Steaua Roşie, mai 1981 (Anul 33, nr. 102-127)

1981-05-01 / nr. 102

TRĂIASCĂ ZIUA MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE! l­umina intîiului de mai TM bate din nou la ferestre­le curate ale ţării în care trăim, muncim, construim. Şi in vecinătatea acestei z­ile ne întimpină o altă sărbătoare scumpă poporului nostru: a­­niversarea a 60 de ani de glo­rioasă istorie a Partidului Co­munist Român. Cinstim, astăzi, Ziua solida­rităţii internaţionale a celor ce sunt principalii creatori de valori de pe toate meridiane­le, spiritul muncitoresc, revo­luţionar al României socialis­te, adăugind marii sărbători contribuţia unui popor vigu­ros şi iscusit, ferm angajat sub conducerea Partidului Comunist Român pe calea în­făptuirii idealurilor de drep­tate, egalitate şi libertate a tuturor oamenilor, a tuturor popoarelor. Prin tradiţie, 1 Mai a deve­nit ziua în care clasa mun­citoare îşi evaluează forţele, trece în revistă rezultatele obţinute în împlinirea înaltei ei misiuni de cea mai avan­sată clasă, forţa conducătoare a întregului popor. Cu un bilanţ fructuos se prezintă, de ziua ei, clasa muncitoare din România mîndră de contribuţia pe care o aduce la realizarea obiecti­velor celui de-al XII-lea Con­gres al P.C.R. In acest con­text, oamenii muncii mure­şeni — români, maghiari, ger­mani — îşi exprimă deplina satisfacţie şi mulţumirea căl­duroasă faţă de grija constan­tă a partidului, a mult iubi­tului său conducător, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, pentru dezvoltarea neîntreruptă a a­­cestor străvechi plaiuri ro­mâneşti. Numai în cincinalul recent încheiat judeţul nos­tru a beneficiat de investiţii de 17,7 miliarde lei, fiind da­te în funcţiune noi capacităţi şi modernizate cele existente, ceea ce a făcut posibil ca în 1980 volumul producţiei in­dustriale să fie de 27 miliar­de lei, de 45 de ori mai mare decît în anul 1938. Agricultu­ra judeţului a străbătut noi paşi importanţi, s-a îmbună­tăţit dotarea cu tractoare şi maşini agricole, îngrăşăminte chimice, antidăunători, an de an s-au obţinut producţii tot mai mari atît în sectorul ve­getal, cit şi în cel zootehnic. Veniturile oamenilor muncii din oraşele şi satele judeţului au crescut continuu, s-au dat în folosinţă, pe ansamblul cincinalului, peste 17.600 a­­partamente, şcoli ,­ săli de (Continuare în pag a 4-a) In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu a avut loc ieri Adunarea populară din Capitală Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, cei­lalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au partici­pat, joi după-amiază, la aduna­rea populară din Capitală con­sacrată zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a ce­lor ce muncesc. Sărbătorim, în acest an, ziua frăţiei muncitorilor de pretutin­deni în atmosfera de puternică efervescenţă creatoare în care a­­niversăm 60 de ani de la făuri­rea Partidului Comunist Român, eveniment de însemnătate istori­că în viaţa clasei noastre mun­citoare. Sub conducerea partidului, strîns uniţi în jurul secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din patria noastră — români, ma­ghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi — întimpină această tra­diţională sărbătoare cu succese de seamă în realizarea, în con­diţii de înaltă eficienţă, a sarci­nilor economico-sociale pe 1981, primul an din actualul cincinal, al calităţii şi eficienţei, în înfăp­tuirea hotărîrilor istorice ale ce­lui de-al XII-lea Congres al par­tidului, care a jalonat cu clarvi­ziune calea dezvoltării viitoare