Steaua Roşie, aprilie 1981 (Anul 33, nr. 80-101)

PAGINA 4 STEAUA ROȘIE Divizia A de fotbal A.S.A. din nou In deplasare Mîine se desfăşoară cea de-a 23-a etapă a diviziei A de fot­bal. A.S.A. evoluează la Bucu­reşti, de astă dată gazda fiind Steaua. Este cel de-al 4-lea meci din retur pe care îl joacă tîrg­u­­mureşenii în deplasare, faţă de numai 2 pe propriul teren. A­­ceastă programare nu este toc­mai favorabilă, întrucît şirul de înfrîngeri grevează asupra mo­ralului echipei. Dar, ce să-i faci dacă Fortuna — tragerea la sorţi — a decis în acest mod ? E drept, după atîtea jocuri pe teren străin urmează şi cele de acasă care, sperăm, vor contribui la redre­sarea situaţiei precare în care se găseşte A.S.A., după atîtea jo­curi şi puncte pierdute. Reamintim că în toamnă A.S.A. a făcut un meci bun cu Steaua, cîştigînd la 3—1. Acum, bucureş­­tenii, în vădită ascensiune de formă, sînt cei creditaţi cu victo­ria. Etapa de mîine mai are în program următoarele partide: F.C.M. Galaţi — Progresul Vul­can, Corvinul — P.C.M. Braşov, „U“ Cluj-Napoca — Dinamo, S.C. Bacău — Chimia, F.C. Olt — Jiul, F.C. Baia Mare — F.C. Argeş, Poli. Iaşi — Poli. Timi­şoara, Sp. studenţesc — Univ. Craiova. După cum se vede, sarcini gre­le au şi alte echipe din subsolul clasamentului, mai ales Sportul studenţesc, în faţa Universităţii Craiova şi F.C. Baia Mare în fa­ţa F.C. Argeş. Meciul de la Cluj- Napoca stîrneşte, de asemenea, interesul întrucît gazdele joacă grevate de catastrofala înfrînge­­re cu 7-0 de la Craiova, de săp­­tămîna trecută. E. LOR Vatra nr. 3/1981. Ne face plăcere să semnalăm apariţia acestui număr 3 al lu­narului social-cultural tîrgumu­­reşean, număr întins pe 32 de pagini. Echilibrat ca tematică, ilustrat cu fotografii, numărul 3 al revistei este o încununare a activităţii celor 10 ani de exis­tenţă în noua ediţie. Intîia pagi­­nă redă un document­ fotografic: Emil Rebreanu, eroul-model din romanul „Pădurea spînzuraţilor“ de Liviu Rebreanu, în mijlocul escadronului, la 16 iulie 1916, cu cîteva luni, înaintea execuţiei sa­le. Cuvintele de început după un deceniu sînt scrise de Romulus Guga cu mare simţire întru ce s-a vrut revista în peisajul trai­nicei noastre existenţe socialiste. Să citim paginile „Vetrei“ cu o­­chii minţii şi ai inimii. Lectura „Vetrei“ din martie 1981 înseam­nă un cîştig spre cunoaştere. Paginile sale ne oferă „puncte durabile, trainice ale unităţii şi frăţiei“, cronici literare bine scri­se, „literatură şi istorie“, rîn­­duri despre „probitate şi lucidi­tate“, despre romanul românesc postbelic şi ideea unităţii naţio­nale în publicistica lui Octavian Goga. Maria Mailat şi Atanasie Popa ne propun trei interviuri la Vatra dialog. Vasile Copilu-Chea­­tră este „prezent“ cu poemul „Carmen Patriae“. Prof. Vasile T. Suciu a realizat colocviul pe tema: „Adevărata faţă a fascis­mului“ (să ştie generaţiile de azi ce am fost noi sub efemera trecere, pe aici, a altora). Mihai Sin şi Ioan Radin îşi „divulgă“ viitoarele apariţii edi­toriale prin cîte un fragment din romanele „Ierarhii“ şi „Sco­­lopendra“. Şi cîte nu ne incită la lectură în acest număr, spre pildă: grupajul de 10 poezii şi 2 povestioare ale lui Sorin Mia­­voe, Maria Mailat, Ion Dumbra­vă, Teodor Borz, Helmuth Seiler, Kocsis Francisco şi Lazăr Lă­­dariu, epilogul la „amintiri mu­reşene“ de V. Netea, cele cîteva opinii pertinente şi bine zise de Ştefan Borbély. DORIN BORDA * 1 PROGRAMUL de TELEVIZIUNE “I L pentru săptămîna 5 — 11 aprilie 1981 J DUMINICA, 5 APRILIE 8,30 — Tot înainte ! 