Steaua Roşie, mai 1981 (Anul 33, nr. 102-127)
1981-05-01 / nr. 102
TRĂIASCĂ ZIUA MUNCII ŞI SOLIDARITĂŢII INTERNAŢIONALE! lumina intîiului de mai TM bate din nou la ferestrele curate ale ţării în care trăim, muncim, construim. Şi in vecinătatea acestei zile ne întimpină o altă sărbătoare scumpă poporului nostru: aniversarea a 60 de ani de glorioasă istorie a Partidului Comunist Român. Cinstim, astăzi, Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce sunt principalii creatori de valori de pe toate meridianele, spiritul muncitoresc, revoluţionar al României socialiste, adăugind marii sărbători contribuţia unui popor viguros şi iscusit, ferm angajat sub conducerea Partidului Comunist Român pe calea înfăptuirii idealurilor de dreptate, egalitate şi libertate a tuturor oamenilor, a tuturor popoarelor. Prin tradiţie, 1 Mai a devenit ziua în care clasa muncitoare îşi evaluează forţele, trece în revistă rezultatele obţinute în împlinirea înaltei ei misiuni de cea mai avansată clasă, forţa conducătoare a întregului popor. Cu un bilanţ fructuos se prezintă, de ziua ei, clasa muncitoare din România mîndră de contribuţia pe care o aduce la realizarea obiectivelor celui de-al XII-lea Congres al P.C.R. In acest context, oamenii muncii mureşeni — români, maghiari, germani — îşi exprimă deplina satisfacţie şi mulţumirea călduroasă faţă de grija constantă a partidului, a mult iubitului său conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru dezvoltarea neîntreruptă a acestor străvechi plaiuri româneşti. Numai în cincinalul recent încheiat judeţul nostru a beneficiat de investiţii de 17,7 miliarde lei, fiind date în funcţiune noi capacităţi şi modernizate cele existente, ceea ce a făcut posibil ca în 1980 volumul producţiei industriale să fie de 27 miliarde lei, de 45 de ori mai mare decît în anul 1938. Agricultura judeţului a străbătut noi paşi importanţi, s-a îmbunătăţit dotarea cu tractoare şi maşini agricole, îngrăşăminte chimice, antidăunători, an de an s-au obţinut producţii tot mai mari atît în sectorul vegetal, cit şi în cel zootehnic. Veniturile oamenilor muncii din oraşele şi satele judeţului au crescut continuu, s-au dat în folosinţă, pe ansamblul cincinalului, peste 17.600 apartamente, şcoli , săli de (Continuare în pag a 4-a) In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu a avut loc ieri Adunarea populară din Capitală Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, joi după-amiază, la adunarea populară din Capitală consacrată zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Sărbătorim, în acest an, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni în atmosfera de puternică efervescenţă creatoare în care aniversăm 60 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român, eveniment de însemnătate istorică în viaţa clasei noastre muncitoare. Sub conducerea partidului, strîns uniţi în jurul secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din patria noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — întimpină această tradiţională sărbătoare cu succese de seamă în realizarea, în condiţii de înaltă eficienţă, a sarcinilor economico-sociale pe 1981, primul an din actualul cincinal, al calităţii şi eficienţei, în înfăptuirea hotărîrilor istorice ale celui de-al XII-lea Congres al partidului, care a jalonat cu clarviziune calea dezvoltării viitoare a României socialiste. Muncind cu abnegaţie şi elan revoluţionar pentru ridicarea ţării noastre pe noi trepte de progres şi civilizaţie, poporul român îşi aduce, în acelaşi timp, contribuţia sa internaţionalistă la cauza întăririi forţelor păcii şi progresului, la creşterea şi afirmarea prestigiului socialismului în întreaga lume. De ziua internaţională a frăţiei celor ce muncesc, poporul român îşi manifestă hotărîrea de a acţiona pentru dezvoltarea cooperării şi prieteniei cu toate ţările socialiste, pentru extinderea colaborării cu ţările în curs de dezvoltare, nealiniate, cu celelalte state, fără deosebire de orinduire socială, pentru unitatea şi solidaritatea cu partidele comuniste şi muncitoreşti, cu toate celelalte partide ale clasei muncitoare, cu mişcările de eliberare, cu forţele democratice, progresiste şi antiimperialiste din întreaga lume în lupta pentru înfăptuirea idealurilor de pace, colaborare, dezarmare, progres şi bunăstare ale tuturor popoarelor. Adunarea populară consacrată Zilei internaţionale a muncii a avut loc la Palatul sporturilor şi culturii, împodobit sărbătoreşte. In sală domneşte o atmosferă sărbătorească, plină de entuziasm şi optimism, specifică întîiului de Mai. Aceeaşi atmosferă o regăsim şi în marele parc al Palatului sporturilor şi culturii, unde mii de bucureşteni s-au adunat pentru a întimpină pe conducătorul iubit al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Sosirea coloanei oficiale este salutată cu vii aclamaţii şi aplauze. La intrarea în sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi (Continuare în pag. a 4-a) Jiazm în mac In matca supremă a iubirii de glie, un cîntec de lumină ne străbate, E patria cea mai sublimă