Steaua Roşie, decembrie 1980 (Anul 32, nr. 286-310)

1980-12-02 / nr. 286

Comunişti, oameni ai muncii din industrie, să Înfăptuim exemplar sarcinile pe ULTIMA LUNĂ A CINCINALULUI Au mai rămas, socotind de azi, 30 de zile din bătălia acestui an şi a actualului cincinal. Mai pre­cis 30 de zile şi 29 de nopţi. Atît ne-a mai lăsat calendarul dintr-o perioadă cincinală încărcată de remarcabile înfăptuiri pe planul dezvoltării economico-sociale, al ridicării necontenite a nivelului de trai şi de civilizaţie, etapă în care minunatul nostru popor, ur­­mînd cu neabătută încredere par­tidul, pe strălucitul său condu­cător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a făcut paşi importanţi pe dru­mul făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintă­rii patriei spre comunism. 30 de zile şi 29 de nopţi, des­tul de puţine pentru cite mai a­­vem de înfăptuit. Destul de pu­ţine pentru cîte ne-am propus pentru a trece cu succes pragul în noul an şi noul cincinal şi poate de aceea — mai corect spus, tocmai de aceea — decisive. De fiecare dată apropierea sca­denţei sfîrşitului de an multipli­că valenţele fiecărei colectivităţi şi răscoleşte ambiţiile, amintin­­du-ne că putem fi mai buni, mai productivi, mai eficienţi. Dovadă stau atîtea şi atîtea destoinice colective care în această ultimă perioadă a anului raportează în­deplinirea planului anual sau cincinal, altele care printr-un mare efort de muncă şi voinţă dau bătălia recuperării unor ră­­mîneri în urmă, şi multe altele care încă de pe acum lucrează la nivelul sarcinilor anului 1981. Dar pentru "toate colectivele, pentru fiecare muncitor, maistru, inginer, tehnician, luna decem­brie înseamnă finalul perioadei de materializare a indicaţiilor şi recomandărilor date în şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 4 noiembrie a.c., unde s-au stabilit cîteva priorităţi de maximă importanţă. Este firesc ca pe prim plan să se situeze realizarea producţiei fizi­ce şi a producţiei marfă la timp şi la nivelul calitativ prevăzut, în primul rînd a celei de export, dar în aceeaşi măsură şi a celei destinate pieţii interne. Cunos­­cînd că în complexul mecanism al economiei naţionale fiecare produs, fiecare sortiment are un rol bine determinat, cu importan­te implicaţii în derularea ritmi­că a planului, fiecare colectiv a­­re datoria şi obligaţia să-şi ono­reze întocmai contractele econo­mice. Numeroase exemple vin să confirme că acolo unde au fost valorificate noi rezerve de per­fecţionare a producţiei şi a mun­cii, de creştere a randamentului maşinilor, de economisire a ma­terialelor, combustibililor şi ener­giei, unde ordinea şi disciplina fac casă bună cu principiile auto­­conducerii muncitoreşti, nivelele realizărilor sunt superioare peri­oadelor anterioare. Activitatea desfăşurată pe şantierele de in­vestiţii — mai ales în lunile oc­tombrie şi noiembrie — demon­strează că puternicul detaşament al constructorilor dispune încă de importante rezerve de îmbunătă­ţire a muncii, că în luna decem­brie ritmul de lucru — la noile capacităţi productive şi, mai ales, la execuţia locuinţelor — poate şi trebuie accelerat, astfel ca fi­nalul acestui an să consemnez* * recuperarea restanţelor şi înde­plinirea principalilor indicatori ai planului. Desigur, această perioadă re­clamă şi acţiuni energice pentru (Continuare in pag. a 4-a) • La sediul Arhivelor sta­tului din Tirgu Mureş, în or­ganizarea Consiliului munici­pal al Organizaţiei pionieri­lor, va avea loc în dimineaţa acestei zile o manifestare de­dicată zilei de 1 Decembrie 1918, în cadrul căreia purtă­tori ai cravatei roşii cu trico­lor vor viziona o expoziţie cu tematică istorico-documentară, vor praticipa la o