salcîmil­or. Dinspre geamuri­le acestui bloc pornesc pe noi pungi din plastic încărcate cu apă care, spărgindu-se, ne stro­pesc şi ne udă. Am încercat să ocolim clădirea trecînd prin spa­tele ei, prin gropi şi denivelări. Dar şi aici am fost urmărite de strigăte şi ameninţări. M-am in­format şi am aflat că aici locu­iesc zidarii din cadrul şantieru­lui „Republica“ din Reghin. (Lu­kács Ana, str. Călăraşilor nr. 16, Reghin). • Vă scriu în numele unui grup de persoane din Tîrgu Mureş, care la data de 20 iulie, ora 10:30, s-a oprit la bufetul „Ciucaş“. De la intrare am fost surprinşi ne­plăcut de dezordinea şi murdă­ria ce domnea în această uni­tate. Personalul de aici avea ha­late nu tocmai curate şi ni­meni nu avea ecuson. Greutăţi am întîmpinat şi atunci cînd am solicitat să fim serviţi cu bere. Văzînd dezordinea din local, cit şi lipsa de solicitudine a perso­nalului, am cerut condica de re­clamaţii. Una din ospătare ne-a dat o condică veche, ticsită de reclamaţii, aşa încît neavînd loc unde s-o mai adăugăm şi pe a noastră, am făcut reclamaţia ver­bal. Deoarece servirea clienţilor este întru totul defectuoasă, lo­ialul este complet neigienic, a­­ducem la cunoştinţă, prin scri­soarea noastră, factorilor compe­tenţi că este timpul să se ia mă­suri urgente pentru a se pune lucrurile la punct. (Romulus Pir­­van — Tg. Mureş). • Căpuşan Vasi­le, Tîrgu Mureş. Sesizarea dv. am înaintat-o Di­recţiei judeţene de poştă şi tele­comunicaţii Mureş, de la care am primit următorul răspuns: „Că­­pu­şan Vasile a depus o cerere pentru instalarea unui post te­lefonic în luna martie 1977 şi o cerere de prioritate în luna apri­lie 1979 şi nu 1969, aşa cum re­clamă. La data de 24 martie 1977 soţia sus-numitului, Căpuşan Mă­­rioara, depune o cerere înregis­trată sub nr. 1.835, prin care so­licita instalarea unui post tele- RĂSPUNSURI -­ fonic la domiciliul din str. Pa­­rîngului nr. 2, etaj II, ap. 11. La data de 17 aprilie 1979, tovarăşul Căpuşan Vasile depune o nouă cerere prin care solicita insta­larea unui post telefonic în str. Măgurei nr. 2, ap. 11, la care a­­nexează 4 copii legalizate de pe certificatele de naştere ale copii­lor precum şi 2 adeverinţe din cîmpul muncii, din care rezulta domiciliul în str. Parîngului și nu Măgurei. Intrucît lucrările de extensie a cablului în str. Mă­gurei și Parîngului sînt in curs de finalizare, urmează ca toate cererile privind instalarea de posturi telefonice la domiciliu, depuse pînă la 31 decembrie 1977, să fie soluţionate favorabil în cursul trimestrului III a.c. Ţi­­nînd cont de cele relatate, ur­mează a ni se comunica in scris, în cel mai scurt timp, de către sus-num­itul, domiciliul real“. • V. Bereanu, Reghin, Bota Ioan, Tîrgu Mureş, Boten Simion, Reghin, Dărăban Gheorghe, Si­ghişoara, Popa Căliman, Tîrgu Mureş — scrisorile dv., trimise redacţiei au fost înaintate insti­tuţiilor competente în rezolva­rea situaţiilor reclamate. Vă vom comunica răspunsul în termenul legal CINEMA VINERI, 1 AUGUST TG. MUREŞ — Arta: Adincurile (ambele serii, de la orele 8,30, 11, 15, 17,30, 20). Progresul: Ultimul sen­timent. Select: Avaria. Tineretului: Acei oameni minunaţi cu aparatul de ui­rmat. Clopote de toamnă. Flacăra: Proba de microfon. SIGHIŞOARA — Lumina: Sălbaticul. REGHIN — Patria: Mijlocaş Ia deschidere. TÎRNAVENI — Melodia: Deznodămint la frontieră. LUDUȘ — Flacăra: Julia; Mihail, cla­ne de circ. SOVATA — Doina: N­oi a­­venturi pe vasul „Pose­tetoa". Munci­toresc : Drum fără întoarcere. SAR­MAȘU — Popular: Artista, dolarii și ardelenii. IERNIJT — Lumina: Misiu­nea Capricorn­uru (ambele serii). StNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Certificat de pauperizare. FINTtNELE — Patria: Marea neli­ niște. MIERCUREA NIRAJULUI — Ni­­rajul: Teatrul cel mare. TELEVIZIUNE 14:25 — Telex. 