9,15 — Film se­rial pentru copii. Povestea dragostei. 9,35 — Omul și sănătatea. 10,00 — Viaţa satului. 11,40 — Bucuriile muzi­cii. 12,30 — De strajă patriei. 13,00 — Telex. 13.05 — Album duminical. 15.25 — Șah. 15.40 — Republica Socialistă Cehoslovacă. 16.00 — Telesport. 16.55 — Filme inspirate din lupta P.C.R. Se­tea. Scenariul Titus Popovici. 18.40 -Micul ecran pentru cei mici. 19 00 — Telejurnal. 19.30 — Ciitarea României. 21.00 — Film artistic: Cazul Taylor. Premieră pe ţară. Producţie a stu­diourilor americane. 22,25 — Telejur­nal. LUNI, 6 APRILIE 16.00 — Emisiune în limba maghia­ră. 18,50 — 1.001 de seri. 19.00 — Tele­jurnal. 19,30 — Actualitatea economi­că. 19,45 — Orizont tehnico-ştiinţific. 20,30 — Film serial TV. Anul 1848. E­­pisodul I: Pămîntul. O producţie a Studioului de film TV în colaborare cu Casa de filme 5. 21,20 — Cadran mondial. 21,45 — Laudă muncii. Pro­gram literar-muzical dedicat Congre­sului Uniunii Generale a Sindicatelor. 22,05 — Telejurnal. MARŢI, 7 APRILIE 9,00 — Teleşcoală. 10,15 — Curs de limbă engleză 10,35 — Curs de limbă germană. 10,55 — Film serial: Dallas. Reluarea episodului 2. 11.40 — Călăto­rie în Univers. 12,40 — Telex. 16,00 — Telex. 16,05 — Teleşcoală. 17,15 — Clu­bul tineretului. 18,00 — Almanah pio­nieresc. 18,25 — P.C.R. — spirit revo­luţionar. gîndire creatoare. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,25 — Actualitatea economică. 19,40 —­ Ziua sănătăţii. 20,00 — Fapte de eroi ai muncii şi vieţii socialiste. 20,20 — File de cronică revoluţionară în dra­maturgia românească. Comoara din deal, de Cornel Marcu. Spectacol pre­luat de la Teatrul Naţional din Bucu­reşti. 21.50 — Cîntec drag pe-ntinsul ţării. 22.15 — Telejurnal. MIERCURI, 8 APRILIE 16.00 — Telex. 16.05 — Teleşcoală. 16.30 — Fotbal: România — Ungaria, în preliminariile campionatului euro­pean de juniori. Transmisiune direc­tă de la Hunedoara. In pauză: Tra­gerea Pronoexpres. 18.20 — Cîntec de primăvară Program muzical-fol­­ectric. 18.50 — 1.001 de seri. 19.00 — Telejurnal. 19.25 — Actualitatea eco­nomică. 19.45 — Fapte de eroi ai mun­cii şi vieţii socialiste. 20.05 — Teleci­­nemateca. Ciclul: Mari actori. „în­toarcerea acasă". Premieră TV. Pro­ducţie a studiourilor americane. 21.30 — Muncitoreşti voinţe unite intr-un gînd. Spectacol literar-muzical. 22.10 — Telejurnal. .TOI, 9 APRILIE 9.00 — Teleşcoală. 10,20 — Şcoala (reluare). 11,03 — Film serial TV. A­­nul­­ 1848 (reluare). 11,55 — Partidul năzuinţelor şi al împlinirilor socialis­te. 12,25 — Telex. 16,00 — Telex. 16,05 — Teleşcoală. 17,05 — Reportaj pe glob. 17,30 — Viaţa culturală. 18,15 — Fotbal internaţional. Rezumatele me­ciurilor disputate miercuri în semi­finalele cupelor europene intercluburi. 18,35 — Desene animate. 19,00 — Te­lejurnal. 19,30 — Actualitatea econo­mică. 19,50 — Ora tineretului. 20,30 — Serial ştiinţific. Evoluţia vieţii pe Pă­­mînt. 21,30 — Cvitarea României. De pe marea scenă a ţării, pe micul e­­cran. 22.05 — Telejurnal. VINERI. 10 APRILIE 16.00 — Telex. 16,05 — Politehnica TV (Consultaţii pentru admiterea în învăţămîntul superior). 16,30 — Emi­siune în limba germană. 18,25 — Tra­gerea Loto. 18,35 — La volan. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,25 — Actualitatea economică. 19,45 — Partidul năzuinţelor şi al împliniri­lor socialiste. 20,10 — Film artistic. Ţara „fericirii". Premieră TV. O pro­ducţie a studiourilor italiene. 21,50 — Partidului erou — cîntul Inimilor noastre. Emisiune muzical-lterară. 22,15 — Telejurnal. SIMBATA, 11 APRILIE 9,00 — Teleşcoală. 9,20 — Curs de limbă spaniolă. 