Steaua Roşie, aprilie 1981 (Anul 33, nr. 80-101)
PAGINA 4 STEAUA ROȘIE Divizia A de fotbal A.S.A. din nou In deplasare Mîine se desfăşoară cea de-a 23-a etapă a diviziei A de fotbal. A.S.A. evoluează la Bucureşti, de astă dată gazda fiind Steaua. Este cel de-al 4-lea meci din retur pe care îl joacă tîrgumureşenii în deplasare, faţă de numai 2 pe propriul teren. Această programare nu este tocmai favorabilă, întrucît şirul de înfrîngeri grevează asupra moralului echipei. Dar, ce să-i faci dacă Fortuna — tragerea la sorţi — a decis în acest mod ? E drept, după atîtea jocuri pe teren străin urmează şi cele de acasă care, sperăm, vor contribui la redresarea situaţiei precare în care se găseşte A.S.A., după atîtea jocuri şi puncte pierdute. Reamintim că în toamnă A.S.A. a făcut un meci bun cu Steaua, cîştigînd la 3—1. Acum, bucureştenii, în vădită ascensiune de formă, sînt cei creditaţi cu victoria. Etapa de mîine mai are în program următoarele partide: F.C.M. Galaţi — Progresul Vulcan, Corvinul — P.C.M. Braşov, „U“ Cluj-Napoca — Dinamo, S.C. Bacău — Chimia, F.C. Olt — Jiul, F.C. Baia Mare — F.C. Argeş, Poli. Iaşi — Poli. Timişoara, Sp. studenţesc — Univ. Craiova. După cum se vede, sarcini grele au şi alte echipe din subsolul clasamentului, mai ales Sportul studenţesc, în faţa Universităţii Craiova şi F.C. Baia Mare în faţa F.C. Argeş. Meciul de la Cluj- Napoca stîrneşte, de asemenea, interesul întrucît gazdele joacă grevate de catastrofala înfrîngere cu 7-0 de la Craiova, de săptămîna trecută. E. LOR Vatra nr. 3/1981. Ne face plăcere să semnalăm apariţia acestui număr 3 al lunarului social-cultural tîrgumureşean, număr întins pe 32 de pagini. Echilibrat ca tematică, ilustrat cu fotografii, numărul 3 al revistei este o încununare a activităţii celor 10 ani de existenţă în noua ediţie. Intîia pagină redă un document fotografic: Emil Rebreanu, eroul-model din romanul „Pădurea spînzuraţilor“ de Liviu Rebreanu, în mijlocul escadronului, la 16 iulie 1916, cu cîteva luni, înaintea execuţiei sale. Cuvintele de început după un deceniu sînt scrise de Romulus Guga cu mare simţire întru ce s-a vrut revista în peisajul trainicei noastre existenţe socialiste. Să citim paginile „Vetrei“ cu ochii minţii şi ai inimii. Lectura „Vetrei“ din martie 1981 înseamnă un cîştig spre cunoaştere. Paginile sale ne oferă „puncte durabile, trainice ale unităţii şi frăţiei“, cronici literare bine scrise, „literatură şi istorie“, rînduri despre „probitate şi luciditate“, despre romanul românesc postbelic şi ideea unităţii naţionale în publicistica lui Octavian Goga. Maria Mailat şi Atanasie Popa ne propun trei interviuri la Vatra dialog. Vasile Copilu-Cheatră este „prezent“ cu poemul „Carmen Patriae“. Prof. Vasile T. Suciu a realizat colocviul pe tema: „Adevărata faţă a fascismului“ (să ştie generaţiile de azi ce am fost noi sub efemera trecere, pe aici, a altora). Mihai Sin şi Ioan Radin îşi „divulgă“ viitoarele apariţii editoriale prin cîte un fragment din romanele „Ierarhii“ şi „Scolopendra“. Şi cîte nu ne incită la lectură în acest număr, spre pildă: grupajul de 10 poezii şi 2 povestioare ale lui Sorin Miavoe, Maria Mailat, Ion Dumbravă, Teodor Borz, Helmuth Seiler, Kocsis Francisco şi Lazăr Lădariu, epilogul la „amintiri mureşene“ de V. Netea, cele cîteva opinii pertinente şi bine zise de Ştefan Borbély. DORIN BORDA * 1 PROGRAMUL de TELEVIZIUNE “I L pentru săptămîna 5 — 11 aprilie 1981 J DUMINICA, 5 APRILIE 8,30 — Tot înainte ! 