casă, înaltă amiază rostită-n eternitate. Arminden’ latent, explozie florală, la tîmpla ta vibrează larg drapele. Cu braţe de oţel zidim o ţară, un demn anotimp, răsădite-n poeme. E mai şi-n pleoapa dimineţii se-aude cum musteşte veşnicia. E pace şi e muncă în vatra tinereţii, iubire tutelară cu nume România. MINAI BOCAI BRIGADA DE Pe Ioan Bilac, şeful brigăzii de dulgheri, l-am găsit la „cota 6“, unde împreună cu o parte din oamenii pe care-i conduce execuţii ţesătura de cofraje pentru turnarea ultimei plăci şi a pereţilor din beton de la şarjare, din jurul unuia din cuptoarele anticreuzet. Acolo, sus, pe platforma turnătoriei, unde nu peste mult timp oţelul şi fonta incandescente vor umple formele de pe liniile de turnare automate aflate în plin montaj, mai exact spus în faza de finalizare a noii cetăţi de prelucrare a metalului din judeţul nostru, care este I.M. „Republica“ Reghin. — Aşa cum vedeţi, peste o zi va începe turnarea ultimei plăci din cele 10 cu dificultate mai LA „COTA 6“ mare de realizare — ne spunea Ioan Bilac. — Deci, nu greşim dacă spunem că dulgherii se află la finişul cursei care dacă nu mă înşel a început cu aproape 4 ani în urmă. — Da, aşa este. Să fiu sincer, cu toţii împreună simţim o satisfacţie deosebită, sîntem mîndri şi fericiţi că ne apropiem de sfîrşitul unei mari lucrări de investiţii, aşa cum am fost cînd am terminat fabrica N.P.R. de la C.I.C. Tg.-Mureş, în care s-au pus în operă trenuri întregi de oţel şi beton, că am participat începând cu trasarea terenului, la înălţarea acestei mari şi moderne uzine, rod al impetuoasei şi clarvăzătoarei politici de industrializare promovată cu consecvenţă de partidul nostru. — Din cite am înţeles, terminaţi cofrarea acestei plăci cu vreo 2—3 zile mai repede. — Nu vă înşelaţi deloc, aşa este. Sîntem hotărîţi să isprăvim cît mai repede treaba, să poată începe turnarea betonului, astfel să creăm un front cît mai larg de lucru pentru montorii de utilaje care mai au serios de muncit aici, împreună cu ei să întîmpinăm ziua de 1 Mai, glorioasa aniversare a partidului cu fapte demne de, ziditorii României socialiste, care sub conducerea partidului nostru se înalță tot mai sus, mai falnică, mai puternică în lume. — In afară de turnarea acestei imense „platforme“ de la E co- IOAN HUSAR (Continuare în pag. a 4-a) Adunarea festivă din Tirgu Mureş 30 aprilie 1981. La Palatul culturii din Tg.-Mureş, pavoazat sărbătoreşte, sute de tîrgumureşeni, reprezentând colective de muncă din unităţile economice şi instituţii — muncitori, tehnicieni, ingineri, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti, militari — români, maghiari şi germani, au participat la adunarea festivă dedicată zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Ora 14,30. In pirezidiul adunării festive iau loc tovarăşii Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Szotyori Ernest, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Simion Cotoi, Doina Drăguşin, Benkö Ioan, Nicolae Lobonţiu şi Gáspár Susana, secretari ai Comitetului judeţean de partid, alţi membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid şi ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, conducători de întreprinderi, instituţii, organizaţii de masă şi obşteşti, muncitori fruntaşi în producţie, însufleţitoarea adunare festivă este deschisă de tovarăşul Ironim Buda, prim-secretar al Comitetului municipal Tg.-Mureş al P.C.R., primarul municipiului. Despre importanţa şi semnificaţia zilei de 1 Mai au vorbit tovarăşii Eugen Trîmbiţaş, membru al Biroului Comitetului judeţean de partid, şeful secţiei propagandă a Comitetului judeţean de partid, şi Tarr Nicolae, membru al Biroului Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor. Anul acesta poporul român întâmpină şi sărbătoreşte ziua de 1 Mai — Ziua solidarităţii Internaţionale a celor ce muncesc — au spus vorbitorii — sub semnul împlinirilor măreţe închinate celei de-a 60-a aniversări a creării Partidului Comunist Român. Pentru poporul român începutul lunii mai concentrează, ca într-o adevărată salbă a dăinuirii sale milenare, evocarea unor momente cu adinei semnificaţii în istoria sa. Sărbătorind ziua muncii împlinite, ziua solidarităţii şi frăţiei cu lupta popoarelor iubitoare de pace, poporul nostru înscrie în raportul său muncitoresc noi şi însemnate fapte de muncă, fapte ale elanului său constructiv, închinate aniversării partidului — gloriosul conducător al (Continuare în pag. a 3-a) Lumină de mai Triumfătoare, o nouă primăvară urcă în biruinţă solară pe umerii ţării in vitraliile de luină ale întîiului de Mai. Cu tihna zilei în palme ca ochiul rotundă, traversăm cu aripi largi de gînd sufletul acestui pămînt de la Marea cea mare la Maramureş, din bărăganele aurite la munţii cu tîmpla ninsorilor albită, caligrafiindu-i orizonturile de pîine şi pace cu orologii de flori, cu toate viorile pădurii în cîntec şoptit şi hore de cireşi şi meri luminînd „In mai, cînd rozele-nfloresc_cînd secunde despletite pribegesc sub pămînt şi corăbii vîslesc prin văzduh lazAr lAdariu (Continuare în pag. a 4-a)