9,40 — Curs de limbă franceză. 10,00 — Film artistic. 11,40 — Limba română. Cum vorbim, cum scriem corect. 12,00 — Concert Modest Mussorgski. 13,00 — Mozaic cultural­­artistic-sportiv. 18,35 — Săptămîna politică. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,30 — Călătorie prin țara mea. 19,55 — Teleenciclopedia. 20,40 — Film serial. Dallas. Episodul 4, 21,30 — Un zîmbet printre melodii. 22,10 — Telejurnal. Sport. 22,25 — Nocturna TV. SA ACCELERAM ritmul însămînţărilor Urinare din pag. 1) agroindustriale Rîciu, Breaza, Ernei, Zau şi Tîrnăveni“. Deci a­­tenţie să nu pierdem momentul­­ optim, semănatul sfeclei să fie­­ mult urgentat ! Alte unităţi au încheiat semă­natul sfeclei de zahăr. Printre a­­cestea se numără cooperativele a­­gricole din Daneş, Albeşti, Sighi­şoara, Deag, Bahnea, Laslău, Go­­gan, Coroisînmărtin şi Idiciu. De la C.A.P. Daneş evidenţiem mun­ca stăruitoare a preşedintei Irina Bârja, a lui Ion Fleşaru, ingine­rul şef, a şefului de secţie Ioan Pupăză, care au făcut totul să asigure condiţii optime de lucru mecanizatorilor Viorel Stoica, Bálint Márton, Melas Wilhelm fapt ce a permis ca semănatul sfeclei pe cele 100 ha să fie efec­tuat în condiţii bune. De la Deag, Vaier Dordea, preşedintele C.A.P., ne comunica că aici me­canizatorii Vasile Albu şi Ioan Roman au dovedit multă respon­sabilitate în timpul semănatului sfeclei pe zeci de hectare, ceea ce a permis ca lucrarea să fie în­cheiată în timpul optim. In noaptea de 4 spre 5 aprilie intră in vigoare ora oficială de vară Potrivit prevederilor Decretu­lui Consiliului de Stat nr. 190 din 19 mai 1979, privind stabili­rea orei oficiale de vară pe teri­toriul Republicii Socialiste Ro­mânia, începînd din 5 aprilie, pînă în 27 septembrie — adică intervalul dintre prima duminică a lunii aprilie şi ultima dumini­că a lunii septembrie — întreaga activitate economico-socială din ţara noastră se va coordona du­pă noul orar de vară. Astfel, în noaptea de sîmbătă spre dumini­că (4 spre 5 aprilie) ora zero va deveni ora­­­acele ceasornice­lor fiind date înainte cu o oră. Reamintim că adoptarea „orei o­­ficiale de vară ” în ţara noastră se înscrie în programul de mă­suri iniţiate pentru economisirea resurselor energetice naţionale. Prin creşterea timpului de folo­sire a luminii naturale a zilei, în perioada corespunzătoare a anului trecut, s-a obţinut o re­ducere a puterii în sistemul e­­ne­rgetic naţional la orele de vîrf cu circa 450 MW, aceasta echi­­valînd cu puterea instalată a două hidrocentrale de mărimea celei de la Bicaz. Totodată, prin reducerea cu o oră a consumu­rilor de iluminat casnic, comer­cial şi industrial s-au economi­sit peste 200 milioane kWh ener­gie electrică, pentru care s-ar fi consumat circa 75.000 tone com­bustibil convenţional. In acelaşi timp, experienţa a arătat că noul orar reprezintă un avantaj im­portant şi pentru populaţie ca­­re-şi poate valorifica mai eficient timpul liber pentru acţiuni de recreere şi agrement. In ce pri­veşte programul unităţilor eco­nomice, comerciale şi instituţii­lor social-culturale, acesta va ră­­mîne neschimbat, iar mersul tre­nurilor va fi adaptat în noaptea de sîmbătă spre duminică la noua oră de vară. (Agerpres) IN CONSILIUL AGROINDUSTRIAL SIGHIŞOARA (Urmare din pag I) tat. Pr­n părţile acestea zăpada s-a topit abia cu două săptă-­ mîni în urmă. Pentru înlătura­rea excesului de umiditate au fost făcute rigole pe mai bine de 2.500 ml. S-a reuşit să se înche­ie semănatul ovăzului pe 20 ha, al inului pe 50 ha. Acum toate forţele sunt