Steaua Roşie, decembrie 1980 (Anul 32, nr. 286-310)
1980-12-02 / nr. 286
Adunări de dări de seamă şi alegeri în grupele sindicale Creşterea răspunderii şi stimularea iniţiativelor muncitoreşti Pînă în prezent, la întreprinderea chimică „Prodcomplex“ din Tg.-Mureş au avut loc adunări pentru dări de seamă şi alegeri în 45 din cele 48 de grupe sindicale. In dările de seamă prezentate, ca şi în cursul dezbaterilor, s-a abordat o arie largă de probleme privind contribuţia grupelor sindicale la organizarea şi stimularea întrecerii socialiste pentru îndeplinirea planului de producţie, creşterea productivităţii muncii şi eficienţei activităţii economice în fiecare secţie, atelier şi formaţie de lucru, întărirea disciplinei şi promovarea iniţiativelor muncitoreşti, ca şi la Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, rezolvarea unor probleme sociale şi la ridicarea nivelului politic, cultural şi tehnico-profesional al personalului. Cu acest prilej au fost alese noile birouri ale grupelor sindicale şi s-au adoptat măsuri pentru perfecţionarea muncii în viitor. La grupa sindicală cauciuc din secţia chimică s-a relevat, în acest context, că formaţia de lucru şi-a îndeplinit planul pe 10 luni în proporţia de 103,3 la sută, evidenţiindu-se contribuţia meritorie a unor muncitori şi cadre tehnice la îndeplinirea sarcinilor ce revin colectivului, criticîndu-se în acelaşi timp unele manifestări de indisciplină, delăsare şi lipsă de răspundere, care au dus la rebutarea unor produse, la nefolosirea integrală, eficientă a timpului de lucru. Mai mulţi participanţi la discuţii, printre care presorii Francisc Fodor şi Ştefan Gal au subliniat necesitatea intensificării activităţii politico-educative pentru întărirea disciplinei şi răspunderii în muncă, reducerea absenţelor nemotivate, folosirea la întreaga capacitate a preselor hidraulice, în scopul creşterii productivităţii, calităţii şi eficienţei în cadrul formaţiei de lucru. Cu spirit de răspundere şi-au analizat activitatea şi membrii grupei sindicale întreţinere, din secţia chimică, toţi cei 9 vorbitori — între care muncitorii Molnár Mihály, Fülöp Ştefan, inginera Maria Hila — relevînd necesitatea îmbunătăţirii calităţii în munca de întreţinere şi de reparare a utilajelor, în vederea reducerii întreruperilor în funcţionarea lor. în acest sens, au solicitat îmbunătăţirea dotării formaţiilor de lucru din care fac parte cu scule şi dispozitive, ca o condiţie a creşterii eficienţei in repararea şi întreţinerea utilajelor complexe cu care a fost înzestrată secţia chimică în ultimii ani. Participanţii la adunarea generală a grupei sindicale P.A.F.S. au arătat că, deşi formaţia de lucru din care fac parte s-a confruntat cu unele greutăţi, majoritatea membrilor colectivului au muncit cu dăruire, dînd dovadă de iniţiativă şi spirit de răspundere, deşi au fost şi cazuri de indisciplină care au adus daune producţiei. In acest context, participanţii la discuţii au subliniat necesitatea creşterii rolului şi autorităţii grupei sindicale, implicării ei mai active în rezolvarea problemelor care stau în faţa colectivului. Mai mulţi vorbitori, printre care Ana Colcer, Rozalia Tordai, Constantin Adomnicăi, s-au referit la diferite aspecte ale îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, începînd cu păstrarea ordinii şi curăţeniei în halele de producţie şi pînă la asigurarea apei calde la grupul sanitar pentru femei şi la procurarea, din timp, a unor echipamente de protecţie. Probleme de larg interes s-au dezbătut şi în cadrul grupei sindicale nr. 3 din atelierul mecanoenergetic. Din păcate, darea de seamă a biroului grupei sindicale n-a fost destul de cuprinzătoare, neabordînd decit unele aspecte ale activităţii colectivului, ceea ce şi-a pus amprenta, într-o anumită măsură, şi asupra dezbaterilor. Muncitorii Banyai Géza şi Buzan Florian, maistrul Kiss