evocare, precum şi la susţinerea unui montaj literar-artistic. • Astăzi şi mîine, cu înce­pere de la ora 18, şi la secţia pentru copii a Bibliotecii ju­deţene vor avea loc două ac­ţiuni educative, anume: expu­nerile cu titlul: „Prezenţa da­­co-romană pe teritoriul jude­ţului Mureş“ şi „Ocrotirea pă­sărilor“, ambele ilustrate cu diapozitive. • Printre acţiunile organi­zate de Biblioteca orăşenească din Tîrnăveni, în cinstea zilei de 1 Decembrie 1918, se nu­mără şi concursul „cine ştie cîştigă“ realizat în colaborare cu biblioteca U.J.C.M. la coo­perativa meşteşugărească „Tehnolemn“. Tema concursu­lui: „Unirea Transilvaniei cu România, dorinţă de veacuri a tuturor românilor“. • La Iernut a fost organi­zat un simpozion cu tema: „Educarea politică şi revolu­ţionară a tineretului“. • Miercuri, ora 9, la cine­matograful „Select“ din Tirgu Mureş, în prezenţa organelor locale de partid şi de stat, a conducătorilor de întreprin­deri şi instituţii, va fi prezen­tat in premieră filmul docu­mentar „Pe unde au trecut a­­pele“, film realizat de Stu­dioul „Alexandru Sabia", în colaborare cu Direcţia apelor Mureş-Banat. Comparativ cu inundaţiile din 1970 şi 1975, pelicula redă stadiul actual al lucrărilor hidrotehnice de a­­părare, lucrări efectuate în bazinul hidrografic Mureş. ELIBERAREA TERENULUI ŞI EFECTUAREA ARATURILOR, LUCRĂRI CARE TREBUIE GRABNIC TERMINATE! Am intrat deja în luna decem­brie dar pe cîmp mai sunt multe lucrări neterminate. După cum s-a anunţat, vremea e în curs de răcire şi se aşteaptă căderi­ de la­­poviţă şi ninsoare. In aceste îm­prejurări lucrătorii ogoarelor au datoria de a trece neîntîrziat la protejarea recoltei care se mai a­­flă pe cimp, la transportarea şi depozitarea ei cit mai grabnică la locurile destinate. Totodată, o a­­tenţie sporită trebuie acordată in continuare eliberării terenurilor de cocenii de porumb şi efectuă­rii arăturilor adinei de toamnă, arături care au rol hotărîtor în obţinerea unor producţii superi­oare. In acest sens, toate atela­jele, cît şi alte mijloace adecvate, să lucreze fără încetare la trans­portul cocenilor astfel îneît trac­toarele să poată lucra în ritm susţinut la arat. la unităţile agricole din jude­ţul nostru, ieri mai erau de eli­berat 14.000 ha de teren, iar de arat peste 34.000 ha, din care in C.A.P. peste 29.000 ha. La nivelul judeţului nostru arăturile sunt­­executate, în proporţie de 57 la­­sută din suprafaţa planificată, dar în multe unităţi şi consilii unice agroindustriale realizările la arat sînt mult mai slabe. A­­vînd în vedere că suntem­ în luna decembrie şi ţinînd cont de su­prafeţele mari care mai trebuie arate, lucrarea fiind mult întîr­ziată, este nevoie de o maximă concentrare de forţe pentru recu­perarea restanţelor şi încheierea arăturilor în timp de cîteva zile. Intr-o situaţie critică, cu mari rămîneri în urmă la arat, sînt şi cooperativele agricole din consi­liul unic agroindustrial sau de Cîmpie, care executase, pînă la mijlocul săptămînii trecute, a­­ceastă lucrare doar pe 1.350 ha din cele 4.372 ha planificate, adi­că abia în proporţie de 31 la su­tă. Chiar dacă cele 110 tractoare concentrate la arat şi-ar fi rea­lizat de atunci ritmul zilnic sta­bilit de 150—160 ha de arături, tot n-ar fi ajuns pînă acum decit la vreo 1.900—2.000 ha, deci ori­cum la mai puţin de jumătate din suprafaţa planificată pentru arat şi deci situîndu-se în pri­vinţa realizărilor cu multe pro­cente sub media judeţului. De a­­semenea, unităţile din acest con­siliu mai aveau de transportat cocenii de porumb de pe 700 de hectare, iar sfecla de pe alte 400. Dealtfel, în acest consiliu mai sunt de transportat peste 8.000 to­ne de sfeclă de zahăr şi 1.500 to­ne de