Steaua Roşie, februarie 1981 (Anul 33, nr. 26-49)
1981-02-03 / nr. 27
La invitaţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, tovarăşul JINETIN MIATOVICI a efectuat o vizită de prietenie în ţara noastră La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, duminică dimineaţa a sosit într-o vizită de prietenie în ţara noastră tovarăşul Tinetin Miatovici, preşedintele Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, împreună cu tovarăşii Stane Dolanţ, membru al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, şi Iosip Vrhoveţ, secretar federal pentru afacerile externe, în gara municipiului Timişoara, la coborârea din trenul oficial, tovarăşul Tinetin Miatovici a fost Întîmpinat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cei doi preşedinţi şi-au strîns mîinile cu prietenie, s-au îmbrăţişat cu căldură. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat, de asemenea, cu cordialitate pe ceilalţi oaspeţi iugoslavi. Numeroşi timişoreni aflaţi în piaţa gării au aplaudat cu însufleţire pe tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Tinetin Miatovici. întîlnirea dintre cei doi şefi de stat se înscrie ca un nou şi important moment al dialogului romăno-iugoslav la nivel înalt, care are un rol hotărîtor în dezvoltarea şi întărirea continuă a relaţiilor de strînsă prietenie şi rodnică colaborare dintre ţările, partidele şi popoarele noastre, în folosul reciproc, al cauzei socialismului, păcii, securităţii, înţelegerii şi cooperării în Europa şi în întreaga lume. La punctul de frontieră Stamora Moraviţa oaspeţii iugoslavi au fost salutaţi de reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat şi ai Ministerului Afacerilor Externe. ★ Răspunzînd invitaţiei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Tinetin Miatovici, împreună cu tovarăşii Stane Dolanţ şi Iosip Vrhoveţ au participat duminică la o partidă de visătoare în pădurea Chevereş, din judeţul Timiş. ★ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a oferit, luni, la Timişoara, un dejun în onoarea tovarăşului Tinetin Miatovici, preşedintele Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, în timpul dejunului, desfăşurat intr-o atmosferă caldă, prietenească, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Tinetin Miatovici au rostit toasturi. Luni, 2 februarie, au avut loc, la Timişoara, convorbiri între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Tinetin Miatovici, preşedintele Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. La convorbiri au participat persoane oficiale române şi iugoslave. Noul dialog dintre conducătorii de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei se înscrie în tradiţia raporturilor de bună vecinătate, ale căror baze trainice au fost puse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi de preşedintele Iosip Broz Tito, în cadrul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie, de încredere şi înţelegere mutuală, cele două părţi au constatat cu satisfacţie că relaţiile dintre Partidul Comunist Român şi Uniunea Comuniştilor din Iugoslavia, dintre România şi Iugoslavia se dezvoltă cu succes în toate domeniile, în spiritul Dclaraţiei comune şi al celorlalte documente şi înţelegeri adoptate împreună la Belgrad, in 1980. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Tinetin Miatovici au analizat îndeaproape problemele privind dezvoltarea colaborContinuiare in pagi lai • In urma acţiunilor organizate de Comitetul municipal Tirgu Mureş al U.T.C., in anul trecut au fost colectate de la populaţie peste 135.000 kg fier vechi, 13.000 kg hîrtie, 11.000 kg textile. • Constructorii de aero şi navomodele îşi pot procura baghete de la Asociaţia sportivă Voinţa din Reghin, str. M. Viteazu nr. 12. Baghetele sunt ,,fabricate“ de modeliştii reghineni, din stinghii de brad, margini de scândură nefolosibile. • „Farfuriile zburătoare. Mit sau realitate?“. Pe această temă prof. Czégeni József va susţine o expunere la secţia cartea tehnică a Bibliotecii judeţene miercuri, 4 februarie ab., la ora 18. • Tinerii de la Inreprinderea „Electromures“ Tirgu Itures au realizat în ultimul an al cincinalului 1976—1980 o valoare de 198.909 lei la muncile patriotice finanţate. In acest an şi-au propus să organizeze acţiuni de muncă patriotică în valoare de 305 lei. Mult succes! (Corina Pirlea Maier, corespondent). • Sîmbătă, 31 ianuarie ac., la clubul muncitoresc „Prodcomnlex“ s-a desfășurat o emoționantă manifestare prilejuită de pensionarea, după 37 de ani de muncă, a lui Manole Sofronie. Colegii lui de muncă de la întremândarea „Prodcomplex“ i-au oferit flori şi i-au urat „La mulţi ani!