Steaua Roşie, iunie 1981 (Anul 33, nr. 128-152)

1981-06-02 / nr. 128

Reutilizarea pieselor de schimb sursă importantă de economii In ansamblul măsurilor pri­vind ridicarea eficienţei In uni­tăţile economice, un loc primor­dial îl ocupă valorificarea supe­rioară şi cu înalt simţ de răs­pundere a resurselor de materii prime şi materiale. Este cunos­cut faptul că atît producţia cît şi cofisumul sînt doi factori gene­ratori de economii de materiale, ce pot fi valorificate prin recu­perare, recondiţionare, reutili­­zare. Activitatea de recondiţionare a găsit cîmp larg de acţiune în marea majoritate a unităţilor industriale din judeţ devenind, pe zi ce trece, o preocupare cu­rentă, dintre cele mai importante, cu implicaţii tehnico-economice deosebite. Din investigaţiile e­­fectuate în 15 întreprinderi in­dustriale productive a rezultat că ele folosesc în proporţii foar­te diferite calea recondiţionării pentru acoperirea necesarului de piese de schimb. Gradul cel mai mare de acoperire a necesaru­lui de piese de schimb prin piese recondiţionate îl au unită­ţile constructoare de maşini (Î.M. „Republica“ şi I.U.P.S. din Reghin, Metalotehnica şi IMATEX din Tg. Mureş) desi­gur, datorită şi dotării tehnice specifice acestei ramuri. Unele întreprinderi, însă, aparţinînd ramurilor industriei uşoare, ali­mentare, au înregistrat în anul trecut şi în primele patru luni ale acestui an rezultate cu mult sub nivelul posibilităţilor. In acelaşi timp, rezultatele obţinute de ţesătoriile de mătase şi bumbac şi întreprinderea de stofe din Sighişoara arată că, pînă la urmă, practicarea cu succes a recondiţionării depinde nu de apartenenţa întreprinderii la o ramură sau alta, ci, în mod prioritar, de receptivitatea şi ca­pacitatea organizatorică a cadre­lor tehnice de conducere şi a compartimentelor de specialitate. Un aspect deosebit de important al problematicii recondiţionării îl constituie stabilirea duratei de funcţionare a pieselor şi identificarea celor care pot fi re­condiţionate. Analizele efectuate au scos în evidenţă şi faptul că la un număr mare de întreprin­deri, abia 25—35 la sută din vo­lumul total al pieselor care se pot recondiţiona sunt supuse a­­cestei operaţii, restul fiind arun­cate la fier vechi. Eficienţa recondiţionării­­ nu poate fi pusă la îndoială. La uni­tăţile analizate au fost exami­nate un număr mare de repere reprezentative recondiţionate, cu o greutate începînd de la 0,1 kg pînă la 5,2 kg de metal pe bu­cată şi cu un consum anual (seria anuală de recondiţionare) între 1 şi 100 bucăţi. Din studie­rea costurilor, a consumurilor de materii prime, materiale şi ener­gie rezultă o înaltă eficienţă economică a recondiţionării, chiar şi în condiţiile executării ei fără o tehnologie specifică modernă, folosind metode tradi­ţionale, chiar şi la un număr re­dus (pînă la unicate) anual. Iată cîteva exemple: la între­prinderea de prelucrare a sfeclei de zahăr din Tg. Mureş, discu­rile pentru maşina de tăiat sfe­clă (necesar anual 2 buc.), re­­condiţionarea reprezintă doar 12,4 la sută din preţul unei piese similare noi; rolele de ghidare pentru tamburul uscării zahăru­lui (necesar anual 4 bucăţi), re­­condiţionarea reprezintă doar 25,3 la sută din preţul unei piese noi. Cu atît mai mult vor creşte economiile în situaţia unei orga­nizări superioare şi a unei dotări tehnice corespunzătoare acestei activităţi, realizîndu-se impor­tante reduceri ale consumurilor de metal şi energie, creşterea productivităţii muncii şi a pro­ducţiei nete. In vederea dezvoltării activită­ţii de recondiţionare a pieselor uzate, în condiţiile de eficienţă economică, se recomandă nume­roase măsuri, printre care amin­tim: formarea colectivelor multi­­disciplinare de specialişti (întru­cât recondiţionarea pieselor pune probleme nu numai de ordin tehnic, dar şi economico-finan­­ciar) pe întreprindere, pe secţii şi sectoare de activitate, avînd sarcini proprii specifice, cu ter­mene şi responsabilităţi precise; intensificarea eforturilor