porumb din cîmp, din care cantităţi mai mari se află la Va­­­lea Largă, Tăureni şi Zau de Cîmpie. La C.A.P. Chimitelnic şi Papiu Ilarian au fost instalate în cîmp, în două locuri mai greu accesibile, aripaie pentru depozi­tarea porumbului care în prezent, datorită terenurilor desfundate nu poate fi scos şi transportat. La arături, rezultate mai bune s-au obţinut la C.A.P. Zau de Cîmpie, care a executat peste 300 ha de arături din 590 ha planifi­cate, şi unde se acţionează în continuare cu 11 tractoare. Cu mari rămîneri în urmă se prezin­tă C.A.P. Valea Largă care din 1.190 ha planificate abia a arat 300 ha, deci abia 25 la sută. A­­flăm că acum se lucrează aici cu 18 tractoare care zilnic execută arături pe 30—35 ha, ritm care desigur nu mulţumeşte pe nimeni şi cu care arăturile vor dura în­că multe zile. Inginerul şef al consiliului agroindustrial ne-a in­format că pe lîngă faptul că în ultima perioadă au mărit numă­rul tractoarelor la arat, au tre­cut de sîmbătă şi la executarea „arăturilor în schimbul II, în care lucrează 15—20 de oameni din a­­teliere. în acest fel, vor căuta ca zilnic să execute arături pe cel puţin 200 ha, scurtînd astfel pe­rioada de efectuare a acestora. Pînă acum slab s-a acţionat la arat şi la C.A.P. Chimitelnic, un­de din 500 ha planificate abia au fost arate 100 de hectare. Desi­gur, se lucrează și aici greu dar oricum arăturile trebuie efec­tuate cît mai grabnic, pînă nu vi­ V. ORZA (Continuare în pag. a 4-a) GOSPODĂRIILE ANEXĂ -componente de bază ale activităţii economice Ieri a avut loc, la Tirgu Mu­reş, o şedinţă a activului din economia judeţului, convocată de Comitetul judeţean de partid. Au participat primii-secretari ai comitetelor municipale şi orăşe­neşti de partid, primarii munici­piilor şi oraşelor, directorii între­prinderilor şi instituţiilor, secre­tarii comitetelor de partid şi preşedinţii comitetelor sindicate­lor, cadre de conducere din co­merţ, cooperaţia de consum şi meşteşugărească, din alte unităţi economice, în cadrul şedinţei s-a analizat, cu exigenţă şi responsabilitate modul cum se înfăptuiesc sarci­nile stabilite de Comitetul jude­ţean de partid privind dezvolta­rea gospodăriilor anexă, pentru sporirea numărului de animale şi păsări, precum şi a producţiei de legume, prin cultivarea fiecărui metru pătrat de teren din peri­metrul localităţilor, prin extin­derea culturii legumelor în sere şi solarii. Informările prezentate din partea municipiilor Tirgu Mureş şi Sighişoara, a oraşelor Reghin, Tîrnăveni şi Luduş, din partea Direcţiei comerciale judeţene, a Uniunii judeţene a cooperative­lor de consum şi a unui mare număr de întreprinderi şi insti­tuţii, concluziile tovarăşului Ni­colae Ver­eş, prim-secretar al Co­mitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, au reliefat faptul că rezultatele obţinute anul acesta, atît în creşterea animalelor şi păsărilor în gospodăriile anexă, cît şi în cultivarea legumelor constituie un început deosebit de timid,­ ele fiind departe de a reflecta con­diţiile şi posibilităţile existente în fiecare întreprindere şi insti­tuţie, în fiecare unitate, mare sau mică, în fiecare localitate. Subliniindu-se importanţa a­­cestora, in cadrul şedinţei s-a ce­rut comitetelor municipale şi o­­răşeneşti de partid, conducerilor întreprinderilor şi instituţiilor, de a face din gospodăriile anexă o componentă de bază a activităţii economice în fiecare unitate, pen­tru punerea în valoare, cu efi­cienţă sporită, a resurselor refo­­losibile, a hărniciei şi priceperii oamenilor, pentru a se obţine, pe această cale, începînd din anul viitor, cantităţi cît mai mari de carne şi legume care să contri­buie la completarea fondului de stat, la