Steaua Roşie, decembrie 1980 (Anul 32, nr. 286-310)

1980-12-02 / nr. 286

Adunări de dări de seamă şi alegeri în grupele sindicale Creşterea răspunderii şi stimularea iniţiativelor muncitoreşti Pînă în prezent, la întreprin­derea chimică „Prodcomplex“ din Tg.-Mureş au avut loc adunări pentru dări de seamă şi alegeri în 45 din cele 48 de grupe sin­dicale. In dările de seamă pre­zentate, ca şi în cursul dezbate­rilor, s-a abordat o arie largă de probleme privind contribuţia grupelor sindicale la organizarea şi stimularea întrecerii socialiste pentru îndeplinirea planului de producţie, creşterea productivită­ţii muncii şi eficienţei activităţii economice în fiecare secţie, ate­lier şi formaţie de lucru, întări­rea disciplinei şi promovarea ini­ţiativelor muncitoreşti, ca şi la Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, rezolvarea unor probleme sociale şi la ridicarea nivelului politic, cultural şi tehnico-profe­­sional al personalului. Cu acest prilej au fost alese noile birouri ale grupelor sindicale şi s-au a­­doptat măsuri pentru perfecţio­narea muncii în viitor. La grupa sindicală cauciuc din secţia chimică s-a relevat, în a­­cest context, că formaţia de lu­cru şi-a îndeplinit planul pe 10 luni în proporţia de 103,3 la su­tă, evidenţiindu-se contribuţia meritorie a unor muncitori şi ca­dre tehnice la îndeplinirea sar­cinilor ce revin colectivului, cri­­ticîndu-se în acelaşi timp unele manifestări de indisciplină, de­lăsare şi lipsă de răspundere, ca­re au dus la rebutarea unor pro­duse, la nefolosirea integrală, e­­ficientă a timpului de lucru. Mai mulţi participanţi la discuţii, printre care presorii Francisc Fodor şi Ştefan Gal au sub­liniat necesitatea intensifică­rii activităţii politico-educa­tive pentru întărirea disciplinei şi răspunderii în muncă, reduce­rea absenţelor nemotivate, folo­sirea la întreaga capacitate a preselor hidraulice, în scopul creşterii productivităţii, calităţii şi eficienţei în cadrul formaţiei de lucru. Cu spirit de răspundere şi-au analizat activitatea şi membrii grupei sindicale întreţinere, din secţia chimică, toţi cei 9 vorbitori — între care muncitorii Molnár Mihály, Fü­löp Ştefan, inginera Maria Hila — relevînd necesita­tea îmbunătăţirii calităţii în munca de întreţinere şi de repa­rare a utilajelor, în vederea re­ducerii întreruperilor în funcţio­narea lor. în acest sens, au soli­citat îmbunătăţirea dotării for­maţiilor de lucru din care fac parte cu scule şi dispozitive, ca o condiţie a creşterii eficienţei in repararea şi întreţinerea uti­lajelor complexe cu care a fost înzestrată secţia chimică în ulti­mii ani. Participanţii la adunarea gene­rală a grupei sindicale P.A.F.S. au arătat că, deşi formaţia de lu­cru din care fac parte s-a con­fruntat cu unele greutăţi, majo­ritatea membrilor colectivului au muncit cu dăruire, dînd dovadă de iniţiativă şi spirit de răspun­dere, deşi au fost şi cazuri de in­disciplină care au adus daune producţiei. In acest context, par­ticipanţii la discuţii au subliniat necesitatea creşterii rolului şi au­torităţii grupei sindicale, implică­rii ei mai active în rezolvarea problemelor care stau în faţa co­lectivului. Mai mulţi vorbitori, printre care Ana Colcer, Rozalia Tordai, Constantin Adomnicăi, s-au referit la diferite aspecte a­­le îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, începînd cu păstrarea ordinii şi curăţeniei în halele de producţie şi pînă la asigurarea apei calde la grupul sanitar pen­tru femei şi la procurarea, din timp, a unor echipamente de pro­tecţie. Probleme de larg interes s-au dezbătut şi în cadrul grupei sin­dicale nr. 3 din atelierul mecano­­energetic. Din păcate, darea de seamă a biroului grupei sindi­cale n-a fost destul de cuprinză­toare, neabordînd decit unele as­pecte ale activităţii colectivului, ceea ce şi-a pus amprenta, într-o anumită măsură, şi asupra dez­baterilor. Muncitorii Banyai Géza şi Buzan Florian, maistrul Kiss