Steaua Roşie, februarie 1981 (Anul 33, nr. 26-49)

1981-02-03 / nr. 27

La invitaţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, tovarăşul JINETIN MIATOVICI a efectuat o vizită de prietenie în ţara noastră La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii Socialiste România, duminică dimineaţa a sosit într-o vizită de prietenie în ţara noastră tovarăşul Tinetin Miatovici, preşedintele Prezidiu­lui Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia, împreună cu to­varăşii Stane Dolanţ, membru al Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iu­goslavia, şi Iosip Vrhoveţ, secre­tar federal pentru afacerile ex­terne, în gara municipiului Timişoa­ra, la coborârea din trenul ofi­cial, tovarăşul Tinetin Miatovici a fost Întîmpinat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cei doi preşe­dinţi şi-au strîns mîinile cu prietenie, s-au îmbrăţişat cu căl­dură. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat, de asemenea, cu cor­dialitate pe ceilalţi oaspeţi iugo­slavi. Numeroşi timişoreni aflaţi în piaţa gării au aplaudat cu însu­fleţire pe tovarăşii Nicolae Ceau­şescu şi Tinetin Miatovici. întîlnirea dintre cei doi şefi de stat se înscrie ca un nou şi important moment al dialogului romă­no-iugoslav la nivel înalt, care are un rol hotărîtor în dez­voltarea şi întărirea continuă a relaţiilor de strînsă prietenie şi rodnică colaborare dintre ţările, partidele şi popoarele noastre, în folosul reciproc, al cauzei socia­lismului, păcii,­ securităţii, înţele­gerii şi cooperării în Europa şi în întreaga lume. La punctul de frontieră Stamo­­ra Moraviţa oaspeţii iugoslavi au fost salutaţi de reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat şi ai Ministerului Afacerilor Externe. ★ Răspunzînd invitaţiei tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, tovarăşul Tinetin Miatovici, împreună cu tovarăşii Stane Dolanţ şi Iosip Vrhoveţ au participat duminică la o partidă de visătoare în pă­durea Chevereş, din judeţul Ti­miş. ★ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a oferit,­ luni, la Timişoara, un de­jun în onoarea tovarăşului Tine­tin Miatovici, preşedintele Pre­zidiului Republicii Socialiste Fe­derative Iugoslavia, în timpul dejunului, desfăşu­rat intr-o atmosferă caldă, prie­­tenească, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Tinetin Miatovici au rostit toasturi. Luni, 2 februarie, au avut loc, la Timişoara, convorbiri între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Re­publicii Socialiste România, şi tovarăşul Tinetin Miatovici, pre­şedintele Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. La convorbiri au participat persoane oficiale române şi iu­goslave. Noul dialog dintre conducăto­rii de partid şi de stat ai Româ­niei şi Iugoslaviei se înscrie în­ tradiţia raporturilor de bună vecinătate, ale căror baze trai­nice au fost puse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi de preşe­dintele Iosip Broz Tito, în­­ cadrul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie, de încredere şi înţelegere mutuală, cele două părţi au constatat cu satisfacţie că relaţiile dintre Partidul Co­munist Român şi Uniunea Comu­niştilor din Iugoslavia, dintre Ro­mânia şi Iugoslavia se dezvoltă cu succes în toate domeniile, în spiritul D­claraţiei comune şi al celorlalte documente şi înţelegeri adoptate împreună la Belgrad, in 1­980. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Tinetin Miatovici au­ analizat îndeaproape proble­mele privind dezvoltarea colabo­rContinuiare in pag­i l­ai • In urma acţiunilor orga­nizate de Comitetul municipal Tirgu Mureş al U.T.C., in a­­nul trecut au fost colectate de la populaţie peste 135.000 k­g fier vechi, 13.000 kg hîrtie, 11.000 kg textile. • Constructorii de aero şi navomodele îşi pot procura baghete de la Asociaţia spor­tivă Voinţa din Reghin, str. M. Viteazu nr. 12. Baghetele sunt ,,fabricate“ de modeliştii reghineni, din stinghii de brad, margini de scândură ne­folosibile. • „Farfuriile zburătoare. Mit sau realitate?“. Pe aceas­tă temă prof. Czégeni József va susţine o expunere la sec­ţia cartea tehnică a Bibliote­cii judeţene miercuri, 4 fe­bruarie ab., la ora 18. • Tinerii de la I­nreprinde­­r­ea „Electromures“ Tirgu It­ures au realizat în ultimul an al cincinalului 1976—1980 o valoare de 198.909 lei la muncile patriotice finanţate. In acest an şi-au propus să organizeze acţiuni de muncă patriotică în valoare de 305 lei. Mult succes! (Corina Pir­­lea Maier, corespondent). • Sîmbătă, 31 ianuarie ac., la clubul muncitoresc „Prod­­comnlex“ s-a desfășurat o e­­moționantă manifestare prile­juită de pensionarea, du­pă 37 de ani de muncă, a lui Mano­le Sofronie. Colegii lui de muncă de la întremând­area „Prodcomplex“ i-au oferit flori şi i-au urat „La mulţi ani!“ şi sănătate. • Un alt sportiv tîrgumu­­reşean intr-un lot naţional. Este vorba de Florin Pop, component al Asociaţiei spor­tive T.R.A., care a fost inclus in lotul republican de moto­­cros, în întrecerile oficiale ,*1 va concura pe o motocicletă CZ de 250 cmc. Zilnic, dimineaţa, în gările C . H. şi autogări, în mltim muncitori navetişti, cei mai mulţi tineri, care ies din schim­bul de noapte şi pleacă cu trenul sau autobuzele spre loca­lităţile lor. Nu puţini dintre ei,­ în grupuri mai mari sau mai mici, în timpul cit aşteaptă trenul sau autobuzele şi în drum spre casă au ca „însoţitori“ sticlele cu alcool din care une­ori consumă pînă ajung în stare evidentă de ameţeală. Cre­­zînd şi simţind că alcoolul e producător de energie, forţă, căldură, bună dispoziţie etc., navetiştii despre care este vor­ba, şi nu numai ei, probabil că ştiu mai puţin că alcoolul, consumat pe nemîncate şi în stare avansată de oboseală (în cazul lor, după o noapte de muncă) produce tulburări grave, fiind afectate organele vitale ale omului, avînd efecte negative mai ales asupra celor care suferă cu ficatul şi stomacul. Cine îi sfătuiește să nu mai înceapă ziua cu consum de alcool? Un asemenea sfat le-ar fi de mare folos pentru să­nătatea lor, acum, dar mai ales in viitor­ ­. CROITORI" MARI ÎNFĂPTUIRI CALITATIVE ALE CINCINALULUI 1976-1980 Una dintre cele mai importan­te mutaţii calitative petrecute în activitatea economică a ţării în cincinalul 1976—1980 este schim­barea raportului între ritmul de creştere a producţiei globale şi a producţiei nete. In cincinalul încheiat producţia netă înregis­trează o medie anuală de creşte­re de 101 la sută faţă de 9,5 la sută la producţia globală. A­­plicarea noului mecanism econo­­mico-financiar a aşezat pe o ba­ză nouă activitatea fiecărei în­treprinderi, punîndu-se un ac­cent mai mare pe valori­carea munci creatoare a colectivelor, pe economisirea materiilor pri­me, a materialelor. Activitatea economică a fost orientată spre realizarea de produse cu gabari­te mai mici, mai complexe, însă cu o încorporare mai adâncă a muncii curente, de inaltă cali­tate. Iată un incennt bun care va trebui să­­ desăvîrşim în actualul cincinal printr-un şi mai mare efort de economisire, o activitate inginerească de îna­lă ţinută, o­­ricât­ă m­ai puternic în direcţia