Steaua Roşie, noiembrie 1980 (Anul 32, nr. 260-285)

1980-11-01 / nr. 260

Consfătuire de lucru la C.C. al P.C.R. cu activul din domeniul geologiei Tovarăşul Ni­colae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, vineri dimineaţa, la şedinţa de închidere a Consfă­tuirii de lucru cu activul din do­meniul geologiei, ale cărei lu­crări s-au desfăşurat la C.C. al P.C.R. in zilele de 30 şi 31 oc­tombrie. Organizată din iniţiativa tova­răşului Nicolae Ceauşescu, con­sfătuirea se înscrie pe linia ana­lizelor şi măsurilor stabilite pen­tru principalele sectoare de acti­vitate In această perioadă de În­cheiere a unui cincinal şi Începe­re a altuia, exprimă grija şi a­tenţia deosebite pe care conduce­rea partidului şi statului, perso­nal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, le acordă acestui sector de mare Însemnătate a economiei noas­tre naţionale. S-au examinat sta­diul realizării planului de cerce­tare geologică pe acest an şi mă­surile ce se impun pentru înde­plinirea exemplară a prevederi­lor planului pe anul 1981, ale cincinalului 1981—1985 şi. In per­spectivă, plnă In anul 2­000, înaintea şedinţei de închidere a lucrărilor, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost prezentate. In cadrul unei expoziţii, cuprinzind numeroase grafice şi exponate — ilustrative pentru stadiul atins de cercetarea geologică şi punerea In valoare de surse de hidrocar­buri şi minereuri utile — pro­iectul programului de cercetare geologică pe anii 1981—1985, pre­cum şi programul privind creş­terea producţiei de cărbune coc­­sificabil în cincinalul viitor. Secretarul general al partidului a făcut o serie de observaţii şi a indicat ca întreaga activitate de cercetare geologică să fie sub­ordonată Înfăptuirii sarcinii fun­damentale pusă de Congresul al XII-lea al partidului privind dezvoltarea mai rapidă a bazei materiale și, In primul rind, a (Continuare in pac. a 4-a) 5 unităţi economice din judeţ aplica iniţiativa. 0 zi pe săptămînă inginerii, tehnicienii şi funcţio­narii lucrează direct in producţie Materializînd indicaţia dată de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la recenta Plenară a Comitetului Central al partidului, prin grija nemijlocită a Comitetului jude­ţean de partidd Ieri, 31 octombrie, în 5 unităţi evfentee din judeţ întregul personal tehnico-admi­­nistrativ, în frunte cu directorii, au îmbrăcat salopeta de munci­tor devenin­d lăcătuşi, strungari, modeleri-formatori, sculeri-matri­­ţeri etc. Redăm în rîndurile ur­mătoare cîteva consideraţii şi o­­pinii în legătură cu această valo­roasă iniţiativă, culese la între­prinderile tîrgumureşene IMA­­TEX şi „Metalotehnica“. Ies, ora 6 fără 10 minute birou­rile sediului administrativ al IMATEX au rămas neluminate. In schimb în halele de producţie, repartizaţi pe formaţii de lucru, am întrunit întreg efectivul de 209 persoane TESA lucrînd cot la cot cu muncitorii. Pe maistrul Victor Radu, secretarul comitetu­lui de partid, preşedintele consi­liului oamenilor muncii, îl găsim la obişnuitul său loc de muncă. „Am dorit să ne aflăm printre primele întreprinderi din judeţ care aplică această valoroasă iniţiativă, pe care de la bun în­ceput am popularizat-o şi orga­nizat-o in cele mai bune condiţii. Doresc să relev înţelegerea pro­fundă exprimată de întregul per­sonal tehnico-administrativ. Este firesc să fie aşa, pentru că, afir­­mînd calitatea de producători şi proprietari ai întreprinderii, ea cuprinde întregul personal mun­citor, nu numai pe cei direct pro­ductivi. Apoi, nu e de mai mică importanţă şi faptul că s-a înţe­les mai bine o altă