9,15 — Film serial pentru copii. Povestea dragostei. 9,35 — Omul și sănătatea. 10,00 — Viaţa satului. 11,40 — Bucuriile muzicii. 12,30 — De strajă patriei. 13,00 — Telex. 13.05 — Album duminical. 15.25 — Șah. 15.40 — Republica Socialistă Cehoslovacă. 16.00 — Telesport. 16.55 — Filme inspirate din lupta P.C.R. Setea. Scenariul Titus Popovici. 18.40 -Micul ecran pentru cei mici. 19 00 — Telejurnal. 19.30 — Ciitarea României. 21.00 — Film artistic: Cazul Taylor. Premieră pe ţară. Producţie a studiourilor americane. 22,25 — Telejurnal. LUNI, 6 APRILIE 16.00 — Emisiune în limba maghiară. 18,50 — 1.001 de seri. 19.00 — Telejurnal. 19,30 — Actualitatea economică. 19,45 — Orizont tehnico-ştiinţific. 20,30 — Film serial TV. Anul 1848. Episodul I: Pămîntul. O producţie a Studioului de film TV în colaborare cu Casa de filme 5. 21,20 — Cadran mondial. 21,45 — Laudă muncii. Program literar-muzical dedicat Congresului Uniunii Generale a Sindicatelor. 22,05 — Telejurnal. MARŢI, 7 APRILIE 9,00 — Teleşcoală. 10,15 — Curs de limbă engleză 10,35 — Curs de limbă germană. 10,55 — Film serial: Dallas. Reluarea episodului 2. 11.40 — Călătorie în Univers. 12,40 — Telex. 16,00 — Telex. 16,05 — Teleşcoală. 17,15 — Clubul tineretului. 18,00 — Almanah pionieresc. 18,25 — P.C.R. — spirit revoluţionar. gîndire creatoare. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,25 — Actualitatea economică. 19,40 — Ziua sănătăţii. 20,00 — Fapte de eroi ai muncii şi vieţii socialiste. 20,20 — File de cronică revoluţionară în dramaturgia românească. Comoara din deal, de Cornel Marcu. Spectacol preluat de la Teatrul Naţional din Bucureşti. 21.50 — Cîntec drag pe-ntinsul ţării. 22.15 — Telejurnal. MIERCURI, 8 APRILIE 16.00 — Telex. 16.05 — Teleşcoală. 16.30 — Fotbal: România — Ungaria, în preliminariile campionatului european de juniori. Transmisiune directă de la Hunedoara. In pauză: Tragerea Pronoexpres. 18.20 — Cîntec de primăvară Program muzical-folectric. 18.50 — 1.001 de seri. 19.00 — Telejurnal. 19.25 — Actualitatea economică. 19.45 — Fapte de eroi ai muncii şi vieţii socialiste. 20.05 — Telecinemateca. Ciclul: Mari actori. „întoarcerea acasă". Premieră TV. Producţie a studiourilor americane. 21.30 — Muncitoreşti voinţe unite intr-un gînd. Spectacol literar-muzical. 22.10 — Telejurnal. .TOI, 9 APRILIE 9.00 — Teleşcoală. 10,20 — Şcoala (reluare). 11,03 — Film serial TV. Anul 1848 (reluare). 11,55 — Partidul năzuinţelor şi al împlinirilor socialiste. 12,25 — Telex. 16,00 — Telex. 16,05 — Teleşcoală. 17,05 — Reportaj pe glob. 17,30 — Viaţa culturală. 18,15 — Fotbal internaţional. Rezumatele meciurilor disputate miercuri în semifinalele cupelor europene intercluburi. 18,35 — Desene animate. 19,00 — Telejurnal. 19,30 — Actualitatea economică. 19,50 — Ora tineretului. 20,30 — Serial ştiinţific. Evoluţia vieţii pe Pămînt. 21,30 — Cvitarea României. De pe marea scenă a ţării, pe micul ecran. 22.05 — Telejurnal. VINERI. 10 APRILIE 16.00 — Telex. 16,05 — Politehnica TV (Consultaţii pentru admiterea în învăţămîntul superior). 16,30 — Emisiune în limba germană. 18,25 — Tragerea Loto. 18,35 — La volan. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,25 — Actualitatea economică. 19,45 — Partidul năzuinţelor şi al împlinirilor socialiste. 20,10 — Film artistic. Ţara „fericirii". Premieră TV. O producţie a studiourilor italiene. 21,50 — Partidului erou — cîntul Inimilor noastre. Emisiune muzical-lterară. 22,15 — Telejurnal. SIMBATA, 11 APRILIE 9,00 — Teleşcoală. 