pentru asigurarea materialelor specifice folosite la recondiţionare (de e­­xemplu, material de adaos pen­tru suduri, de sortul şi marca prescrisă); dotarea cu aparatura minim necesară constatării gra­dului de uzură a pieselor; execu­tarea centralizată, la nivelul în­treprinderii, a recondiţionărilor (în prezent în frecvente cazuri, această activitate se desfăşoară atît în cadrul formaţiilor de în­treţinere ale secţiilor productive, cît şi de către secţiile mecano­­energetice); organizarea şi spe­cializarea unor echipe policali­­ficate pentru activitatea de re­condiţionare. ing. KÜRTI OSCAR director la Inspectoratul teritorial pentru controlul gospodăririi fondurilor fixe, combustibililor şi energiei ­tiiii miti­ilu­i • Sîmbătă, 30 mai a.c., un grup de 30 de elevi din cla­sele a XI-a de la Liceul de matematică-fizică „Alexandru Papiu Ilarian“ d­in Tîrgu Mu­reş au plecat pe şantierul na­ţional de la Combinatul mi­nier „Oltenia“. In tabăra de la Vîrt­ei vor executa diferi­te lucrări cerute de construi­rea acestui mare obiectiv e­­conomic al ţârii. Brigadierii mureşeni (în fotografie) sunt însoţiţi de Alexandru Groza, activist al Comitetului jude­ţean al U.T.C., şi de Florea Dutilefi, maistru instructor. • A treia etapă de vacci­nare antirujeolică, în perioa­da 1—15 iunie 1981 se des­făşoară a treia etapă de vac­cinare a copiilor împotriva pojarului. In această acţiune sunt cuprinşi copiii născuţi între 16 august 1979 şi 31 au­gust 1980, precum şi cei omişi din diferite motive în campa­niile din 1979 şi 1980. Sunt ex­ceptaţi copiii care au suferit de rujeolă. • In sala „Mihai Eminescu“ a Casei de cultură a munici­piului Sighişoara a avut loc sîmbătă al doilea spectacol cultural-artistic oferit părinţi­lor de cei aproape 1.500 de elevi ai Şcolii generale nr. 6, cea mai mare unitate de in­­văţămînt primar şi gimnazial din oraş (Zaha-Irie Ticuşan). • Elev tîrgumureşean pre­miat. La faza finală pe ţară a concursului pe meserii or­ganizat de M.E.F.M.C., Bakos Eugen, elev la Liceul indus­trial de prelucrare­­a lemnu­lui, a ocupat locul III la me­seria maşini şi utilaje în in­dustria lemnului. • Prima femeie ofiţer pe o navă fluvială. Pentru prima dată în istoria marinei fluvia­le româneşti, Elena Mateescu este cel care deţine gradul de ofiţer de marină. Ea este co­mandant secund pe nava „Păltiniş“. Se apropie secerişul. Lucrările de pregătire a bazelor de recepţie să fie grăbite! Am intrat deja în anotimpul verii, etapă de vîrf a anului cind se recoltează cerealele păioase, se asigură deci pîinea ţării, a noas­tră a tuturor. Dar nu este totul să aduni recolta operativ, ci im­portant este cum se păstrează apoi pe parcursul anului boabe­le, în marile hambare ale ţării, care sunt bazele de recepţie, de care va depinde într-o mare mă­sură calitatea pîinii v şi a altor produse. Să vedem, deci, ce este nou în acest sector. Noutăţile la zi ni le furnizează Bota Tiberiu, directorul întreprinderii pentru valorificarea cerealelor şi plan­telor tehnice Mureş (I.V.C.P.P.). ... Pentru campania de pre­luare şi depozitare a cerealelor ne-am pregătit temeinic. La Ier­­nut şi Sighişoara se vor da în folosinţă noi spaţii de depozi­tare. Se vor pune în funcţiune alte două uscătoare de mare ca­pacitate. In baze se betonează şi se repară o suprafaţă de peste 10.000 mp. S-au mărit capaci­tăţile de primire a cerealelor în şase baze, situate mai ales în zo­nele mari producătoare de ce­reale. Sunt în curs de finalizare lucrările unui mare centru de preluare a seminţelor dotat cu hale spaţioase. Sunt şi alte nou­tăţi, în baze mari, printre care şi la Ungheni se pune la punct aerarea activă sub şi pe pardo­seală. Reparaţiile utilajelor din do­tare sunt pe terminate. Din 30 uscătoare, doar­­ 3 sunt de reparat. Ca urmare a dotări­lor s-a îmbunătăţit mult me­canizarea lucrărilor de preluare a cerealelor. Timpul de staţiona­re al unui autocamion este de sub 20 minute. La cel de-al II-lea Congres al ţărănimii, secretarul general al partidului