valorificării genîn­ui creator al nvinonirilor, inginerilor, proiec­tanţilor, cercetătorilor, pentru realizarea de produse noi, de înaltă fineţe în execuţie, de ca­litate superioară, complexe şi competitive pe plan mondial, la nivelul actualelor cerinţe. Cincinalul 1976—1980 a marcat un însemnat progres în dezvolta­­rea şi modernizarea bazei teh­nice şi materiale a agriculturii, introducerii tehnologiilor noi, în organizarea muncii şi producţiei. La sfîrşitul cincinalului recent încheiat, parcul de tractoare din agricultură era cu 27 000 mai mare ca în 1975, cel al combine­lor autopropulsate cu 17.900. au fost amenajate pentru irigaţii 80*1 490 ha. Cantitatea d­e îngră­şăminte chim­ice, în substanţă activă a fost cu 1,9 milioane to­ne, mai mare decît în perioada 1971—1975, ajungînd fie la 77 kg la 112 kg pe hectar. Rezultatele obţinute în agricultură au adus o contribuţie importantă la spori­rea venitului naţional şi satis­facerea nevoilor de consum ale populatiei. Producţia agri­­olă g'nbală a crescut în acest cinci­nal cu 26.4 la sută fată de­ cin­cinalul anterior, cu o medie a­­nuală de 4.8 la sută. Pe şantierul I.M. „Republica“ din Reghin Ritmul montajului se­cere puternic intensificat Pe noua platformă de dezvol­tare a I.M. „Republică­“ din Re­ghin se lucrează din plin la montajul liniilor tehnologice de turnare a oţelului şi fontei şi la anexele lor tehnice. Deci a în­ceput numărătoarea inversă pen­tru punerea în funcţiune a im­portantelor şi­ modernelor capa­cităţi de prelucrare a metalului la cald. Cu fiecare zi ce trece se apropie momentul cînd în pinto­rul cuptoarelor se va aprinde fo­cul,­ momentul începerii probe­lor mecanice la rece şi la cald şi al clipei mult aşteptate a tur­nării primei şarje de oţel, însă pînă atunci mai e destul de lu­cru mai ales în privinţa punerii în operă a modernelor instalaţii şi utilaje tehnologice al căror inontaj­­se află în plină desfăşu­rare. Aşadar să vedem in ce stadiu de realizare sunt liniile tehnologice de turnare a oţelului şi fontei, cum muncesc construc­torii, mai precis lotul de mon­­tori al T M.AJ.C.B. care a dus stă­­pînire pe fronturile de lucru preluate de la cei care au ridicat impunătoarele hale si anexele lor de pe marea platformă re- IOAN HUSAR (Continuare in pag a 4-a) Colectivul Complexului­ din Gorneşti a primit premiul Academiei R. S. România Tehnologia biologică în epurarea apelor reziduale Rezolvarea uneia din pro­blemele stringente ale Com­plexului de selecţie şi testare a porcinelor din Gorneşti care privea epurarea apelor rezi­duale, a format obiectul cer­cetătorilor ştiinţifici, verifica­te in practică mai mulţi ani. Cercetarea, efectuată în co­laborare de un colectiv al complexului şi Institutul de biologie Bucureşti, a dat re­zultate bune, tehnologiile aplicata, împreună cu instala­ţiile formând obiectul unor invenţii brevetate şi distinse de Academia Republicii So­cialiste România cu premiul „Emanoil Teodorescu“ pentru biologie Premiul este acordat colectivului ,,pent­ru grupul de brevete privind procedee şi instalaţii noi de epurare biologică“. Diploma a fost înmânată de academicianul Gheorghe Mi­­hoc, inginerului Ioan Lupu, directorul complexului. iată ce ne-a relatat ingineru­l­­.u­­pu: „Studiile, cercetările şi exp­erienţele au vizat direct obiectivul fundamental pri­vind protecţia mediului am­biant, asigurarea epurării a­­pelor uzate din unitatea noas­tră. Am urmărit, împreună cu Institutul de biologie Bucu­reşti, să îmbunătăţim tehnolo­ GH. BAUBUI­ESCU (Continuare in pag . 4­ a)

Next