îndreptate la Şaeş şi Apold la plantarea cartofilor. Mecanizatorul Wull­schkier Mar­tin este apreciat pentru calitatea plantării cartofilor. Nicolae Pă­dure, şeful fermei, a antrenat la transportul tuberculilor in cîmp, pe lingă o remorcă şi cîteva a­­telaje. Printre greutăţile la zi subliniate de tovarăşul Techera notăm şi faptul că 3 tractoare trimise încă în luna ianuarie la reparaţii la S.M.A. Miercurea Nirajului, nu au sosit în secţie, fapt ce creează multe greutăţi în urgentarea mai ales a arătu­rilor. Raidul-anchetă a găsit mare forfotă şi la C.A.P. Daia. Intr-o tarla se aflau mecanizatori la discuirea terenului şi erbicidare. De faţă era şi Fogarascher Ioan, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei, ing. Vasilica Popovici, şefa fer­mei. Se pregătea teren pentru semănatul inului. Deşi campa­nia este abia la început, şi timp a fost suficient, iată-i surprinşi nepregătiţi. Să exemplificăm: una din maşinile de erbicidat nu era în stare de funcţionare. La marcarea suprafeţei ce se er­­bicida nu aveau pregătite jaloa­ne. Dimineaţa se plîngea şefa fermei, mecanizatorii ies tîrziu la lucru ... Deci se impune ca şi aici, chiar dacă unitatea se află la una din extremităţile ju­deţului, să se dea dovadă de mai multă operativitate la efectuarea lucrărilor agricole de sezon! STOCKHOLM. — La Stoc­kholm a avut loc întrunirea a­­nuală a Asociaţiei de prietenie Suedia-România în cadrul căreia au fost dezbătute şi aprobate ra­portul de activitate şi planul de muncă ale asociaţiei. Raportul de activitate subli­niază importanţa istorică a vizi­tei de stat efectuate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, în Suedia în toamna anului trecut, pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor dintre cele două ţări pe toate planurile. In acest context se evidenţia­ză prestigiul de care se bucură preşedintele României pe plan internaţional şi remarcabila sa contribuţie la promovarea coope­rării şi înţelegerii între toate ţă­rile lumii. In continuare, scriitorul suedez Per-Olof-Ekstrom a făcut o am­plă expunere intitulată „O călă­torie prin România1, ilustrată cu diapozitive, în care a prezentat momente cultural-istorice, reali­zări economico-sociale, precum şi frumuseţile naturale ale ţării noastre. PARIS. — Consiliul de condu­cere al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (A.I.E.) (organism din care fac parte principalele ţări occidentale industrializate cu excepţia Franţei), întrunit la Pa­ris, apreciază situaţia în dome­niul energetic drept „foarte fra­gilă“, date fiind incertitudinile în privinţa disponibilităţilor de pe­trol şi a evoluţiei cererii. Potrivit directorului executiv al A.I.E., Ulf Lantzke, cererea ţărilor membre, care scăzuse de­ja cu­­7,5 la sută în 1980 faţă de anul precedent, s-a redus cu în­că 6 la sută în primele luni ale anului 1981. La sfîrşitul primului trimestru al acestui an, stocurile de petrol ale A.I.E. sînt de 410— 415 milioane tone. PRETORIA. — In ultimele luni, în Republica Sud-Africană propaganda oficială a evocat în repetate rînduri proiectele de „li­beralizare“ a regimului în avan­tajul populaţiei de culoare, net majoritară în această ţară, dar supusă la tot felul de discrimi­nări în virtutea aplicării inuma­nei politici de apartheid. Cît temei se poate pune pe „bunele intenţii“ ale guvernanţi­lor sud-africani se vede şi din­­tr-un caz minor în aparenţă, dar plin de semnificaţii, relatat de a­­genţia France Presse: un tribunal sud-african a condamnat recent la amendă o femeie de culoare arestată pentru