“ şi sănătate. • Un alt sportiv tîrgumureşean intr-un lot naţional. Este vorba de Florin Pop, component al Asociaţiei sportive T.R.A., care a fost inclus in lotul republican de motocros, în întrecerile oficiale ,*1 va concura pe o motocicletă CZ de 250 cmc. Zilnic, dimineaţa, în gările C . H. şi autogări, în mltim muncitori navetişti, cei mai mulţi tineri, care ies din schimbul de noapte şi pleacă cu trenul sau autobuzele spre localităţile lor. Nu puţini dintre ei, în grupuri mai mari sau mai mici, în timpul cit aşteaptă trenul sau autobuzele şi în drum spre casă au ca „însoţitori“ sticlele cu alcool din care uneori consumă pînă ajung în stare evidentă de ameţeală. Crezînd şi simţind că alcoolul e producător de energie, forţă, căldură, bună dispoziţie etc., navetiştii despre care este vorba, şi nu numai ei, probabil că ştiu mai puţin că alcoolul, consumat pe nemîncate şi în stare avansată de oboseală (în cazul lor, după o noapte de muncă) produce tulburări grave, fiind afectate organele vitale ale omului, avînd efecte negative mai ales asupra celor care suferă cu ficatul şi stomacul. Cine îi sfătuiește să nu mai înceapă ziua cu consum de alcool? Un asemenea sfat le-ar fi de mare folos pentru sănătatea lor, acum, dar mai ales in viitor . CROITORI" MARI ÎNFĂPTUIRI CALITATIVE ALE CINCINALULUI 1976-1980 Una dintre cele mai importante mutaţii calitative petrecute în activitatea economică a ţării în cincinalul 1976—1980 este schimbarea raportului între ritmul de creştere a producţiei globale şi a producţiei nete. In cincinalul încheiat producţia netă înregistrează o medie anuală de creştere de 101 la sută faţă de 9,5 la sută la producţia globală. Aplicarea noului mecanism economico-financiar a aşezat pe o bază nouă activitatea fiecărei întreprinderi, punîndu-se un accent mai mare pe valoricarea munci creatoare a colectivelor, pe economisirea materiilor prime, a materialelor. Activitatea economică a fost orientată spre realizarea de produse cu gabarite mai mici, mai complexe, însă cu o încorporare mai adâncă a muncii curente, de inaltă calitate. Iată un incennt bun care va trebui să desăvîrşim în actualul cincinal printr-un şi mai mare efort de economisire, o activitate inginerească de înală ţinută, oricâtă mai puternic în direcţia valorificării genînui creator al nvinonirilor, inginerilor, proiectanţilor, cercetătorilor, pentru realizarea de produse noi, de înaltă fineţe în execuţie, de calitate superioară, complexe şi competitive pe plan mondial, la nivelul actualelor cerinţe. Cincinalul 1976—1980 a marcat un însemnat progres în dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnice şi materiale a agriculturii, introducerii tehnologiilor noi, în organizarea muncii şi producţiei. La sfîrşitul cincinalului recent încheiat, parcul de tractoare din agricultură era cu 27 000 mai mare ca în 1975, cel al combinelor autopropulsate cu 17.900. au fost amenajate pentru irigaţii 80*1 490 ha. Cantitatea de îngrăşăminte chimice, în substanţă activă a fost cu 1,9 milioane tone, mai mare decît în perioada 1971—1975, ajungînd fie la 77 kg la 112 kg pe hectar. Rezultatele obţinute în agricultură au adus o contribuţie importantă la sporirea venitului naţional şi satisfacerea nevoilor de consum ale populatiei. Producţia agriolă g'nbală a crescut în acest cincinal cu 26.4 la sută fată de cincinalul anterior, cu o medie anuală de 4.8 la sută. Pe şantierul I.M. „Republica“ din Reghin Ritmul montajului secere puternic intensificat Pe noua platformă de dezvoltare a I.M. „Republică“ din Reghin se lucrează din plin la montajul liniilor tehnologice de turnare a oţelului şi fontei şi la anexele lor tehnice. Deci a început numărătoarea inversă pentru punerea în funcţiune a importantelor şi modernelor capacităţi de prelucrare a metalului la cald. Cu fiecare zi ce trece se apropie momentul cînd în pintorul cuptoarelor se va aprinde focul, momentul începerii probelor mecanice la rece şi la cald şi al clipei mult aşteptate a turnării primei şarje de oţel, însă pînă atunci mai e destul de lucru mai ales în privinţa punerii în operă a modernelor instalaţii şi utilaje tehnologice al căror inontajse află în plină desfăşurare. Aşadar să vedem in ce stadiu de realizare sunt liniile tehnologice de turnare a oţelului şi fontei, cum muncesc constructorii, mai precis lotul de montori al T M.AJ.C.B. care a dus stăpînire pe fronturile de lucru preluate de la cei care au ridicat impunătoarele hale si anexele lor de pe marea platformă re- IOAN HUSAR (Continuare in pag a 4-a) Colectivul Complexului din Gorneşti a primit premiul Academiei R. S. România Tehnologia biologică în epurarea apelor reziduale Rezolvarea uneia din problemele stringente ale Complexului de selecţie şi testare a porcinelor din Gorneşti care privea epurarea apelor reziduale, a format obiectul cercetătorilor ştiinţifici, verificate in practică mai mulţi ani. Cercetarea, efectuată în colaborare de un colectiv al complexului şi Institutul de biologie Bucureşti, a dat rezultate bune, tehnologiile aplicata, împreună cu instalaţiile formând obiectul unor invenţii brevetate şi distinse de Academia Republicii Socialiste România cu premiul „Emanoil Teodorescu“ pentru biologie Premiul este acordat colectivului ,,pentru grupul de brevete privind procedee şi instalaţii noi de epurare biologică“. Diploma a fost înmânată de academicianul Gheorghe Mihoc, inginerului Ioan Lupu, directorul complexului. iată ce ne-a relatat inginerul.upu: „Studiile, cercetările şi experienţele au vizat direct obiectivul fundamental privind protecţia mediului ambiant, asigurarea epurării apelor uzate din unitatea noastră. Am urmărit, împreună cu Institutul de biologie Bucureşti, să îmbunătăţim tehnolo GH. BAUBUIESCU (Continuare in pag . 4 a)