Steaua Roşie, august 1980 (Anul 32, nr. 181-207)
1980-08-01 / nr. 181
TAGIA 2 STEAUA ROȘIE r SCRISORI şi • Cooperativa „Igiena“ are în Tîrgu Mureş, str. Secuilor Martiri nr. 10, un spaţiu mare unde a funcţionat o frizerie şi un atelier foto. La începutul lunii mai, unităţile respective s-au desfiinţat, frizeria mutîndu-se în alt loc, iar comenzile neridicate ale atelierului foto predîndu-se la unitatea similară de pe str. Bolyai, în vitrina vechiului spaţiu s-a afişat un anunţ „Reparaţii 0 mai — 10 iunie 1980“. Imediat au apărut şi materialele necesare: cărămizi, suluri de carton asfaltat, o capră de lemn, un ciur, o găleată, un canerog, după care uşa a fost încuiată cu un lacăt ultraspecial. Lunile mai şi iunie au trecut fără ca înăuntru să se mişte ceva. În urmă cu citeva zile, conducerea cooperativei „Igiena” s-a hotărît să ia măsuri severe pentru curmarea acestei inactivităţi prelungite nejustificat. Au venit doi oameni, au smuls afişul care indica perioada de reparaţii, au vopsit vitrinele pe dinăuntru cu vopsea albă, după care, obosiţi de eforturile depuse, au plecat. Chiar să nu aibă nevoie „Igiena“ de spaţiul respectiv? Şi cînd te gîndeşti că pentru tunsul unui copil, locuitorii cartierelor 7 Noiembrie, Cornişa, Gheorghe Marinescu trebuie să meargă la frizeria specială pentru copii din str. Kossuth, să aştepte la rînd, uneori ,şi cite o oră. (Petre P. Suciu, str. Secuilor Martiri, Tîrgu Mureş). • Sint muncitoare la IX. Reghin. Cind lucrez în schimbul II mă întorc acasă împreună cu alte colege. Drumul nostru trece prin faţa blocului tineretului din str. Salcîmilor. Dinspre geamurile acestui bloc pornesc pe noi pungi din plastic încărcate cu apă care, spărgindu-se, ne stropesc şi ne udă. Am încercat să ocolim clădirea trecînd prin spatele ei, prin gropi şi denivelări. Dar şi aici am fost urmărite de strigăte şi ameninţări. M-am informat şi am aflat că aici locuiesc zidarii din cadrul şantierului „Republica“ din Reghin. (Lukács Ana, str. Călăraşilor nr. 16, Reghin). • Vă scriu în numele unui grup de persoane din Tîrgu Mureş, care la data de 20 iulie, ora 10:30, s-a oprit la bufetul „Ciucaş“. De la intrare am fost surprinşi neplăcut de dezordinea şi murdăria ce domnea în această unitate. Personalul de aici avea halate nu tocmai curate şi nimeni nu avea ecuson. Greutăţi am întîmpinat şi atunci cînd am solicitat să fim serviţi cu bere. Văzînd dezordinea din local, cit şi lipsa de solicitudine a personalului, am cerut condica de reclamaţii. Una din ospătare ne-a dat o condică veche, ticsită de reclamaţii, aşa încît neavînd loc unde s-o mai adăugăm şi pe a noastră, am făcut reclamaţia verbal. Deoarece servirea clienţilor este întru totul defectuoasă, loialul este complet neigienic, aducem la cunoştinţă, prin scrisoarea noastră, factorilor competenţi că este timpul să se ia măsuri urgente pentru a se pune lucrurile la punct. (Romulus Pirvan — Tg. Mureş). • Căpuşan Vasile, Tîrgu Mureş. Sesizarea dv. am înaintat-o Direcţiei judeţene de poştă şi telecomunicaţii Mureş, de la care am primit următorul răspuns: „Căpuşan Vasile a depus o cerere pentru instalarea unui post telefonic în luna martie 1977 şi o cerere de prioritate în luna aprilie 1979 şi nu 1969, aşa cum reclamă. La data de 24 martie 1977 soţia sus-numitului, Căpuşan Mărioara, depune o cerere înregistrată sub nr. 1.835, prin care solicita instalarea unui post tele- RĂSPUNSURI - fonic la domiciliul din str. Parîngului nr. 2, etaj II, ap. 11. La data de 17 aprilie 1979, tovarăşul Căpuşan Vasile depune o nouă cerere prin care solicita instalarea unui post telefonic în str. Măgurei nr. 2, ap. 11, la care anexează 4 copii legalizate de pe certificatele de naştere ale copiilor precum şi 2 adeverinţe din cîmpul muncii, din care rezulta domiciliul în str. Parîngului și nu Măgurei. Intrucît lucrările de extensie a cablului în str. Măgurei și Parîngului sînt in curs de finalizare, urmează ca toate cererile privind instalarea de posturi telefonice la domiciliu, depuse pînă la 31 decembrie 1977, să fie soluţionate favorabil