asigurarea necesarului pentru cantinele unităţilor, pre­cum şi surplusuri care să fie va­lorificate personalului muncitor din întreprinderi şi instituţii. In acest contex s-a indicat ca încă în această lună, în fiecare între­prindere şi instituţie să se acţio­neze cu toată hotărîrea pentru pregătirea condiţiilor ca în 1981 unităţile mari, cu profil indus­trial, să dispună de cel puţin un metru pătrat de sere şi doi me­tri pătraţi de solarii, socotit la fiecare lucrător, iar unităţile mici, inclusiv S.M.A., unităţile şcolare, şantierele de construcţii etc., cel puţin doi metri de sere şi patru metri pătraţi de solarii. Cu privire la dezvoltarea creş­terii animalelor şi păsărilor, de asemenea, s-a indicat a se ac­ţiona cu toată răspunderea pen­tru procurarea şi asigurarea scroafelor și realizarea sarcinilor stabilite în program, organizarea gospodăriilor anexă fiind necesar a fi orientată spre sate, unde e­ (Continuare în pag. a 4-a) . Aici trebuia să vin cu o floare! Meşterul cu mustăţile cît vrabia aruncă o privire prin geam. Un fel de ochire rapi­dă. Miji ochii, cîteva cute mă­runte i se adunară între arca­dă şi tîmplă, se întoarse spre mine şi arătă cu degetul îm­pungând aerul spre macaraua semeţindu-se lingă un bloc a­­juns la al patrulea etaj. „Vreţi să vedeţi un macara­giu? Priviţi-l!“ Departe, o mo­­gîldeaţă. Un punct mişcător tocmai dispărea în cabina ma­caralei. Continuă: „Mergeţi a­­colo şi căutaţi-o pe Erzsi“. Hm, îmi zic, glumeţ băiat! Am mai bătut şantierele, am scris despre mulţi macaragii, dar, sincer să fiu, de unul „Erzsi“, n-am auzit... Glumeţ meşter. M-a adus aici, recunosc, o inspiraţie salutară şi iată că, tocmai cind soarele coboară peste un deal bîntuit de mi­­graţia ruginii spre orizontul ca un ţărm la care se retrase ceaţa zilei precedente pregă­tind într-o înşelătoare stare de repaus, o altă invazie alb-lăp­­toasă, mă trezesc in plin şan­tier, călcind pe urmele roţilor unui autocamion. Nu-mi con­venea, desigur, un pantofi fiind, dar nici o coadă făcută colac nu m-ar fi pus într-o lumină prea bună, şi numai ce-l aud pe şeful de echipă, căruia familiar toţi ii zic, din simpatie, bani baci, privin­­du-mă cu un zîmbet subţire: „Cu pantofi aici? Asta-i bu­nă!“ Evident, îl conving că, deocamdată, pe mine mă inte­resează aici, în Tudor IV, acel punct mişcător numit „Erzsi“. Grăbit să ajungă „undeva, jos la betoane", Alexandru Mol­nár repetă (ceea ce-mi spunea şi şeful de echipă András Lu­dovic), întorcînd capul: „Punc­tuală, corectă, harnică. Lu­crează foarte fin şi foarte bi­ne". Deasupra cotei zero — patru etaje. Pentru neiniţiaţi — un bloc de garsoniere. Pen­tru cunoscătorii în materie —­ o numire cifrată: bloc G-350. Macaraua pare un cocor cu gîtul întins. Sub greutatea ce­lor două tone cablul vibrează ca o strună de vioară. Mișca­re domoală, precisă. O secven­ță compunîndu-se și descom­­punindu-se cu încetinitorul. Cam la 30 de metri deasupra cotei unde intr-un fel începe numărătoarea, o faţă rumenă se arată în gemuleţul cabinei. O femeie. Profit de liniştea fe­restruită in vacarmul şantie­rului şi strig in glumă, pri­vind atenţionarea „Nu staţio­naţi sub sarcina macaralei!“: „Să vin eu sus, sau .. „Staţi acolo, zice, că staţi bine! N-aveţi antrenament“. Szenczi Elisabeta îşi scoate mănuşile. Este de 71 de ani pe­ macara, a lăsat în urmă repere numite de târgumure­­şeni cartierele „IS48“, Budai, Nagy Antal, Tudor III, apar­tamente prin Sovata şi Topli­­ţa. De 21 de ani viaţa acestei femei, duse sus la înălţime, printre schelărie, betoane, pa­nouri şi ţevărie, se croşetează in interferenţele cotidiene ale oamenilor cu adet'&rata voca- Reportaj de l­az Au­lAdariu (Continuare în pag. a 4-a)

Next