cerinţă, şi a­­nume, că cine intră în cifra de consum pe cap de locuitor, tre­buie să-şi aducă contribuţia efec­tivă şi la realizarea producţiei materiale“. Vasile Daraban, Porkoláb Bela, Aszalós Karoly, tehnicieni şi dis­peceri la serviciul P.P.U.P., ca şi alţi colegi de-ai lor, lucrează la ajustarea şi şlefuirea unor re­pere la maşinile de ţesut, denu­mite corp curăţitor. „Noi avem şi altfel o legătură directă cu producţia, iar mulţi dintre noi au un stadiu de mai mulţi ani în munca concretă. Totuşi, acum, a­­ici, în legătură nemijlocită cu producţia, avem posibilitatea să-i cunoaştem mai bine realităţile şi problemele inerente, să ne re­împrospătăm cunoştinţele şi, nu în ultimul rând, să ne aducem contribuţia la realizarea sarcini­lor de plan“ — remarcă Vasile Dărăban. Elena Costache — sta­tistician principal la biroul P.I.R.: „Din punct de vedere moral e foarte important să te ştii parti­cipant direct la realizarea maşi­nilor de ţesut. Acum lucrez ca lăcătuş, montez şuruburile cu cap la trăgătoarele de iţă. Nu e greu, pentru că eu am mai lucrat în producţie după terminarea şcolii profesionale“. Cu acelaşi sîrg şi dăruire muncesc alături şi colegele ei de birou: Felicia Andreica, I­etiţia Biriş, Elena Heşfelean, Irina Domahidi, îm­preună cu Szász Andrei, Nicolae Mureşean — şef birou P.I.B. Ioan Cătană, căruia i-au fost încre­dinţaţi. In această primă zi de muncă productivă, ţine să ne spună că este mulţumit de felul cum lucrează noii săi lăcătuşi, prezenţa cărora a asigurat o mai bună utilizare a spaţiilor şi u­­tilajelor din atelier. Pe inginerul Hajek Horst, di­rector tehnic, îl găsim în atelie­rul de ajustat al turnătoriei, la bancul de lucru: „Apreciez în mod deosebit această iniţiativă. Nefiind specialist în tehnologia turnării, acum am posibilitatea să cunosc nemijlocit condiţiile secţiei şi, totodată, să studiez po­sibilităţile de mărire a capacită­ţii de producţie in scopul dimi­nuării efectului de „loc ingust“ M. BARDAŞANU I. PETELEI (Continuare in pag. a 4-a) Personalul compartimentului de contabilitate de la IMATEX muncește efectiv în atelierul de formare mecanică și miezuire CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET PRIVIND UNELE MASURI PENTRU STIMULAREA PERSONA­LULUI MUNCITOR DIN INDUSTRIA EXTRACTIVA CARE DE­PĂȘEȘTE PRODUCȚIA PLANIFICATA LA EXTRACŢIA DE ŢIŢEI, CĂRBUNE ȘI ALTE MATERII PRIME. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Art. 1. — Personalul muncitor din industria extractivă care depăşeşte producţia fizică planificată la extracţia de ţiţei, cărbune, minereuri neferoase şi alte materii prime, contribuind, pe această cale, la asigurarea nevoilor de materii prime ale economiei naţio­nale şi la reducerea importurilor, beneficiază de premii speciale pentru fiecare tonă sau, după caz, altă unitate fizică de produs, obţinut peste plan. Art. 2. — Produsele şi cuantumul premiilor speciale pe unitate de produs se stabilesc anual prin planul naţional unic de dezvol­tare economico-socială, în limita unei cote de pînă la 15 la sută din valoarea produselor obţinute peste plan. Art. 3. — Premiile cuvenite, potrivit prevederilor prezentului decret, se acordă anual, peste celelalte drepturi prevăzute de lege, muncitorilor, maiştrilor, inginerilor şi tehnicienilor, celuilalt per­sonal muncitor din unităţile de producţie care contribuie efectiv la depăşirea sarcinilor de plan la producţia fizică. Art. 4. — Sumele necesare pentru plata premiilor speciale ca unitate de produs se suportă din rezultatele financiare ale între­prinderii, iar plata acestora se face peste fondul de