în cursul trimestrului III a.c. Ţinînd cont de cele relatate, urmează a ni se comunica in scris, în cel mai scurt timp, de către sus-numitul, domiciliul real“. • V. Bereanu, Reghin, Bota Ioan, Tîrgu Mureş, Boten Simion, Reghin, Dărăban Gheorghe, Sighişoara, Popa Căliman, Tîrgu Mureş — scrisorile dv., trimise redacţiei au fost înaintate instituţiilor competente în rezolvarea situaţiilor reclamate. Vă vom comunica răspunsul în termenul legal CINEMA VINERI, 1 AUGUST TG. MUREŞ — Arta: Adincurile (ambele serii, de la orele 8,30, 11, 15, 17,30, 20). Progresul: Ultimul sentiment. Select: Avaria. Tineretului: Acei oameni minunaţi cu aparatul de uirmat. Clopote de toamnă. Flacăra: Proba de microfon. SIGHIŞOARA — Lumina: Sălbaticul. REGHIN — Patria: Mijlocaş Ia deschidere. TÎRNAVENI — Melodia: Deznodămint la frontieră. LUDUȘ — Flacăra: Julia; Mihail, clane de circ. SOVATA — Doina: Noi aventuri pe vasul „Posetetoa". Muncitoresc : Drum fără întoarcere. SARMAȘU — Popular: Artista, dolarii și ardelenii. IERNIJT — Lumina: Misiunea Capricornuru (ambele serii). StNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Certificat de pauperizare. FINTtNELE — Patria: Marea neli niște. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Teatrul cel mare. TELEVIZIUNE 14:25 — Telex. 14,30 — Emisiune în limba germană. 15,45 — Tragerea Loto. 15,55 — Jocurile Olimpice de vară — Moscova 1984J. 19,20 — 1.001 de seri. 19.30 — Telejurnal. 19,55 — Buletin olimpic: Sosirea din cursa de maraton. 20,00 —Pentru cauza păcii in lumea întreagă — securitate și cooperare în Europa! 20,25 — Film artistic: „Unde înfloresc crinii“. Premieră TV. Producţie a studiourilor americane. 21,55 — Telejurnal. 22,15 — Jocurile Olimpice de vară — Moscova 1980. Rezumatul întrecerilor din ziua a 13-a. RADIO TG.-MUREŞ In limba română. 6,00—7,00 — Infinite matinală. 20,00—21,30 — Agenda actualităţii. 20.20 — Calitatea omului, calitatea vieţii; 20.55 — Revista radio de cultură şi artă. Prezenţe ale artiştilor plastici în tabăra de creaţie de la Lazárea. Teatrul Naţional — secţia maghiară Femeia mării de HENRIK IBSEN Vlima premieră a stagiunii recent încheiate la Teatrul Naţional Tîrgu Mureş (secţia maghiară), demonstrează că judecata critică opusă prejudecăţii şi aplecată reevaluării ideilor duce la o nouă armonie interioară, la o nouă rafinare a expresiei scenice. Este cazul spectacolului cu piesa lui Ibsen, semnat de regizorul Dan Alecsandrescu, in care apare evident spiritul de observaţie, capacitatea de a defini prin detalii, de a sesiza nuanţele, fără a se pierde din vedere soliditatea de ansamblu a construcţiei dramatice. Inţelegind că piesa lui Ibsen solicită, in primul rînd, nu atît fantezia ci originalitatea, cit mai cu seamă un plus de adevăr de viaţă, regizorul se adaptează acestei exigenţe cu multă supleţe şi fină inteligenţă. Această atitudine a regizorului faţă de Femeia mării ii pune pe interpreţi in situaţia fericită de a realiza creaţii scenice pline de densitate şi încărcătură emoţională. Grija pentru calitatea spectacolului e evidentă şi prin ideea scenografică graţie căreia evoluţia scenică a acţiunii şi cadrul ei plastic se completează reciproc, constituind un tot organic. Decorul şi costumele semnate de Carmen Rasovszky şi Gheorghe Rasovszky prilejuiesc regizorului şi interpreţilor un real sprijin in vizualizarea concepţiei spectacolului. In această imagine concretă oferită de către scenografi, regia artistică poate şi ştie să exprime vizual şi nemijlocit expresivitatea pregnantă a ideilor textului. Colaborarea regizorului cu scenografii şi munca lui cu actorii duce la realizarea unui spectacol bogat în soluţii ingenioase, de reală acurateţe scenică, în care primează grija pentru amănuntul psihologic revelator. De aici, posibilitatea reală ca spectacolul să recreeze evoluţia caracterelor, evoluţie integrată in determinarea sensurilor majore ale piesei lui Ibsen. Spectacolul beneficiază, in plus, de cîteva interpretări sigure, bine gîndite, bazate pe mare sensibilitate şi putere de interiorizare — uneori, poate, surprinzător de fireşti. Temeinicia muncii asupra rolurilor duce la creaţii de ţinută şi expresivă pondere artistică, din care, unele sunt de real prestigiu actoricesc. Faptul este cu ate mai notabil cu cit e vorba de o echipă de actori neomogenă ca virstă şi experienţă scenică, însă cuprinzătoare de talente şi posibilităţi de exprimare similare. Astfel, alături de apreciaţii Lohinszky Foránc (dr. Wangel), Tóth Tamás (Arnhelm), Farkas Ibolya (Ellida), Zalányi Gyula (Lyngstrand) şi Kárplyörgy (Ballested), creează, demonstrînd certe posibilităţi, mai tinerii şi talentatii Szilágyi Enikő (Hilde) Meister Éva (Rolette) şi Török András (Străinul). în evoluţia de ansamblu a spectacolului interpreţii realizează cu arin matură lumea interioară a personajelor, integrindu-se organic in contextul propus de autor. rAceşti interpreţi creează o mare diversitate de tipuri, unele păstrindu-se distinct in memoria spectatorului. Astfel sint creaţiile lui Farkas Ibolya, Tóth Tamás, Meister Éva si Török András, in interpretarea cărora se simte căldura şi culoarea pe care o au, la Ibsen, simţămintele şi ideile. In Eulida, spre pildă, Farkas Ibolya are o creaţie care marchează un veritabil succes actoricesc. Cred că şi numai pentru valorificarea marilor capacităţi interpretative ale actriţei, piesa lui Ibsen îşi justifică prezenţa pe afişul teatrului. Bogăţia lumii interioare a personajului capătă în interpretarea lui Farkas Ibolya un contur bine luminat şi explicat. Glasul, felul de a vorbi, ţinuta, dau dincolo de sugestia realităţii o vibraţie particulară eroinei lui Ibsen. La fel, Tóth Tamás, redă cu pricepere şi măsură artistică felul de a fi şi gîndi al profesorului Arnholm, după cum Meister Éva şi Török András evoluează conectaţi la substanţa personajelor lor, in ideea impresiei artistice reale şi de durată. In consonanţă cu celelalte notabilităţi artistice distribuite in spectacol, aceşti actori ne dau satisfacţia de a vedea adevărate tipuri dintr-o lume pe care a văzut-o Ibsen. ION CHEREJI Autoritatea tutelară în apărarea drepturilor minorilor Interlocutor — PARAIDI EMMA, inspector la Administraţia locală de stat — — Este cunoscut rolul pe care autoritatea tutelară îl are în apărarea drepturilor minorilor, în luarea unor măsuri pentru soluţionarea cazurilor în care minorul comite infracţiuni sau este victima unor împrejurări nefericite. Apelez la dumneavoastră solicitîndu-vă să ne vorbiţi despre activitatea comitetului de sprijin al autorităţii tutelare din municipiul Tîrgu Mureş. — înainte de a intra în miezul întrebării ce mi-aţi adresat-o, permiteţi-mi să spun cite ceva despre stilul nostru de muncă. In toate cazurile ce ni se încredinţează spre rezolvare trebuie să facem o anchetă socială. Ancheta se cere cit mai exactă, obiectivă şi completă. Rezultatele ei şi propunerile pe care noi le facem în vederea luării unor măsuri sunt dezbătute în şedinţa comitetului de sprijin al autorităţii tutelare. In cazurile de înfiere, curatelă, tutelă, decizia este dată de Comitetul executiv municipal, iar în cazul minorilor infractori decizia este pronunţată de comisia de minori ce acţionează la nivel de judeţ sau de tribunal. Revenind la întrebarea dumneavoastră, sesizările în legătură cu minorii problemă sau minori care au nevoie de ajutorul nostru le primim de la miliţie, tribunal, şcoală sau persoane particulare. Problemele ce se ivesc sunt de tot felul, mai grele sau mai uşoare, care nu suportă măsuri pripite, încredinţarea minorilor. In cazul în care între părinţi s-au ivit neînţelegeri sau aceştia ajung la divorţ, copilului i se stabileşte domiciliul la unul dintre părinţi, (acolo unde poate fi crescut şi educat în condiţii bune) celălalt părinte fiind obligat la plata pensiei alimentare şi a alocaţiei de stat. Tutela se aplică în cazul cînd minorul rămîne fără supraveghere părintească. Curatela este o formă de numire a unei persoane în funcţia de curator întîlnită în situaţiile cînd minorilor orfani le revine o moştenire. Curatorul este obligat ca în termen de 30 de zile să prezinte