9,20 — Curs de limbă spaniolă. 9,40 — Curs de limbă franceză. 10,00 — Film artistic. 11,40 — Limba română. Cum vorbim, cum scriem corect. 12,00 — Concert Modest Mussorgski. 13,00 — Mozaic culturalartistic-sportiv. 18,35 — Săptămîna politică. 18,50 — 1.001 de seri. 19,00 — Telejurnal. 19,30 — Călătorie prin țara mea. 19,55 — Teleenciclopedia. 20,40 — Film serial. Dallas. Episodul 4, 21,30 — Un zîmbet printre melodii. 22,10 — Telejurnal. Sport. 22,25 — Nocturna TV. SA ACCELERAM ritmul însămînţărilor Urinare din pag. 1) agroindustriale Rîciu, Breaza, Ernei, Zau şi Tîrnăveni“. Deci atenţie să nu pierdem momentul optim, semănatul sfeclei să fie mult urgentat ! Alte unităţi au încheiat semănatul sfeclei de zahăr. Printre acestea se numără cooperativele agricole din Daneş, Albeşti, Sighişoara, Deag, Bahnea, Laslău, Gogan, Coroisînmărtin şi Idiciu. De la C.A.P. Daneş evidenţiem munca stăruitoare a preşedintei Irina Bârja, a lui Ion Fleşaru, inginerul şef, a şefului de secţie Ioan Pupăză, care au făcut totul să asigure condiţii optime de lucru mecanizatorilor Viorel Stoica, Bálint Márton, Melas Wilhelm fapt ce a permis ca semănatul sfeclei pe cele 100 ha să fie efectuat în condiţii bune. De la Deag, Vaier Dordea, preşedintele C.A.P., ne comunica că aici mecanizatorii Vasile Albu şi Ioan Roman au dovedit multă responsabilitate în timpul semănatului sfeclei pe zeci de hectare, ceea ce a permis ca lucrarea să fie încheiată în timpul optim. In noaptea de 4 spre 5 aprilie intră in vigoare ora oficială de vară Potrivit prevederilor Decretului Consiliului de Stat nr. 190 din 19 mai 1979, privind stabilirea orei oficiale de vară pe teritoriul Republicii Socialiste România, începînd din 5 aprilie, pînă în 27 septembrie — adică intervalul dintre prima duminică a lunii aprilie şi ultima duminică a lunii septembrie — întreaga activitate economico-socială din ţara noastră se va coordona după noul orar de vară. Astfel, în noaptea de sîmbătă spre duminică (4 spre 5 aprilie) ora zero va deveni oraacele ceasornicelor fiind date înainte cu o oră. Reamintim că adoptarea „orei oficiale de vară ” în ţara noastră se înscrie în programul de măsuri iniţiate pentru economisirea resurselor energetice naţionale. Prin creşterea timpului de folosire a luminii naturale a zilei, în perioada corespunzătoare a anului trecut, s-a obţinut o reducere a puterii în sistemul energetic naţional la orele de vîrf cu circa 450 MW, aceasta echivalînd cu puterea instalată a două hidrocentrale de mărimea celei de la Bicaz. Totodată, prin reducerea cu o oră a consumurilor de iluminat casnic, comercial şi industrial s-au economisit peste 200 milioane kWh energie electrică, pentru care s-ar fi consumat circa 75.000 tone combustibil convenţional. In acelaşi timp, experienţa a arătat că noul orar reprezintă un avantaj important şi pentru populaţie care-şi poate valorifica mai eficient timpul liber pentru acţiuni de recreere şi agrement. In ce priveşte programul unităţilor economice, comerciale şi instituţiilor social-culturale, acesta va rămîne neschimbat, iar mersul trenurilor va fi adaptat în noaptea de sîmbătă spre duminică la noua oră de vară. (Agerpres) IN CONSILIUL AGROINDUSTRIAL SIGHIŞOARA (Urmare din pag I) tat. Prn părţile acestea zăpada s-a topit abia cu două săptă- mîni în urmă. Pentru înlăturarea excesului de umiditate au fost făcute rigole pe mai bine de 2.500 ml. S-a reuşit să se încheie semănatul ovăzului pe 20 ha, al inului pe 50 ha. Acum toate forţele sunt îndreptate