a României socialiste. Muncind cu abnegaţie şi elan revoluţionar pentru ridicarea ţării noastre pe noi trepte de progres şi civiliza­ţie, poporul român îşi aduce, în acelaşi timp, contribuţia sa in­­ternaţionalistă la cauza întăririi forţelor păcii şi progresului, la creşterea şi afirmarea prestigiu­lui socialismului în întreaga lu­me. De ziua internaţională a fră­ţiei celor ce muncesc, poporul român îşi manifestă hotărîrea de a acţiona pentru dezvoltarea coo­perării şi prieteniei cu toate ţă­rile socialiste, pentru extinderea colaborării cu ţările în curs de dezvoltare, nealiniate, cu cele­lalte state, fără deosebire de o­­rinduire socială, pentru unitatea şi solidaritatea cu partidele co­muniste şi muncitoreşti, cu toate celelalte partide ale clasei mun­citoare, cu mişcările de elibera­re, cu forţele democratice, pro­gresiste şi antiimperialiste din întreaga lume în lupta pentru în­făptuirea idealurilor de pace, co­laborare, dezarmare, progres şi bunăstare ale tuturor popoarelor. Adunarea populară consacrată Zilei internaţionale a muncii a avut loc la Palatul sporturilor şi culturii, împodobit sărbătoreşte. In sală domneşte o atmosferă sărbătorească, plină de entuziasm şi optimism, specifică întîiului de Mai. Aceeaşi atmosferă o regăsim şi în marele parc al Palatului sporturilor şi culturii, unde mii de bucureşteni s-au adunat pen­tru a întimpină pe conducătorul iubit al partidului şi statu­lui nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sosirea coloanei oficiale este salutată cu vii aclamaţii şi a­­plauze. La intrarea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tova­răşi d­in conducerea partidului şi (Continuare în pag. a 4-a) Jiazm în mac In matca supremă a iubirii de glie, un cîntec de lumină ne străbate, E patria cea mai sublimă casă, înaltă amiază rostită-n eternitate. Arminden’ latent, explozie florală, la tîmpla ta vibrează larg drapele. Cu braţe de oţel zidim o ţară, un demn anotimp, răsădite-n poeme. E mai şi-n pleoapa dimineţii se-aude cum musteşte veşnicia. E pace şi e muncă în vatra tinereţii, iubire tutelară cu nume România. MIN­AI BOC­AI BRIGADA DE Pe Ioan Bilac, şeful brigăzii de dulgheri, l-am găsit la „cota 6“, unde împreună cu o parte din oamenii pe care-i conduce execu­ţii ţesătura de cofraje pentru tur­narea ultimei plăci şi a pereţilor din beton de la şarjare, din ju­rul unuia din cuptoarele anti­­creuzet. Acolo, sus, pe platfor­ma turnătoriei, unde nu peste mult timp oţelul şi fonta incan­descente vor umple formele de pe liniile de turnare automate aflate în plin montaj, mai exact spus în faza de finalizare a noii cetăţi de prelucrare a metalului din judeţul nostru, care este I.M. „Republica“ Reghin. — Aşa cum vedeţi, peste o zi va începe turnarea ultimei plăci din cele 10 cu dificultate mai LA „COTA 6“ mare de realizare — ne spunea Ioan Bilac. — Deci, nu greşim dacă spu­nem că dulgherii se află la fini­şul cursei care dacă nu mă în­şel a început cu aproape 4 ani în urmă. — Da, aşa este. Să fiu sincer, cu toţii împreună simţim o satis­facţie deosebită, sîntem mîndri şi fericiţi că ne apropiem de sfîr­­şitul unei mari lucrări de inves­tiţii, aşa cum am fost cînd am terminat fabrica N.P.R. de la C.I.C. Tg.