certificatul de moştenire întocmit, înfierea este o altă modalitate de stabilire a persoanelor care-şi asumă creşterea şi educarea unor minori. Mai există apoi cazul minorilor infractori şi aici aş dori să subliniez un lucru: de regulă minorii care comit infracţiuni provin din familii dezorganizate, sau părinţii acestor minori nu cunosc mediul unde-şi petrec timpul copiii lor, nu cunosc prietenii acestora. — Cîteva exemple care să concretizeze cele spuse de dumneavoastră ar fi binevenite. — îmi amintesc două situaţii de dată recentă. Una legată de înfiere, cealaltă de comiterea unei infracţiuni. O familie din Tg. Mureş a înfiat o fetiţă de 10 ani. La părinţii adoptivi copilul avea create toate condiţiile. După un timp copilul nu-şi mai dădea interesul pentru şcoală şi-şi vizita tot mai des părinţii buni. Intr-o zi nu s-a mai întors, îşi atinsese scopul: căpătase buletin de oraş. La cererea familiei, care înfiase copilul s-a anulat actul de înfiere. Celălalt exemplu se referă la doi copii (unul de 8 iar celălalt de 11 ani) care au comis o spargere la magazinul „Record“, furînd bani şi alte obiecte. Au fost prinşi la Predeal. In cazurile de acest gen şi ţinînd cont de gravitatea fapei comise propunem internarea acestor copii în şcoli de reeducare sau îi lăsăm sub supravegherea părinţilor. Aş mai adăuga faptul că în sfera noastră de preocupări se includ şi internările unor copii orfani, bolnavi. Consemnat de VIORIQY MANTA BAKÓ Statornicul respect a! muncii Sunt in viaţă lucruri copleşitor de simple, îndeobşte incluse printre amănuntele care ne umplu existenţa — in sensul împlinirii personale —, fapte pe care constant şi temeinic, fără zgomot şi publicitate, le investim în edificiul pe care-l ridicăm prin truda noastră zilnică. Ban Andrei, economist principal buget, din cadrul Administraţiei financiare a Consiliului popular judeţean Mureş, poate nu va încerca să mă contrazică. .. munci nu mai puţin de 35 de ani neîntrerupt printre cifre, a fi exigent cu alţii şi intransigent cu sine, principial, a veghea cu profesionalism la bunul mers al lucrurilor, a te smulge din traiul molcom, înseamnă a-ţi marca existenţa în gestul constructiv şi suitor al acestui timp. Vreme de 35 de ani, prin disciplină, corectitudine şi cinste, veghind neîntrerupt la respectarea şi neştirbirea legilor, la propăşirea şi apărarea avutului obştesc, demn exemplu pentru mai tinerii colegi de breaslă, stimat şi apreciat, Ban Andrei n-a făcut altceva decit să confirme că ceea ce săvîrşim prin faptele noastre de muncă in această realitate in mişcare, de fapt intră în iubirea noastră de frumos, in curatul şi statornicul respect al muncii. Convins că omul şi munca lui estompează detaliul de care aminteam la început, economistul Ban Andrei a transformat cifrele într-o profesie care i-a adus mulţumiri şi bucurie. Iar printre flori şi felicitări, printre urările de bine ale celor care l-au sărbătorit ieri, cu prilejul ieşirii la pensie, a dominat convingerea că putem crede in această planetă numai respectind omul şi munca. Nu ştim dacă la pensionare colegii i-au înmînat tradiţionalul bastonsimbol. Ne alăturăm urărilor lor şi-i dorim zile blinde, o binemeritată odihnă şi mulţumire intru mulţi ani! L. DARIU CIRCUL DE STAT DIN BUCUREŞTI prezintă, zilnic, la orele 16 şi la 19,30, de la 12—17 august 1980, numai la TIRGU MUREŞ, în Piaţa Armatei Roşii, iar la SIGHIŞOARA, intre 19—21 august 1980, pe terenul circurilor, marelesucces OLIMPIC CIRC Spectacol internaţional de mari atracţii cu artiştii circurilor din BUCUREŞTI, BUDAPESTA şi MOSCOVA • Dresuri de urşi albi polari, cai, bivoli, lame, vaci, ponei, şerpi şi crocodili. • Excentrici muzicali, acrobaţii aeriene şi cu motocicleta, la basculă. • Trupa de comici, corpul de balet şi orchestra Circului de stat. Reţineţi din timp biletele la casele circului din centrul municipiilor, deschise zilnic de la orele 7—21. Menajeria funcţionează de la ora 9. O.J.T. organizează, la cerere, excursii din orice parte a judeţului pentru vizionarea acestui program internaţional.