Steaua Roşie, ianuarie 1981 (Anul 33, nr. 1-25)

1981-01-15 / nr. 11

la începutul noului an, noului cincinal - activitate calitativ superioară După o fructuoasă campanie de prelucrare a sfeclei, remont de calitate întreprinderea de prelucrare a sfeclei de zahăr din Luduş a în­cheiat campania de fabricaţie cu rezultate deosebite. Sub aspectul realizărilor, ea este apreciată ca una dintre cele mai fructuoase din întreaga sa existenţă. Ingine­ra Viorica Olar, şefa laboratoru­lui C.T.C., ne pune la dispoziţie o serie de date interesante care evidenţiază grija deosebită acor­dată de oamenii muncii din a­­gricultură, de colectivul între­prinderii valorificării superioare a preţioasei materii prime. Campania a durat 103 zile. O perioadă optimă în care sfecla şi-a putut păstra în bune condi­ţii calităţile. A fost mai scurtă pentru că instalaţiile au funcţio­nat bine, la o capacitate sporită, atingînd o medie zilnică de pre­lucrare cu 7,8 la sută mai mare decit în 1979. Esenţial în activi­tatea colectivului fabricii este faptul că în campania din toam­na lui 1980 s-au obţinut parame­tri mult mai buni la prelucrarea sfeclei, că conţinutul de zahăr al sfeclei a fost bine pus în valoare. Aşa, de pildă, deşi producţia de sfeclă prelucrată a fost în 1980 cu 21 la sută mai mică decit a­­nu­l trecut, cantitatea de zahăr obţinută a fost sensibil egală, cu numai 3,2 procente sub nivelul lui 1979. în aprecierea rezultate­lor generale ale întreprinderii nu putem omite efortul ţăranilor co­operatori, al factorilor de răspun­dere din agricultură, al între­prinderii de transport, care au colaborat mai bine cu fabrica, a­­cordînd o atenţie mare cultivării, depozitării şi păstrării sfeclei. Es­te deosebit de important faptul că scoaterea şi livrarea sfeclei a început în momentul maturizării ei depline, cînd acumularea de zahăr ajunsese la cota optimă. Pornindu-se de aici şi mergînd pe recoltarea eşalonată, în func­ţie de capacitatea fabricii, la Lu­duş s-a prelucrat tot timpul sfe­clă cu un conţinut mediu de za­hăr cu 1,688 la sută mai mare decit in 1979. Fiind mai bine va­lorificat acest conţinut, randa­mentul a fost şi el cu 2,35 la sută mai mare faţă de aceeaşi perioadă. Cu alte cuvinte, dacă în 1979 s-ar fi muncit ca în 1980, sau dacă în 1980 s-ar fi prelu­crat aceeaşi cantitate de sfeclă, colectivul Fabricii de zahăr din Luduş ar fi putut obţine o pro­ducţie suplimentară de aproape 8.500 tone zahăr. Am făcut bilanţul realizărilor frumoase de anul trecut atît pentru a evidenţia munca acestui harnic şi priceput colectiv, cît şi pentru faptul că el trebuie să fie un punct de plecare în activi­tatea primului an al noului cin­cinal. Rezultatele anului trecut dovedesc că prin efortul conju­gat al tuturor factorilor de răs­pundere se poate obţine o pro­ducţie mai mare de zahăr. Să sperăm că de acum înainte se va acorda o atenţie mai mare gos­podăririi şi păstrării sfeclei de zahăr şi atunci cînd vom avea producţii de sfeclă mai bune. Mobilizat de rezultatele de a­­nul trecut, colectivul întreprinde­rii de prelucrare a sfeclei de za­hăr din Luduş a început cu for­ţe sporite pregătirea instalaţiilor pentru o nouă campanie. Şeful producţiei, ing. Titus Anca, ne informează că remontul este în toi, că s-a trecut hotărît la o ac­tivitate superioară, la nivelul sarcinilor actualului cincinal. De­și pînă la toamnă mai e mult timp, colectivul nu are timp de pierdut pentru că remontul tre­buie realizat operativ și de foar­te bună calitate. Aceasta pentru că, în curînd vor trece la prelu­crarea zahărului brut, după care se va efectua remontul final. Cu­­vîntul de ordine al întregului co­lectiv în 1981 este munca susţinu­tă şi de un înalt nivel calitativ, rezultate pe măsură. C. IOAN Debutînd cu succes în anul 1981, colectivul întreprinderii „Metalotehnica“ din Tg.