sublinia necesitatea de a se evi­ta transportul produselor la dis­tanţe mari. Şi în acest scop si­tuaţia s-a îmbunătăţit. In zonele cerealiere ale judeţului, distanţa medie de afluire la o bază este de sub 15 km. De remarcat, ne informa tova­răşul Bota, sunt şi alte preocu­pări. Dacă în 1980 bazele dispu­neau doar de două apărate de vulcanizare a benzilor transpor­toare, anul acesta nu­mărul lor a ajuns la 12. Se elimină astfel staţionările, transportul aparate­lor de vulcanizat. S-au procurat 6 compresoare pentru văruit. Se lucrează din plin la curăţirea spaţiilor. Se apreciază ca bună preocuparea T.C.Ch. Cluj-Napoca pentru operativitatea cu care dă în funcţiune obiectivele contrac­tate, şi ca slabă a T.C.M. Mu­reş, care pe şantierele de la Reghin şi Sighişoara acţionează deosebit de lent. Ne-am oprit şi prin cîteva ba­ze de recepţie pentru a vedea la faţa locului cum se acţionea­ză. La Tirnăveni ne însoţeşte Ioan Crăciun, şeful de depozit. Se lucrează cu forţe puţine. Mai sunt de reparat pardoseli de be­ton şi asfaltări pe mai bine de 1.400 mp. Unele chiar în zone de mare circulaţie, cum este aceea a buncărului de descărcare. Lu­crări bune­ s-au făcut şi la Un­gheni. Gereb Iosif, șeful bazei, REMUS CÂMPEAN (Continuare In pag. a 4-a) Legume din solarii la F.C.M.A.C. Luduş Colectivul Fabricii de con­strucţii metalice şi articole din cauciuc Luduş se dove­deşte la fel de harnic şi pri­ceput în legumicultură ca şi în activitatea industrială. A­­cordînd o mare atenţie culti­vării legumelor timpurii, lu­crătorii fabricii au construit 17 tronsoane­­ de solarii pe o suprafaţă totală de 3.000 mp, plantînd o gamă variată de produse: salată, ridichi, varză, castraveţi, roşii, cartofi, fa­sole etc. Grija deosebită pentru în­treţinerea culturilor s-a mate­rialist în accelerarea proce­sului de creştere şi maturiza­re a acestora. Astfel, săptă­­mîna trecută a fost vîndută o cantitate de 1.000 kg de var­ză timpurie. Beneficiarii sunt lucrătorii fabricii. Săptămîna aceasta vor fi livrate magazi­nului Gostat din localitate al­te 1.000 kg varză timpurie, şi va începe recoltarea primelor cantităţi de roşii şi cartofi timpurii. Iată noi roade cu care harnicul colectiv se poa­te mîndri. Dezvelirea bustului omului politic şi cărturarului losif Hodoş în ultima duminică a lui Flo­rar, cînd Cîmpia Transilvaniei este înmiresmată de parfumul florii albe de salcîm, Bandul de Cîmpie, comună bogată, cu oa­meni harnici, fruntaşă între fruntaşele judeţului, a îmbrăcat haină de aleasă sărbătoare, în­treaga obşte a satului, de la pur­tătorii cravatelor roşii cu trico­lor la octogenari, de la stator­nicii localnici la fiii vetrei slu­jind pînă în cele mai îndepăr­tate colţuri ale ţării, alături de oaspeţi de frunte ai vieţii poli­tice, sociale şi culturale din ju­deţ, s-au strîns în parcul din centrul comunei să sărbătoreas­că pe un fiu de frunte al lor, luptător pentru dreptate socială şi naţională, în a doua jumătate a secolului XIX — Iosif Hodoş, înflăcărat patriot şi om politic, elevat om de cultură, cu prilejul dezvelirii bustului acestuia — omagiu pios adus de contempo­rani înaintaşilor lor care au luptat­ pentru idealurile care as­tăzi şi-au găsit împlinirea sub conducerea înţeleaptă a Parti­dului Comunist Rom­ân în frun­te cu strălucitul său conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al partidului. La festivitatea dezvelirii bus­tului omului politic şi cărtura­rului transilvănean din secolul trecut au participat tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului execu­tiv al Consiliului popular jude­ţean, membri ai Biroului Comi­tetului judeţean de partid şi ai Comitetului executiv al Consi­liului popular judeţean. Deschiderea festivităţii a fost marcată de intonarea Imnului de stat al Republicii Socialiste România. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Florea Mircea Iancu, secretarul comitetului comu­nal de partid, primarul comu­nei Band, care, după ce a sa­ (Continuare Io pag a 4-a)

Next