Andor, maistrul principal Vasile Buta au adus însă în discuţie probleme actuale privind îm­bunătăţirea calitativă a muncii, perfecţionarea calificării profesio­nale şi întărirea disciplinei, ac­­centuind necesitatea îmbunătăţi­rii organizării producţiei şi mun­cii în cadrul atelierului, ca şi a dotării diferitelor formaţii de lu­cru cu anumite scule şi utilaje. S-a subliniat, de asemenea, ce­rinţa intensificării activităţii po­litico-educative a grupei sindica­le, creşterii rolului ei în desfă­şurarea întrecerii socialiste, în a­­plicarea iniţiativelor valoroase, în scopul sporirii contribuţiei sale la îndeplinirea planului, la buna întreţinere a utilajelor, eco­nomisirea combustibilului şi e­­nergiei electrice, la înfăptuirea sarcinilor ce revin harnicului co­lectiv al întreprinderii din hotă­­rîrile Congresului al XII-lea al partidului. N. ŞTEFAN Simbătă, la Teatrul Naţional din Tg.-Mureş s-a desfăşurat o manifestare de primire de noi membri în organizaţia de pio­nieri. Şi-au prins la git, pentru prima dată, cravata roşie cu tri­color elevi de la Şcoala generală nr. 11, clasa învăţătoarei Brassai Melinda (în fotografie). Ceremo­nialul, la care a participat și ac­torul Constantin Doljan, a fost condus de învățătoarea Ana Dinu. Sesiune de comunicări Subfiliala din Tîrnăveni a So­cietăţii de ştiinţe filologice din R.S. România, Inspectoratul şco­lar judeţean, Casa judeţeană a personalului didactic organizează astăzi, la Tîrnăveni, începînd de la ora 10:30, sesiunea de comuni­cări cu tema „Comentariul lite­rar la clasele gimnaziale şi li­ceale". Prezintă comunicări cadre uni­versitare de la Universitatea din Bucureşti, „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, cadre didactice din Tg.-Mureş, Tîrnăveni, Băgaciu, Deal. VERNISAJ Invitat de conducerea Muzeu­lui Brukenthal din Sibiu, plasti­­cianul amator Szántó Sándor din Tg.-Mureş a deschis, în sala de manifestări cultural-artistice a muzeului, o expoziţie de lucrări de grafică realizate în ultimul an. La vernisajul expoziţiei, care cuprinde peste 60 de îinogravuri, au vorbit ziariştii Petre Dum­­breanu de la ,,Tribuna Sibiului“ şi Boruis Ferenc de la „Un Biet“. Expoziţia, vernisată sîmbătă ală­turi de o expoziţie de fotografii din Elveţia, va fi deschisă pînă la 20 decembrie. (In fotografie: aspect de la vernisaj, surprins pe peliculă de fotoreporterul nostru Koncz János). Festivalul naţional „Cîntarea României“ ETAPA ZONALĂ (IV) Sighişoara. O zi de sărbătoare a cîntecului, jocului şi portului popular, o zi în care juriul şi foarte numeroşii spectatori au ur­mărit un spectacol atractiv, de un ridicat nivel artistic, o zi în care artiştii s-au întrecut pe ei înşişi, într-un spectacol maraton de peste 8 ore, numărînd 71 puncte de program şi peste 700 artişti amatori. Intr-o organizare foarte bună din partea gazdelor, au evoluat formaţii artistice din localităţile: Apold, Saschiz, Vînători, Viişoa­­ra, Nadeş, Daneş, Topa, Boiu, Al­beşti şi municipiul Sighişoara. A impresionat, de asemenea, bogăţia şi varietatea, frumuseţea şi sobrietatea costumelor popu­lare din Ţopa, Boiu, Vînători, Viişoara şi Apold. Acel costum făcut cu migală şi pricepere, cu trudă şi artă, de către harnicele şi talentatele noastre ţărănci. E­­xemplul acestor artizane poate fi urmat fără nici o doză de risc, de foarte multe formaţii o­­răşeneşti, care, din păcate, mai folosesc costume realizate pe nai­lon cu maşina mecanică de bro­dat. In acest context, al laturii critice, s-ar mai putea spune cî­­te ceva şi despre repertoriul gru­purilor vocale şi interpreţilor in­dividuali de muzică populară, ca­re, în majoritatea lor, au prezen­tat cîntece învăţate de la radio, televizor, neglijînd în mod supă­rător folclorul local, al zonei sau microzonei folclorice pe care au reprezentat-o. Trecînd însă peste toate aceste neîmpliniri, credem că putem reveni la afirmaţia că a fost o zi de sărbătoare, o zi de artă şi de cultură, o zi a