-Mu­­reş este hotărît să promoveze cu neabătută vigoare noua calitate în întreaga activitate productivă. Instantaneele fotoreporterului nostru au surprins în aceste zile pe trei dintre destoinicii lăcătuși­­montori ai întreprinderii: Simon Ludovic, Ilie Vlasiu şi Aurel Vuţă. SOLARII ÎN S.M.A. - în vederea transpunerii în fap­te a sarcinilor trasate de partid ca fiecare unitate economică să cultive legume în curţi, la nive­lul Trustului S.M.A., în cele 24 de unităţi componente, s-au luat măsurile cuvenite. în acest scop au şi început pregătirile pentru confecţionarea solariilor. S.M.A. Reghin, de exemplu, ne informa ing. Ujfalusi Eugen, di­rectorul staţiunii, şi-a propus să cultive legume pe 350 mp de so­larii. Tot la S.M.A. se află în stu­diu crearea de condiţii ca în fie­care unitate să fie crescuţi în medie cîte 15 porci. Şantierul nr. 2 va executa în acest an 1.095 de apartamente Incepînd din 1981 şantierul nr. 2 al T.C.M. Mureş devine, alături de şantierul nr. 1, unitate specializată în construcţiile de locuinţe. Măsura organizatorică luată constituie o nouă do­vadă a "preocupării insistente a conducerii judeţului pentru îmbunătăţirea activităţii în acest important sector. Interlocutorul nostru este ing. Denes Ladislau, şeful şan­tierului. — Construirea de locuinţe este o noutate pentru colecti­vul dumneavoastră? — Nicidecum. Noi am mai înălţat blocuri şi anii trecuţi, îndeosebi în Sovata. Ponderea au avut-o însă alte lucrări, cum ar fi hoteluri, şcoli, ate­liere, alte construcţii edilitar­­gospodăreşti. Anul trecut am primit sarcina de a trece, cu forţe sporite, la materializarea programului de locuinţe al judeţului, realizînd 812 apar­tamente, majoritatea în Tg.­­Mureş. Circa 65 la sută din volumul activităţii noastre pe 1980 au fost locuinţe. — Ce se intîmplă cu celelal­te lucrări încă neterminate? — Le vom termina. Hotelul Continental din Tg.-Mureş se va da în folosinţă zilele aces­tea. La liceul de chimie mai avem de realizat internatul cu cantină, atelierul şi sala de gimnastică, la Grupul şcolar de construcţii — un internat şi un atelier, apoi patinoarul artificial, sediul Direcţiei ape­lor Mureş-Banat. La Sovata a­­vem în construcţie hotelul nr. 4 cu 250 locuri şi cel al coo­peraţiei meşteşugăreşti cu 100 locuri. Toate acestea vor fi terminate în primul semestru al anului. — Şi patinoarul artificial? — El va fi terminat mai re­pede, la sfîrşitul lui aprilie. Asigurăm iubitorii sportului pe patine că încă în această primăvară vor patina pe ghea­ţă artificială. — Sîntem convinşi că nu vor uita promisiunea făcută de dumneavoastră. Spuneţi-ne, vă rugăm, cite apartamente veţi construi în 1981? — Programul nostru este de 1.095 apartamente, din care 1.030 în Tg.-Mureş. Vom mai construi 35 apartamente la Sovata, 30 la Bălăuşeri, Sîn­­georgiu de Pădure şi Eremitu. în Tg.