14,30 — Emisiune în limba germană. 15,45 — Tragerea Lo­to. 15,55 — Jocurile Olimpice de vară — Moscova 1984J. 19,20 — 1.001 de seri. 19­.30 — Telejurnal. 19,55 — Buletin olimpic: Sosirea din cursa de mara­ton. 20,00 —Pentru cauza păcii in lu­mea întreagă — securitate și coope­rare în Europa! 20,25 — Film artistic: „Unde înfloresc crinii“. Premieră TV. Producţie a studiourilor americane. 21,55 — Telejurnal. 22,15 — Jocurile Olimpice de vară — Moscova 1980. Rezumatul întrecerilor din ziua a 13-a. RADIO TG.-MUREŞ In limba română. 6,00—7,00 — In­finite matinală. 20,00—21,30 — Agenda actualităţii. 20.20 — Calitatea omului, calitatea vieţii; 20.55 — Revista radio de cultură şi artă. Prezenţe ale ar­tiştilor plastici în tabăra de creaţie de la Lazár­ea. Teatrul Naţional — secţia maghiară Femeia mării de HENRIK IBSEN Vlima premieră a stagiunii recent încheiate la Teatrul Na­ţional Tîrgu Mureş (secţia ma­ghiară), demonstrează că judeca­ta critică opusă prejudecăţii şi aplecată reevaluării ideilor duce la o nouă armonie interioară, la o nouă rafinare a expresiei sce­nice. Este cazul spectacolului cu piesa lui Ibsen, semnat de regi­zorul Dan Alecsandrescu, in care apare evident spiritul de obser­vaţie, capacitatea de a defini prin detalii, de a sesiza nuanţele, fără a se pierde din vedere soli­ditatea de ansamblu a construc­ţiei dramatice. Inţelegind că pie­sa lui Ibsen solicită, in primul rînd, nu atît fantezia ci origina­litatea, cit mai cu seamă un plus de adevăr de viaţă, regizorul se adaptează acestei exigenţe cu multă supleţe şi fină inteligenţă. Această atitudine a regizorului faţă de Femeia mării ii pune pe interpreţi in situaţia fericită de a realiza creaţii scenice pline de densitate şi încărcătură emoţio­nală. Grija pentru calitatea spectaco­lului e evidentă şi prin ideea scenografică graţie căreia evolu­ţia scenică a acţiunii şi cadrul ei plastic se completează reci­proc, constituind un tot organic. Decorul şi costumele semnate de Carmen Rasovszky şi Gheorghe Rasovszky prilejuiesc regizorului şi interpreţilor un real sprijin in vizualizarea concepţiei spectaco­lului. In această imagine concre­tă oferită de către scenografi, re­gia artistică poate şi ştie să ex­prime vizual şi nemijlocit expre­sivitatea pregnantă a ideilor tex­tului. Colaborarea regizorului cu scenografii şi munca lui cu acto­rii duce la realizarea unui spec­tacol bogat în soluţii ingenioase, de reală acurateţe scenică, în ca­re primează grija pentru amă­nuntul psihologic revelator. De aici, posibilitatea reală ca spec­tacolul să recreeze evoluţia ca­racterelor, evoluţie integrată in determinarea sensurilor majore ale piesei lui Ibsen. Spectacolul beneficiază, in plus, de cîteva interpretări sigure, bi­ne gîndite, bazate pe mare sen­sibilitate şi putere de interiori­zare — uneori, poate, surprinză­tor de fireşti. Temeinicia muncii asupra rolurilor duce la creaţii de ţinută şi expresivă pondere artistică, din care, unele sunt de real prestigiu actoricesc. Faptul este cu ate mai notabil cu cit e vorba de o echipă de actori ne­omogenă ca virstă şi experienţă scenică, însă cuprinzătoare de talente şi posibilităţi de expri­mare similare. Astfel, alături de apreciaţii Lohinszky Foránc (dr. Wangel), Tóth Tamás (Arn­helm), Farkas Ibolya (Ellida), Za­lányi Gyula (Lyngstrand) şi Kárp­lyö­rgy (Ballested), creează, de­­monstrînd certe posibilităţi, mai tinerii şi talentatii Szilágyi Enikő (Hilde) Meister Éva (Rolette) şi Török András (Străinul). în evo­luţia de ansamblu a spectacolu­lui interpreţii realizează cu arin matură lumea interioară a per­sonajelor, integrindu-se organic in contextul