spiritualităţii şi frăţiei neamului românesc. înainte de a pune punct aces­tor rînduri, dorim să prezentăm cititorului pe cei ce au punctat cu brio evoluţia lor şi care au contribuit în foarte mare măsu­ră la reuşita festivalului de du­minică. Ei se cheamă: Ansam­blul folcloric ,,Doina Tîrnavelor“, corul de cameră, fanfara, orches­tra de muzică uşoară de la Casa de cultură din Sighişoara, formaţia mixtă de dansuri a Ţesătoriei de bumbac şi vase emailate din Si­ghişoara, obiceiul folcloric „Şeză­toarea“ din Ţopa, formaţia mix­tă de dansuri populare din Boiu, ansamblul folcloric al Clubului tineretului din Sighişoara, forma­ţia mixtă de dansuri populare germane din Saschiz, formaţia de dans tematic a U.T.C. de la coo­perativa „Prestarea“ din Sighi­şoara, grupurile vocale, soliştii din Nadeş şi Daneş, Baciu Gheor­­ghe, Core Iosif, Pintea Mariana şi Teanc Genkca de la Casa de cultură, Taghiura Vasile de la Ţesătoria de bumbac, Barabaş A­­lexandru de la „Faianţa“, Dără­­ban Ion de la Clubul tineretului, Grancea Maria de la confecţii „Tîrnava“ şi Gabos Csilla din Al­beşti. Dacă la aceste reuşite s-ar mai fi adăugat şi expoziţia de artă popu­lară ce trebuia să cuprindă ex­ponate selectate la nivelul loca­lităţilor participante, realizarea ar fi fost deplină. VASIL­E CONŢI­J Iernuţeni. Centrul de concurs pentru formaţiile literar-scenice, desfăşurat duminică la căminul cultural din Iernuţeni, s-a carac­terizat printr-o mare diversitate de genuri artistice abordate de colectivele de artişti amatori, printr-un bun nivel artistic­ inter­­pretativ atins de aceste colective. Formaţiile de teatru, indiferent de genul pieselor abordate (co­medie sau teatru-dezbatere), au demonstrat largi posibilităţi în vederea încărcăturii dramatice a textului, în înţelegerea justă a mesajului lucrărilor prezentate. Pe lîngă acestea, colectivele de montaje literar-muzicale de la Casa de cultură şi Spitalul orăşe­nesc din Reghin sau cele de la căminele culturale ,din Gurghiu, Petelea şi Deda au transmis, cu o înaltă putere de convingere, e­­moţională, vibrante mesaje din trecutul de luptă pentru elibera­rea naţională şi socială a poporu­lui nostru, aspecte ale prezentu­lui luminos al istoriei contempo­rane a României socialiste. Interesante ca factură şi rea­lizare scenică au fost cele două poeme dramatizate, prezentate de căminele culturale din Deda­­şi Aluniş. Având la bază încărcătu­ra factologică din balade ca: „Frumoasa Domokos Ana“ sau „Balada izvorului Mureş“, aceste colective au realizat spectacole pline de nerv, într-o viziune re­gizorală plastică, armonios con­cepută. Brigăzile artistice de la I.M. „Re­publica“ şi I.C.S.M. din Reghin, cit şi cele din Lunca Bradului, Deda, Solovăstru, folosindu-se de mijloace proprii genului, au în­fierat o serie de aspecte negative ce mai apar, din păcate, în via­ţa de zi cu zi a colectivităţilor pe care acestea le reprezintă. De o factură cu totul aparte a fost prezenţa pe scena de concurs a colectivului de teatru folclo­ric din Deleni. Pornind de la ţe­sătura emoţională pe care ţi-o o­­feră un obicei folcloric cum este „Turca“, spectacolul realizat de artiştii amatori de aici este o ex­plozie de fantezie şi pitoresc, proprie geniului creator popular, de o naturaleţe şi spontaneitate remarcabile. Tot pe linia bunelor realizări scenice se înscrie şi spectacolul de poezie şi muzică prezentat de membrii cenaclurilor literare din Reghin, a recitatoarelor Blaj Mă­­rioara, Buruş Aurelia şi Gliga Eugenia. Privite unitar, cele aproape şa­se ore de spectacol au reliefat preocupările şi strădaniile colec­tivelor de artişti amatori pentru realizarea unor momente artistice de înaltă ţinută, pline de fante­zie şi fior artistic, pentru ridi­carea permanentă a actului ar­tistic la nivelul posibilităţilor şi cerinţelor actuale. IOAN FLORE­A ATITUDIN.1. UNDE „MUNCESC" TINERII CERTAŢI CU MUNCA „Fraţi" de ocazie. Mircea Mai­­lat, din satul Suplac, neîncadrat in muncă, infractor recidivist, va­gabondează prin Tg.