faptul că a tra­versat — atît şi nimic mai mult — o plajă destinată în exclusivi­tate albilor. Zadarnic a încercat femeia — gravidă şi însoţită în momentul arestării de un copil de trei ani — să explice­­poliţiş­tilor că a fost prea obosită pen­tru a ocoli plaja. Legile aparthei­dului continuă să se aplice la fel de drastic ca și în trecut. WASHINGTON. — Potrivit u­­nui buletin medical publicat de medicul Casei Albe, a doua zi după atentat preşedintele Ro­nald Reagan a putut să se de­plaseze în apartamentul său de la spitalul „George Washington“. Intre a­lele, şeful statului ameri­can i-a primit pe principalii săi colaboratori de la Casa Albă şi a semnat un proiect legislativ. S-a precizat că „preşedintele continuă să facă progrese exce­lente, deşi în timpul zilei resim­­te unele dureri considerate nor­male pentru cineva care a fost supus unei răniri şi operaţii de acest gen“. Pe de altă parte, dr. Ruge a arătat că starea sănătăţii purtă­torului de cuvînt al Casei Albe, James Brady, şi a agentului Ti­mothy McCarthy, din serviciul de pază, ambii răniţi în timpul atentatului, este staţionară. Ştiinţa şi producţia — Intr-o alianţă tot mai strînsâ Accelerarea progresului tehni­­co-ştiinţific în nou­l cincinal so­vietic — factor de ridicare a efi­cienţei producţiei sociale — po­larizează, în mod firesc, atenţia celor implicaţi în această sferă de activitate asupra căilor rea­lizării unei legături tot mai strînse între ştiinţă şi producţie. Parcurgerea accelerată a ciclului ştiinţă-tehnică-producţie se în­scrie şi în preocupările uneia dintre cunoscutele laboratoare ale Academiei de ştiinţe a R.S.S. Ucrainene — Institutul de sudu­ră electrică. In noul cincinal, co­lectivul acestui institut va acţio­na în direcţia depistării unor noi forme de apropiere de pro­ducţie. Institutul furnizează sistema­tic unui număr de aproape 1.000 întreprinderi şi organizaţii din întreaga ţară informaţii ştiinţifi­ce, documentaţii tehnice şi un ajutor eficient în introducerea şi aplicarea pe scară largă a noilor tehnici şi tehnologii de sudură. Anual, specialiştii de la Kiev, acţionînd împreună cu colective­le unor unităţi industriale, apli­că în producţie peste 60 de solu­ţii tehnice finalizate şi transmit spre verificare şi experimentare în condiţii industriale alte 100 de rezultate ale activităţii de cerce­tare. Sunt doar unele aspecte ale integrării cu producţia, cu nota­bile rezultate pe plan economic. Astfel, în perioada cincinalului trecut,­­ asimilarea cu succes în producţie a peste 300 de soluţii ştiinţifice a generat un efect e­­conomic de 812 milioane ruble. în paginile presei sovietice sunt ilustrate, evident, şi alte exem­ple ale unei asemenea strînse conlucrări orientate în direcţia ridicării eficienţei activităţii pro­ductive. Un cunoscut institut din Moscova — EM­MS, de pildă — va realiza în acest an, în cola­borare cu uzina „Krasnîi Prole­tarii“, o secţie automatizată, e­­chipată cu maşini-unelte cu co­mandă numerică şi cu roboţi in­dustriali. Colaborare cu o efi­cienţă ce nu necesită comentarii — dublarea productivității mun­cii. T. A. Redacţia ţi administratia Tiro, Mures strada Gheorghe Dota ar I Telefoane- I 59 SO (Industrie agricultură protoleme cetăţeneşti): 1.45 40 icultură (avâtâmlm­itata de partid). 1.18 58 (redactor şef adjunct şi administraţia): 1.78.88 (redactor sef - secretariat) Abonamentele se fac la sfielile postate rarforic postati si dl furorii din întreprinderi si institut. Tiparul: întreprinde*­.., poligrafică Ttreo Mureș Comanda nr. 354“) 40.371 {

Next