Andor, maistrul principal Vasile Buta au adus însă în discuţie probleme actuale privind îmbunătăţirea calitativă a muncii, perfecţionarea calificării profesionale şi întărirea disciplinei, accentuind necesitatea îmbunătăţirii organizării producţiei şi muncii în cadrul atelierului, ca şi a dotării diferitelor formaţii de lucru cu anumite scule şi utilaje. S-a subliniat, de asemenea, cerinţa intensificării activităţii politico-educative a grupei sindicale, creşterii rolului ei în desfăşurarea întrecerii socialiste, în aplicarea iniţiativelor valoroase, în scopul sporirii contribuţiei sale la îndeplinirea planului, la buna întreţinere a utilajelor, economisirea combustibilului şi energiei electrice, la înfăptuirea sarcinilor ce revin harnicului colectiv al întreprinderii din hotărîrile Congresului al XII-lea al partidului. N. ŞTEFAN Simbătă, la Teatrul Naţional din Tg.-Mureş s-a desfăşurat o manifestare de primire de noi membri în organizaţia de pionieri. Şi-au prins la git, pentru prima dată, cravata roşie cu tricolor elevi de la Şcoala generală nr. 11, clasa învăţătoarei Brassai Melinda (în fotografie). Ceremonialul, la care a participat și actorul Constantin Doljan, a fost condus de învățătoarea Ana Dinu. Sesiune de comunicări Subfiliala din Tîrnăveni a Societăţii de ştiinţe filologice din R.S. România, Inspectoratul şcolar judeţean, Casa judeţeană a personalului didactic organizează astăzi, la Tîrnăveni, începînd de la ora 10:30, sesiunea de comunicări cu tema „Comentariul literar la clasele gimnaziale şi liceale". Prezintă comunicări cadre universitare de la Universitatea din Bucureşti, „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, cadre didactice din Tg.-Mureş, Tîrnăveni, Băgaciu, Deal. VERNISAJ Invitat de conducerea Muzeului Brukenthal din Sibiu, plasticianul amator Szántó Sándor din Tg.-Mureş a deschis, în sala de manifestări cultural-artistice a muzeului, o expoziţie de lucrări de grafică realizate în ultimul an. La vernisajul expoziţiei, care cuprinde peste 60 de îinogravuri, au vorbit ziariştii Petre Dumbreanu de la ,,Tribuna Sibiului“ şi Boruis Ferenc de la „Un Biet“. Expoziţia, vernisată sîmbătă alături de o expoziţie de fotografii din Elveţia, va fi deschisă pînă la 20 decembrie. (In fotografie: aspect de la vernisaj, surprins pe peliculă de fotoreporterul nostru Koncz János). Festivalul naţional „Cîntarea României“ ETAPA ZONALĂ (IV) Sighişoara. O zi de sărbătoare a cîntecului, jocului şi portului popular, o zi în care juriul şi foarte numeroşii spectatori au urmărit un spectacol atractiv, de un ridicat nivel artistic, o zi în care artiştii s-au întrecut pe ei înşişi, într-un spectacol maraton de peste 8 ore, numărînd 71 puncte de program şi peste 700 artişti amatori. Intr-o organizare foarte bună din partea gazdelor, au evoluat formaţii artistice din localităţile: Apold, Saschiz, Vînători, Viişoara, Nadeş, Daneş, Topa, Boiu, Albeşti şi municipiul Sighişoara. A impresionat, de asemenea, bogăţia şi varietatea, frumuseţea şi sobrietatea costumelor populare din Ţopa, Boiu, Vînători, Viişoara şi Apold. Acel costum făcut cu migală şi pricepere, cu trudă şi artă, de către harnicele şi talentatele noastre ţărănci. Exemplul acestor artizane poate fi urmat fără nici o doză de risc, de foarte multe formaţii orăşeneşti, care, din păcate, mai folosesc costume realizate pe nailon cu maşina mecanică de brodat. In acest context, al laturii critice, s-ar mai putea spune cîte ceva şi despre repertoriul grupurilor vocale şi interpreţilor individuali de muzică populară, care, în majoritatea lor, au prezentat cîntece învăţate de la radio, televizor, neglijînd în mod supărător folclorul local, al zonei sau microzonei folclorice pe care au reprezentat-o. Trecînd însă peste toate aceste neîmpliniri, credem că putem reveni la afirmaţia că a fost o zi de sărbătoare, o zi de artă şi de cultură, o