propus de autor. rA­­ceşti interpreţi creează o mare diversitate de tipuri, unele păs­­trindu-se distinct in memoria spectatorului. Astfel sint creaţii­le lui Farkas Ibolya, Tóth Ta­más, Meister Éva si Török An­drás, in interpretarea cărora se simte căldura şi culoarea pe ca­re o au, la Ibsen, simţămintele şi ideile. In Eulida, spre pildă, Farkas Ibolya are o creaţie care marchează un veritabil succes actoricesc. Cred că şi numai pentru valorificarea marilor ca­pacităţi interpretative ale actri­ţei, piesa lui Ibsen îşi justifică prezenţa pe afişul teatrului. Bo­găţia lumii interioare a persona­jului capătă în interpretarea lui Farkas Ibolya un contur bine luminat şi explicat. Glasul, fe­lul de a vorbi, ţinuta, dau­ din­colo de sugestia realităţii o vi­braţie particulară eroinei lui Ib­sen. La fel, Tóth Tamás, redă cu pricepere şi măsură artistică fe­lul de a fi şi gîndi al profeso­rului Arnholm, după cum Meis­ter Éva şi Török András evo­luează conectaţi la substanţa personajelor lor, in ideea impre­siei artistice reale şi de durată. In consonanţă cu celelalte nota­bilităţi artistice distribuite in spectacol, aceşti actori ne dau sa­tisfacţia de a vedea adevărate tipuri dintr-o lume pe care a văzut-o Ibsen. ION CHEREJI Autoritatea tutelară în apărarea drepturilor minorilor Interlocutor — PARAIDI EMMA, inspector la Administraţia locală de stat — — Este cunoscut rolul pe care autoritatea tutelară îl are în a­­părarea drepturilor minorilor, în luarea unor măsuri pentru solu­ţionarea cazurilor în care mino­rul comite infracţiuni sau este victima unor împrejurări neferi­cite. Apelez la dumneavoastră solicitîndu-vă să ne vorbiţi des­pre activitatea comitetului de sprijin al autorităţii tutelare din municipiul Tîrgu Mureş. — înainte de a intra în miezul întrebării ce mi-aţi adresat-o, permiteţi-mi să spun cite ceva despre stilul nostru de muncă. In toate cazurile ce ni se încredin­ţează spre rezolvare trebuie să facem o anchetă socială. Ancheta se cere cit mai exactă, obiectivă şi completă. Rezultatele ei şi pro­punerile pe care noi le facem în vederea luării unor măsuri sunt dezbătute în şedinţa comi­tetului de sprijin al autorităţii tutelare. In cazurile de înfiere, curatelă, tutelă, decizia este da­tă de Comitetul executiv muni­cipal, iar în cazul minorilor in­fractori decizia este pronunţată de comisia de minori ce acţio­nează la nivel de judeţ sau de tribunal. Revenind la întrebarea dumneavoastră, sesizările în le­gătură cu minorii problemă sau minori care au nevoie de aju­torul nostru le primim de la mi­liţie, tribunal, şcoală sau persoa­ne particulare. Problemele ce se ivesc sunt de tot felul, mai grele sau mai uşoare, care nu suportă măsuri pripite, încredinţarea minorilor. In ca­zul în care între părinţi s-au i­­vit neînţelegeri sau aceştia a­­jung la divor­ţ, copilului i se stabileşte domiciliul la unul din­tre părinţi, (acolo unde poate fi crescut şi educat în condiţii bu­ne) celălalt părinte fiind obligat la plata pensiei alimentare şi a alocaţiei de stat. Tutela se aplică în cazul cînd minorul rămîne fără supraveghe­re părintească. Curatela este o formă de numire a unei persoa­ne în funcţia de curator întîl­­nită în situaţiile cînd minorilor orfani le revine o moştenire. Cu­ratorul este obligat ca în termen de 30 de zile să prezinte certi­ficatul de moştenire întocmit, înfierea este o altă modalitate de stabilire a persoanelor care-şi asumă creşterea şi educarea unor minori. Mai există apoi cazul minorilor infractori şi aici aş do­ri să subliniez un lucru: de re­gulă minorii care comit infrac­ţiuni provin din familii dezorga­nizate, sau părinţii acestor mi­nori nu cunosc mediul unde-şi petrec timpul copiii lor, nu cu­nosc