retribuire planificat. Art. 5. — Prevederile prezentului decret se aplică începând cu activitatea anului 1981. Cotele stabilite pentru produsele obținute peste plan ce se apli­că pentru activitatea anului 1981 sunt prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezentul decret. NICOLAE CEAUȘESCU PREȘEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA COTELE PENTRU PRODUSELE OBŢINUTE PESTE PLAN CE SE APUC­A PENTRU ACTIVITATEA ANULUI 1981 1. — Ţiţei 15 la sută 2. — Gazolină 15 „ 3. — Gaze asociate utilizabile, la 15 grade Celsius şi 760 mm coloană kg 15 „ 4. — Lignit şi cărbune brun 15 „ 5. — Huilă netă 15 „ 6. — Huilă spălată pentru cocs 5 „ 7. — Cupru în concentrate 15 „ 8. — Plumb în concentrate 15 „ 9. — Zinc în concentrate 15 „ 10. — Aur în concentrate 15 „ 11. — Argint în concentrate 10 „ 12. — Minereu de fier marfă echivalent 100 la sută fier 15 „ 13. — Pirită in concentrate 15 „ 14. — Sulf în concentrate 10 „ 15. — Sulf în concentrat 45 la sută de Călimani 10 „ 16. — Barită 12 17. — Nisipuri cuarțoase spălate 10 „ 18. — Argilă refractară 10 „ 19. — Caolin preparat 15 „ 20. — Feldspat 12 „ 21. — Bisulfură de molibden 5 „ 22. — Molibden în concentrate 8 „ 23. — Bismut în concentrate 5 „ Timpul nu mai îngăduie nici o zi de întîrziere Semănatul, recoltarea $i livrarea porumbului la fondul de stat, transportul sfeclei din cimp sâ fie finalizate cit mai repede! Toate lucrările agricole din actuala campanie de toamnă sunt întîrziate, aceasta a fost con­cluzia analizei făcute ieri, la Co­mandamentul agricol judeţean, în prezenţa tovarăşului Nicolae Vereş, prim-secretar al Comite­tului judeţean de partid, la care au luat parte membrii biroului Comitetului judeţean de partid, preşedinţii consiliilor unice agro­industriale, directorii de la S.M.A., alţi conducători de uni­tăţi şi instituţii. Informările prezentate au înfăţişat o situa­ţie nesatisfăcătoare, fapt ce pune în lumină o insuficientă mobili­zare a forţelor umane şi meca­nice existente, deficienţe orga­nizatorice, control şi îndrumare insuficiente, cazuri de indisci­plină în utilizarea mijloacelor de transport, a plugurilor şi semă­nătorilor. Ca urmare, s-a apre­ciat că, deşi condiţiile de lucru s-au îmbunătăţit, ritmurile zil­nice de lucru se menţin scăzute, mult sub cele prevăzute. La a­­ceastă dată tîrzie, mai sunt coo­perative agricole care au de în­­sămînţat cîte 100, 150 şi chiar 200 de hectare cu grîu, sînt con­silii unice agroindustriale în ca­drul cărora suprafaţa neînsămîn­­ţată este cuprinsă între 800 şi 1.000 de hectare. Conducătorii acestor unităţi îşi asumă o grea răspundere prin depăşirea epo­cii optime la semănat. Mai mult, fiecare zi ce trece poate aduce condiţii în care să nu se mai poată semăna şi să rămînă fără grîu. Trebuie să se înţeleagă foarte clar că o asemenea situa­ţie este total inadmisibilă, că ţa­ra nu se poate lipsi de grîu. A fost timp suficient ca fiecare u­­nitate să realizeze pînă acum planul pe care îl are. Dar nu s-a muncit cum trebuie, nu s-au urmărit din start priorităţile, nu s-a lucrat peste tot în schimburi prelungite şi în schimb de noap­te aşa cum s-a cerut, s-au mu­tat frecvent plugurile şi maşi­nile în timpul zilei dintr-o tarla în alta. Cu alte cuvinte, s-a iro­sit timp, maşinile şi tractoarele n-au fost folosite la capacitate. S-a apreciat că dacă productivi­tatea pe tractor ar fi fost cu nu­mai 0,5 ha pe zi mai mare, se­mănatul se putea termina. Fie­care conducător de unitate, toţi cei cărora li s-au încredinţat sarcini în această campanie, au obligaţia să acţioneze de aşa (Continuare in pag. a 4-a)

Next