la Şaeş şi Apold la plantarea cartofilor. Mecanizatorul Wullschkier Martin este apreciat pentru calitatea plantării cartofilor. Nicolae Pădure, şeful fermei, a antrenat la transportul tuberculilor in cîmp, pe lingă o remorcă şi cîteva atelaje. Printre greutăţile la zi subliniate de tovarăşul Techera notăm şi faptul că 3 tractoare trimise încă în luna ianuarie la reparaţii la S.M.A. Miercurea Nirajului, nu au sosit în secţie, fapt ce creează multe greutăţi în urgentarea mai ales a arăturilor. Raidul-anchetă a găsit mare forfotă şi la C.A.P. Daia. Intr-o tarla se aflau mecanizatori la discuirea terenului şi erbicidare. De faţă era şi Fogarascher Ioan, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei, ing. Vasilica Popovici, şefa fermei. Se pregătea teren pentru semănatul inului. Deşi campania este abia la început, şi timp a fost suficient, iată-i surprinşi nepregătiţi. Să exemplificăm: una din maşinile de erbicidat nu era în stare de funcţionare. La marcarea suprafeţei ce se erbicida nu aveau pregătite jaloane. Dimineaţa se plîngea şefa fermei, mecanizatorii ies tîrziu la lucru ... Deci se impune ca şi aici, chiar dacă unitatea se află la una din extremităţile judeţului, să se dea dovadă de mai multă operativitate la efectuarea lucrărilor agricole de sezon! STOCKHOLM. — La Stockholm a avut loc întrunirea anuală a Asociaţiei de prietenie Suedia-România în cadrul căreia au fost dezbătute şi aprobate raportul de activitate şi planul de muncă ale asociaţiei. Raportul de activitate subliniază importanţa istorică a vizitei de stat efectuate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, în Suedia în toamna anului trecut, pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor dintre cele două ţări pe toate planurile. In acest context se evidenţiază prestigiul de care se bucură preşedintele României pe plan internaţional şi remarcabila sa contribuţie la promovarea cooperării şi înţelegerii între toate ţările lumii. In continuare, scriitorul suedez Per-Olof-Ekstrom a făcut o amplă expunere intitulată „O călătorie prin România1, ilustrată cu diapozitive, în care a prezentat momente cultural-istorice, realizări economico-sociale, precum şi frumuseţile naturale ale ţării noastre. PARIS. — Consiliul de conducere al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (A.I.E.) (organism din care fac parte principalele ţări occidentale industrializate cu excepţia Franţei), întrunit la Paris, apreciază situaţia în domeniul energetic drept „foarte fragilă“, date fiind incertitudinile în privinţa disponibilităţilor de petrol şi a evoluţiei cererii. Potrivit directorului executiv al A.I.E., Ulf Lantzke, cererea ţărilor membre, care scăzuse deja cu7,5 la sută în 1980 faţă de anul precedent, s-a redus cu încă 6 la sută în primele luni ale anului 1981. La sfîrşitul primului trimestru al acestui an, stocurile de petrol ale A.I.E. sînt de 410— 415 milioane tone. PRETORIA. — In ultimele luni, în Republica Sud-Africană propaganda oficială a evocat în repetate rînduri proiectele de „liberalizare“ a regimului în avantajul populaţiei de culoare, net majoritară în această ţară, dar supusă la tot felul de discriminări în virtutea aplicării inumanei politici de apartheid. Cît temei se poate pune pe „bunele intenţii“ ale guvernanţilor sud-africani se vede şi dintr-un caz minor în aparenţă, dar plin de semnificaţii, relatat de agenţia France Presse: un tribunal sud-african a condamnat recent la amendă o femeie de culoare arestată