zi a spiritualităţii şi frăţiei neamului românesc. înainte de a pune punct acestor rînduri, dorim să prezentăm cititorului pe cei ce au punctat cu brio evoluţia lor şi care au contribuit în foarte mare măsură la reuşita festivalului de duminică. Ei se cheamă: Ansamblul folcloric ,,Doina Tîrnavelor“, corul de cameră, fanfara, orchestra de muzică uşoară de la Casa de cultură din Sighişoara, formaţia mixtă de dansuri a Ţesătoriei de bumbac şi vase emailate din Sighişoara, obiceiul folcloric „Şezătoarea“ din Ţopa, formaţia mixtă de dansuri populare din Boiu, ansamblul folcloric al Clubului tineretului din Sighişoara, formaţia mixtă de dansuri populare germane din Saschiz, formaţia de dans tematic a U.T.C. de la cooperativa „Prestarea“ din Sighişoara, grupurile vocale, soliştii din Nadeş şi Daneş, Baciu Gheorghe, Core Iosif, Pintea Mariana şi Teanc Genkca de la Casa de cultură, Taghiura Vasile de la Ţesătoria de bumbac, Barabaş Alexandru de la „Faianţa“, Dărăban Ion de la Clubul tineretului, Grancea Maria de la confecţii „Tîrnava“ şi Gabos Csilla din Albeşti. Dacă la aceste reuşite s-ar mai fi adăugat şi expoziţia de artă populară ce trebuia să cuprindă exponate selectate la nivelul localităţilor participante, realizarea ar fi fost deplină. VASILE CONŢIJ Iernuţeni. Centrul de concurs pentru formaţiile literar-scenice, desfăşurat duminică la căminul cultural din Iernuţeni, s-a caracterizat printr-o mare diversitate de genuri artistice abordate de colectivele de artişti amatori, printr-un bun nivel artistic interpretativ atins de aceste colective. Formaţiile de teatru, indiferent de genul pieselor abordate (comedie sau teatru-dezbatere), au demonstrat largi posibilităţi în vederea încărcăturii dramatice a textului, în înţelegerea justă a mesajului lucrărilor prezentate. Pe lîngă acestea, colectivele de montaje literar-muzicale de la Casa de cultură şi Spitalul orăşenesc din Reghin sau cele de la căminele culturale ,din Gurghiu, Petelea şi Deda au transmis, cu o înaltă putere de convingere, emoţională, vibrante mesaje din trecutul de luptă pentru eliberarea naţională şi socială a poporului nostru, aspecte ale prezentului luminos al istoriei contemporane a României socialiste. Interesante ca factură şi realizare scenică au fost cele două poeme dramatizate, prezentate de căminele culturale din Dedaşi Aluniş. Având la bază încărcătura factologică din balade ca: „Frumoasa Domokos Ana“ sau „Balada izvorului Mureş“, aceste colective au realizat spectacole pline de nerv, într-o viziune regizorală plastică, armonios concepută. Brigăzile artistice de la I.M. „Republica“ şi I.C.S.M. din Reghin, cit şi cele din Lunca Bradului, Deda, Solovăstru, folosindu-se de mijloace proprii genului, au înfierat o serie de aspecte negative ce mai apar, din păcate, în viaţa de zi cu zi a colectivităţilor pe care acestea le reprezintă. De o factură cu totul aparte a fost prezenţa pe scena de concurs a colectivului de teatru folcloric din Deleni. Pornind de la ţesătura emoţională pe care ţi-o oferă un obicei folcloric cum este „Turca“, spectacolul realizat de artiştii amatori de aici este o explozie de fantezie şi pitoresc, proprie geniului creator popular, de o naturaleţe şi spontaneitate remarcabile. Tot pe linia bunelor realizări scenice se înscrie şi spectacolul de poezie şi muzică prezentat de membrii cenaclurilor literare din Reghin, a recitatoarelor Blaj Mărioara, Buruş Aurelia şi Gliga Eugenia. Privite unitar, cele aproape şase ore de spectacol au reliefat preocupările şi strădaniile colectivelor de artişti amatori pentru realizarea unor momente artistice de înaltă ţinută, pline de fantezie şi fior artistic, pentru ridicarea permanentă a actului artistic la nivelul posibilităţilor şi cerinţelor actuale. IOAN FLOREA ATITUDIN.1. UNDE „MUNCESC" TINERII CERTAŢI CU MUNCA „Fraţi" de ocazie. Mircea Mailat, din satul Suplac, neîncadrat in muncă, infractor recidivist, vagabondează prin Tg.