-Mureş zona noastră de lucru este Tudor IV, etapa a Il-a şi a IlI-a, în dreapta pî­­rîului Pocloş, în apropierea Fabricii de maşini de calcul. — Sînteţi pregătiţi pentru realizarea programului de lo­cuinţe din 1981? — Anul trecut nu aveam nici o pregătire a lucrului. Am pornit de la zero, cum se spu­ne. Acum avem următoarea situaţie: 130 de apartamente sunt în stadii mai avansate de execuţie, iar din acestea, 55 sunt închise, apte pentru fini­saj. De asemenea, au fost rea­lizate fundaţii sau sunt în curs de execuţie fundaţii pen­tru 400 apartamente. Posibili- I. CISMAS (Continuare în pag. a 4-a) De la Ministerul Educaţiei şi Invăţămintului. Cursurile în învăţămîntul preşcolar, primar, gimnazial şi liceal se reiau luni, 19 ia­nuarie 1981. • Cursuri pentru examenul de admitere: în fiecare dumi­nică, începînd cu 18 ianuarie, de la ora 10, la Institutul de teatru „Szentgyörgyi István* din Tg.-Mureş, str. Köteles Samuel nr. 6, se desfăşoară cursurile de pregătire în ve­derea concursului de admitere pe anul 1981. Ele vor conti­nua până în preajma desfăşu­rării examenului. • Centrul de librării din Tg.-Mureş organizează, astăzi, cu începere de la ora 18, la librăria „Mihai Eminescu“, o întîlnire a iubitorilor de carte cu George Sbîrcea. Volumul său „Memorial clujean“ (în limba maghiară) apărut la E­­ditura clujeană „Dacia“ va fi prezentat de Romulus Guga, redactor şef al revistei „Va­tra“, şi de Izsák József, critic literar. • Urmare a unor constante preocupări ale I.J.L.F. Mureş, în ultima perioadă au fost deschise trei florării: una în Piaţa Cuza Vodă, alta pe stra­da Lenin (vizavi de benzină­rie) iar cea de-a treia pe str. Gheorghe Doja (lingă Clinica de oftalmologie). Aici va fi valorificată producţia atît din serele proprii cît şi de la C.A.P. Acăţari. • Incepînd de ieri, la Casa agronomului din Iernut au fost declanşate fazele judeţe­ne ale concursurilor profesio­nale din agricultură, pentru tineret. Pe parcursul a trei zi­le de concurs, tinerii agricul­tori şi mecanizatori îşi vor dovedi, în faţa specialiştilor, valoarea cunoştinţelor dobîn­­dite pînă acum, măiestria în meseriile alese. • Colectivul cofetarilor din cadrul laboratorului nr. 2 a­­parţinînd I.C.S.A.P. Tg.-Mureş a realizat prevederile de plan, in anul trecut, în proporţie de 102,2 la sută. Faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, producţia suplimentară se ri­dică la 420.000 lei. De aseme­nea, în aceeaşi perioadă şi lucrătorii laboratorului pentru preparate reci au dat, peste plan, o producţie de 1.460.000 lei. (Albert Ries, corespon­dent). Rubrică realizată de MIHAI BOCAI Urmările fumatului asupra sănătăţii oamenilor sunt bine cunoscute. Cu toate acestea foarte mulţi semeni ai noştri sfi­dează prin comportarea lor urmările nocive ale fumatului atît pentru ei cît şi pentru cei din jurul lor. Din nefericire acest obicei dăunător este preluat de tot mai mulţi tineri şi tinere, extinzîndu-se chiar şi în rindul ele­vilor. Nu o dată în cofetării şi baruri întîlnim elevi de diferite vîrste, începînd din clasele a Vlll-a şi pînă la a Xll-a, stînd la taifas cu ţigara între degete şi cu cafeaua pe masă. Ceea ce-i mai trist e că rareori se găseşte cineva să le atragă atenţia asupra comportării lor în flagrantă opoziţie cu regulamentul şcolar şi cu normele de comportare în societate. Lucrătorii din cofetării şi baruri, mai ales de la „Grand Hotel“ din Tîrgu Mureş, de ce servesc pe aceşti elevi şi eleve, făcîndu-se că nu le văd ţigara din colţul gurii? Pînă cînd se vor mai tolera astfel de manifestări, de neadmis? IOAN HUSAR

Next