pentru faptul că a traversat — atît şi nimic mai mult — o plajă destinată în exclusivitate albilor. Zadarnic a încercat femeia — gravidă şi însoţită în momentul arestării de un copil de trei ani — să explicepoliţiştilor că a fost prea obosită pentru a ocoli plaja. Legile apartheidului continuă să se aplice la fel de drastic ca și în trecut. WASHINGTON. — Potrivit unui buletin medical publicat de medicul Casei Albe, a doua zi după atentat preşedintele Ronald Reagan a putut să se deplaseze în apartamentul său de la spitalul „George Washington“. Intre alele, şeful statului american i-a primit pe principalii săi colaboratori de la Casa Albă şi a semnat un proiect legislativ. S-a precizat că „preşedintele continuă să facă progrese excelente, deşi în timpul zilei resimte unele dureri considerate normale pentru cineva care a fost supus unei răniri şi operaţii de acest gen“. Pe de altă parte, dr. Ruge a arătat că starea sănătăţii purtătorului de cuvînt al Casei Albe, James Brady, şi a agentului Timothy McCarthy, din serviciul de pază, ambii răniţi în timpul atentatului, este staţionară. Ştiinţa şi producţia — Intr-o alianţă tot mai strînsâ Accelerarea progresului tehnico-ştiinţific în noul cincinal sovietic — factor de ridicare a eficienţei producţiei sociale — polarizează, în mod firesc, atenţia celor implicaţi în această sferă de activitate asupra căilor realizării unei legături tot mai strînse între ştiinţă şi producţie. Parcurgerea accelerată a ciclului ştiinţă-tehnică-producţie se înscrie şi în preocupările uneia dintre cunoscutele laboratoare ale Academiei de ştiinţe a R.S.S. Ucrainene — Institutul de sudură electrică. In noul cincinal, colectivul acestui institut va acţiona în direcţia depistării unor noi forme de apropiere de producţie. Institutul furnizează sistematic unui număr de aproape 1.000 întreprinderi şi organizaţii din întreaga ţară informaţii ştiinţifice, documentaţii tehnice şi un ajutor eficient în introducerea şi aplicarea pe scară largă a noilor tehnici şi tehnologii de sudură. Anual, specialiştii de la Kiev, acţionînd împreună cu colectivele unor unităţi industriale, aplică în producţie peste 60 de soluţii tehnice finalizate şi transmit spre verificare şi experimentare în condiţii industriale alte 100 de rezultate ale activităţii de cercetare. Sunt doar unele aspecte ale integrării cu producţia, cu notabile rezultate pe plan economic. Astfel, în perioada cincinalului trecut, asimilarea cu succes în producţie a peste 300 de soluţii ştiinţifice a generat un efect economic de 812 milioane ruble. în paginile presei sovietice sunt ilustrate, evident, şi alte exemple ale unei asemenea strînse conlucrări orientate în direcţia ridicării eficienţei activităţii productive. Un cunoscut institut din Moscova — EMMS, de pildă — va realiza în acest an, în colaborare cu uzina „Krasnîi Proletarii“, o secţie automatizată, echipată cu maşini-unelte cu comandă numerică şi cu roboţi industriali. Colaborare cu o eficienţă ce nu necesită comentarii — dublarea productivității muncii. T. A. Redacţia ţi administratia Tiro, Mures strada Gheorghe Dota ar I Telefoane- I 59 SO (Industrie agricultură protoleme cetăţeneşti): 1.45 40 icultură (avâtâmlmitata de partid). 1.18 58 (redactor şef adjunct şi administraţia): 1.78.88 (redactor sef - secretariat) Abonamentele se fac la sfielile postate rarforic postati si dl furorii din întreprinderi si institut. Tiparul: întreprinde*.., poligrafică Ttreo Mureș Comanda nr. 354“) 40.371 {