-Mureş, în care s-au pus în operă trenuri întregi de oţel şi beton, că am participat înce­pând cu trasarea terenului, la înălţarea acestei mari şi moder­ne uzine, rod al impetuoasei şi clarvăzătoarei politici de indus­trializare promovată cu consec­venţă de partidul nostru. — Din cite am înţeles, termi­naţi cofrarea acestei plăci cu vreo 2—3 zile mai repede. — Nu vă înşelaţi deloc, aşa este. Sîntem hotărîţi să isprăvim cît mai repede treaba, să poată începe turnarea betonului, astfel să creăm un front cît mai larg de lucru pentru montorii de utilaje care mai au serios de muncit a­­ici, împreună cu ei să întîmpinăm ziua de 1 Mai, glorioasa aniver­sare a partidului cu fapte demne de, ziditorii României socialiste, care sub conducerea partidului nostru se înalță tot mai sus, mai falnică, mai puternică în lume. — In afară de turnarea aces­tei imense „platforme“ de la E co- IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) Adunarea festivă din Tirgu Mureş 30 aprilie 1981. La Palatul cul­turii din Tg.-Mureş, pavoazat sărbătoreşte, sute de tîrgumure­­şeni, reprezentând colective de muncă din unităţile economice şi instituţii — muncitori, tehnicieni, ingineri, vechi militanţi ai miş­cării muncitoreşti, militari — ro­mâni, maghiari şi germani, au participat la adunarea festivă dedicată zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Ora 14,30. In pirezidiul adunării festive iau loc tovarăşii Nicolae Ve­reş, prim-secretar al Comite­tului judeţean de partid, preşe­dintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Szo­­tyori Ernest, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean, Simion Cotoi, Doina Drăgu­şin, Benkö Ioan, Nicolae Lobonţiu şi Gáspár Susana, secretari ai Comitetului judeţean de partid, alţi membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid şi ai Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular ju­deţean, conducători de întreprin­deri, instituţii, organizaţii de ma­să şi obşteşti, muncitori fruntaşi în producţie, însufleţitoarea adunare festivă este deschisă de tovarăşul Ironim Buda, prim-secretar al Comitetu­lui municipal Tg.-Mureş al P.C.R., primarul municipiului. Despre importanţa şi semnifica­ţia zilei de 1 Mai au vorbit to­varăşii Eugen Trîmbiţaş, membru al Biroului Comitetului judeţean de partid, şeful secţiei propagan­dă a Comitetului judeţean de partid, şi Tarr Nicolae, membru al Biroului Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliu­lui judeţean al sindicatelor. Anul acesta poporul român în­tâmpină şi sărbătoreşte ziua de 1 Mai — Ziua solidarităţii Inter­naţionale a celor ce muncesc — au spus vorbitorii — sub semnul împlinirilor măreţe închinate ce­lei de-a 60-a aniversări a creării Partidului Comunist Român. Pentru poporul român începutul lunii mai concentrează, ca într-o adevărată salbă a dăinuirii sale milenare, evocarea unor momen­te cu adinei semnificaţii în is­toria sa. Sărbătorind ziua mun­cii împlinite, ziua solidarităţii şi frăţiei cu lupta popoarelor iubi­toare de pace, poporul nostru în­scrie în raportul său muncitoresc noi şi însemnate fapte de muncă, fapte ale elanului său construc­tiv, închinate aniversării partidu­lui — gloriosul conducător al (Continuare în pag. a 3-a) Lumină de mai Triumfătoare, o nouă pri­măvară urcă în biruinţă sola­ră pe umerii ţării in vitraliile de lu­­ină ale întîiului de Mai. Cu tihna zilei în palme ca ochiul rotundă, traversăm cu aripi largi de gînd sufletul acestui pămînt de la Marea cea mare la Maramureş, din bărăganele aurite la munţii cu tîmpla ninsorilor albită, caligrafiindu-i orizonturile de pîine şi pace cu orologii de flori, cu toate viorile pădurii în cîntec şoptit şi hore de ci­reşi şi meri luminînd „In mai, cînd rozele-nflo­­resc­_cînd secunde des­pletite pribegesc sub pămînt şi corăbii vîslesc prin văzduh lazAr lAdariu (Continuare în pag. a 4-a)

Next