-Mureş. 11 cunoaşte pe minorul Ioan Ursu, alt vagabond, şi, pe loc, iau ho­­tărîrea: „Intrucît nu lucram ni­căieri, am hotărît să comitem furturi, ca să avem din ce trăi“ — declară el cu neruşinare, de parcă ar fi vorba de cel mai firesc lucru posibil. Fură vîrtos, în perioada iulie — august 1980, din avutul obştesc şi particular. Operează cu predilecţie în unită­ţile comerciale, unde profită de neatenţia vînzătorilor, împreună ori separat, iau ce le pică în mi­nă — sume mari de bani, cea­suri, buletine de identitate, apa­rate de radio din autoturisme, îşi fac cadouri. „Din banii furaţi de la măcelăria pieţii de zi — spu­nea Ursu — i-am dat lui Mailat cam 1.000 lei, intrucît trebuia să boteze un copil al şogorului său“, întrajutorarea hoţilor. „Fraţi“ de ocazie cu ei au devenit Gyárfás József, din Sîncraiu de Mureş, a cărui fişă biografică conţine nu­meroase fapte negative (şi cînd te gîndeşti că are doar 15 ani), Kozma Bela, Ioan Adam, Carol Stoica. Cei trei se cinstesc cu „u­­na mică“ în bufetul din Moreşti. Următorul pas pe care-l fac­e tîlhărie în paguba avutului ob­ştesc. Cum îşi motivează ei „is­prava“? Kozma B: „Recunosc fapta săvîrşită, cer să se aibă în vedere că nu am mai fost cerce­tat, sunt încadrat în muncă şi am comis fapta sub influenţa băutu­rilor“. Adam I: „Regret că am participat la această faptă, soli­cit să se aibă în vedere că eram sub influenţa băuturilor alcoolice şi a lui Kozma Bela“. Stoica C.: „M-am lăsat influenţat de incul­paţi la comiterea faptei, nu mi-am dat seama de gravitatea acesteia şi nici nu am ştiut că a­­supra paznicului s-a comis o a­­gresiune, despre care am aflat a­­bia după ce am luat cimentul“. Sărăcuţii de ei, au devenit, aşa, dintr-o dată, mieluşei, cerînd cle­menţă pentru nebunia lor! I s-a oferit o frumoasă perspec­tivă, dar... Iustin Liviu Florea, din Deda, încă minor, a compro­­mis-o. In 1979 este trimis în ju­decată pentru comiterea unui furt calificat în paguba avutului obştesc (este arestat preventiv). Părinţii cer punerea lui în liber­tate. Se consimte încredinţarea lui pentru supraveghere în cadrul colectivului de muncă de la I.P.M. Sport Reghin, unde era în­scris la un curs de calificare pe care urma să-l termine în ianua­rie 1981. Cu toate acestea, conti­nuă să aibă o conduită negativă: consum excesiv de alcool, lipsă nemotivată de la fabrică. Vaga­bondează prin Reghin. In noaptea de 15/16 septembrie a.c. pătrun­de prin efracţie în cantina-res­­taurant „Mureşul“ şi fură o mare sumă de bani, un minicalculator. Tăinuieşte că ar fi autorul fur­tului, dar revine şi-şi „comen­tează“ amănunţit teribilismul. O faptă odioasă, Pali Alexan­dru, infractor recidivist, atrage în anturajul său pe Virag Ale­xandru, de asemenea, cu antece­dente penale, parazit sadea, şi pe minorul Grimbriczi Andrei, toţi cu domiciliul în Tîrnăveni. Planul şi-l fac la circiumă. De, să aibă curaj. Iniţiatorul lui, Paul Alex., care minat de o orbească răzbu­nare, îi convinge pe amicii lui de „utilitatea“ şi de „eficienţa“ iniţiativei sale. Pătrund în locu­inţa lui Cs. V. Procedează tipic, după metodele răufăcătorilor. Imobilizează victima. O amenin­ţă. Ii cer să le indice locul un­­de-şi păstrează banii. Nu se mul­ţumesc­ cu ce găsesc şi o violea­ză, supunînd-o la cele mai jos­nice lucruri. Controlează casa, a­­poi valea. Sînt prinşi. Faptele lor, violare de domiciliu, tîlhărie şi viol, vor fi aspru pedepsite. Toate cazurile prezentate în a­­ceste rînduri sînt ale unor para­ziţi pe seama societăţii, răufăcă­tori care, în nimicnicia lor, cară în circă neomenescul şi-şi tîrăsc paşii pe drumuri înfundate. Ti­neri aflaţi în afara uneia sau al­teia dintre activităţile social-uti­­le. Ziua lor de „muncă“ = furt, hoţie, beţie, tîlhărie, viol. Ei se încăpăţinează în ocupaţiile lor sordide, sfîrşind acolo unde me­rită, potrivit faptelor. DORIN BORDA * STEAUA ROȘIE PAHTNM 3

Next