prietenii acestora. — Cîteva exemple care să con­cretizeze cele spuse de dumnea­voastră ar fi binevenite. — îmi amintesc două situaţii de dată recentă. Una legată de înfiere, cealaltă de comiterea u­­nei infracţiuni. O familie din Tg. Mureş a înfiat o fetiţă de 10 ani. La părinţii adoptivi copilul avea create toate condiţiile. După un timp copilul nu-şi mai dădea in­teresul pentru şcoală şi-şi vizita tot mai des părinţii buni. Intr-o zi nu s-a mai întors, îşi atinsese scopul: căpătase buletin de oraş. La cererea familiei, care înfiase copilul s-a anulat actul de în­fiere. Celălalt exemplu se referă la doi copii (unul de 8 iar celă­lalt de 11 ani) care au comis o spargere la magazinul „Record“, furînd bani şi alte obiecte. Au fost prinşi la Predeal. In cazuri­le de acest gen şi ţinînd cont de gravitatea fapei comise propu­nem internarea acestor copii în şcoli de reeducare sau îi lăsăm sub supravegherea părinţilor. Aş mai adăuga faptul că în sfera noastră de preocupări se includ şi internările unor copii orfani, bolnavi. Consemnat de VIORIQY MANTA BAKÓ Statornicul respect a! muncii Sunt in viaţă lucruri cople­şitor de simple, îndeobşte in­cluse printre amănuntele care ne umplu existenţa — in sen­sul împlinirii personale —, fapte pe care constant şi te­meinic, fără zgomot şi publi­citate, le investim în edificiul pe care-l ridicăm prin truda noastră zilnică. Ban Andrei, economist principal­­ buget, din cadrul Administraţiei fi­nanciare a Consiliului popular judeţean Mureş, poate nu va încerca să mă contrazică. .. munci nu mai puţin de 35 de ani neîntrerupt printre cifre, a fi exigent cu alţii şi intran­sigent cu sine, principial, a veghea cu profesionalism la bunul mers al lucrurilor, a te smulge din traiul molcom, în­seamnă a-ţi marca existenţa în gestul constructiv şi suitor al acestui timp. Vreme de 35 de ani, prin disciplină, corec­titudine şi cinste, veghind ne­întrerupt la respectarea şi ne­­ştirbirea legilor, la propăşirea şi apărarea avutului obştesc, demn exemplu pentru mai ti­nerii colegi de breaslă, stimat şi apreciat, Ban Andrei n-a făcut altceva decit să confir­me că ceea ce săvîrşim prin faptele noastre de muncă in această realitate in mişcare, de fapt intră în iubirea noas­tră de frumos, in curatul şi statornicul respect al muncii. Convins că omul şi munca lui estompează detaliul de ca­re aminteam la început, eco­nomistul Ban Andrei a trans­format cifrele într-o profesie care i-a adus mulţumiri şi bu­curie. Iar printre flori şi fe­licitări, printre urările de bi­ne ale celor care l-au sărbă­torit ieri, cu prilejul ieşirii la pensie, a dominat convin­gerea că putem crede in a­­ceastă planetă numai respec­­tind omul şi munca. Nu ştim dacă la pensionare colegii i-au înmînat tradiţionalul baston­­simbol. Ne alăturăm urărilor lor şi-i dorim zile blinde, o bineme­ritată odihnă şi mulţumire in­tru mulţi ani! L. DARIU CIRCUL DE STAT DIN BUCUREŞTI prezintă, zilnic, la orele 16 şi la 19,30, de la 12—17 august 1980, numai la TIRGU MUREŞ, în Piaţa Armatei Roşii, iar la SIGHIŞOARA, intre 19—21 august 1980, pe terenul circurilor, marele­­succes OLIMPIC CIRC Spectacol internaţional de mari atracţii cu artiştii circurilor din BUCUREŞTI, BUDAPESTA şi MOSCOVA • Dresuri de urşi albi polari, cai, bivoli, lame, vaci, ponei, şerpi şi crocodili. • Excentrici muzicali, acrobaţii aeriene şi cu motocicleta, la basculă. • Trupa de comici, corpul de balet şi orchestra Circului de stat. Reţineţi din timp biletele la casele circului din centrul municipiilor, deschise zilnic de la orele 7—21. Menajeria funcţionează de la ora 9. O.J.T. organizează, la cerere, excursii din orice parte a judeţului pentru vizionarea acestui program internaţional.

Next