-Mureş. 11 cunoaşte pe minorul Ioan Ursu, alt vagabond, şi, pe loc, iau hotărîrea: „Intrucît nu lucram nicăieri, am hotărît să comitem furturi, ca să avem din ce trăi“ — declară el cu neruşinare, de parcă ar fi vorba de cel mai firesc lucru posibil. Fură vîrtos, în perioada iulie — august 1980, din avutul obştesc şi particular. Operează cu predilecţie în unităţile comerciale, unde profită de neatenţia vînzătorilor, împreună ori separat, iau ce le pică în mină — sume mari de bani, ceasuri, buletine de identitate, aparate de radio din autoturisme, îşi fac cadouri. „Din banii furaţi de la măcelăria pieţii de zi — spunea Ursu — i-am dat lui Mailat cam 1.000 lei, intrucît trebuia să boteze un copil al şogorului său“, întrajutorarea hoţilor. „Fraţi“ de ocazie cu ei au devenit Gyárfás József, din Sîncraiu de Mureş, a cărui fişă biografică conţine numeroase fapte negative (şi cînd te gîndeşti că are doar 15 ani), Kozma Bela, Ioan Adam, Carol Stoica. Cei trei se cinstesc cu „una mică“ în bufetul din Moreşti. Următorul pas pe care-l face tîlhărie în paguba avutului obştesc. Cum îşi motivează ei „isprava“? Kozma B: „Recunosc fapta săvîrşită, cer să se aibă în vedere că nu am mai fost cercetat, sunt încadrat în muncă şi am comis fapta sub influenţa băuturilor“. Adam I: „Regret că am participat la această faptă, solicit să se aibă în vedere că eram sub influenţa băuturilor alcoolice şi a lui Kozma Bela“. Stoica C.: „M-am lăsat influenţat de inculpaţi la comiterea faptei, nu mi-am dat seama de gravitatea acesteia şi nici nu am ştiut că asupra paznicului s-a comis o agresiune, despre care am aflat abia după ce am luat cimentul“. Sărăcuţii de ei, au devenit, aşa, dintr-o dată, mieluşei, cerînd clemenţă pentru nebunia lor! I s-a oferit o frumoasă perspectivă, dar... Iustin Liviu Florea, din Deda, încă minor, a compromis-o. In 1979 este trimis în judecată pentru comiterea unui furt calificat în paguba avutului obştesc (este arestat preventiv). Părinţii cer punerea lui în libertate. Se consimte încredinţarea lui pentru supraveghere în cadrul colectivului de muncă de la I.P.M. Sport Reghin, unde era înscris la un curs de calificare pe care urma să-l termine în ianuarie 1981. Cu toate acestea, continuă să aibă o conduită negativă: consum excesiv de alcool, lipsă nemotivată de la fabrică. Vagabondează prin Reghin. In noaptea de 15/16 septembrie a.c. pătrunde prin efracţie în cantina-restaurant „Mureşul“ şi fură o mare sumă de bani, un minicalculator. Tăinuieşte că ar fi autorul furtului, dar revine şi-şi „comentează“ amănunţit teribilismul. O faptă odioasă, Pali Alexandru, infractor recidivist, atrage în anturajul său pe Virag Alexandru, de asemenea, cu antecedente penale, parazit sadea, şi pe minorul Grimbriczi Andrei, toţi cu domiciliul în Tîrnăveni. Planul şi-l fac la circiumă. De, să aibă curaj. Iniţiatorul lui, Paul Alex., care minat de o orbească răzbunare, îi convinge pe amicii lui de „utilitatea“ şi de „eficienţa“ iniţiativei sale. Pătrund în locuinţa lui Cs. V. Procedează tipic, după metodele răufăcătorilor. Imobilizează victima. O ameninţă. Ii cer să le indice locul unde-şi păstrează banii. Nu se mulţumesc cu ce găsesc şi o violează, supunînd-o la cele mai josnice lucruri. Controlează casa, apoi valea. Sînt prinşi. Faptele lor, violare de domiciliu, tîlhărie şi viol, vor fi aspru pedepsite. Toate cazurile prezentate în aceste rînduri sînt ale unor paraziţi pe seama societăţii, răufăcători care, în nimicnicia lor, cară în circă neomenescul şi-şi tîrăsc paşii pe drumuri înfundate. Tineri aflaţi în afara uneia sau alteia dintre activităţile social-utile. Ziua lor de „muncă“ = furt, hoţie, beţie, tîlhărie, viol. Ei se încăpăţinează în ocupaţiile lor sordide, sfîrşind acolo unde merită, potrivit faptelor. DORIN BORDA * STEAUA ROȘIE PAHTNM 3