Steaua Roşie, iunie 1981 (Anul 33, nr. 128-152)
1981-06-02 / nr. 128
Reutilizarea pieselor de schimb sursă importantă de economii In ansamblul măsurilor privind ridicarea eficienţei In unităţile economice, un loc primordial îl ocupă valorificarea superioară şi cu înalt simţ de răspundere a resurselor de materii prime şi materiale. Este cunoscut faptul că atît producţia cît şi cofisumul sînt doi factori generatori de economii de materiale, ce pot fi valorificate prin recuperare, recondiţionare, reutilizare. Activitatea de recondiţionare a găsit cîmp larg de acţiune în marea majoritate a unităţilor industriale din judeţ devenind, pe zi ce trece, o preocupare curentă, dintre cele mai importante, cu implicaţii tehnico-economice deosebite. Din investigaţiile efectuate în 15 întreprinderi industriale productive a rezultat că ele folosesc în proporţii foarte diferite calea recondiţionării pentru acoperirea necesarului de piese de schimb. Gradul cel mai mare de acoperire a necesarului de piese de schimb prin piese recondiţionate îl au unităţile constructoare de maşini (Î.M. „Republica“ şi I.U.P.S. din Reghin, Metalotehnica şi IMATEX din Tg. Mureş) desigur, datorită şi dotării tehnice specifice acestei ramuri. Unele întreprinderi, însă, aparţinînd ramurilor industriei uşoare, alimentare, au înregistrat în anul trecut şi în primele patru luni ale acestui an rezultate cu mult sub nivelul posibilităţilor. In acelaşi timp, rezultatele obţinute de ţesătoriile de mătase şi bumbac şi întreprinderea de stofe din Sighişoara arată că, pînă la urmă, practicarea cu succes a recondiţionării depinde nu de apartenenţa întreprinderii la o ramură sau alta, ci, în mod prioritar, de receptivitatea şi capacitatea organizatorică a cadrelor tehnice de conducere şi a compartimentelor de specialitate. Un aspect deosebit de important al problematicii recondiţionării îl constituie stabilirea duratei de funcţionare a pieselor şi identificarea celor care pot fi recondiţionate. Analizele efectuate au scos în evidenţă şi faptul că la un număr mare de întreprinderi, abia 25—35 la sută din volumul total al pieselor care se pot recondiţiona sunt supuse acestei operaţii, restul fiind aruncate la fier vechi. Eficienţa recondiţionării nu poate fi pusă la îndoială. La unităţile analizate au fost examinate un număr mare de repere reprezentative recondiţionate, cu o greutate începînd de la 0,1 kg pînă la 5,2 kg de metal pe bucată şi cu un consum anual (seria anuală de recondiţionare) între 1 şi 100 bucăţi. Din studierea costurilor, a consumurilor de materii prime, materiale şi energie rezultă o înaltă eficienţă economică a recondiţionării, chiar şi în condiţiile executării ei fără o tehnologie specifică modernă, folosind metode tradiţionale, chiar şi la un număr redus (pînă la unicate) anual. Iată cîteva exemple: la întreprinderea de prelucrare a sfeclei de zahăr din Tg. Mureş, discurile pentru maşina de tăiat sfeclă (necesar anual 2 buc.), recondiţionarea reprezintă doar 12,4 la sută din preţul unei piese similare noi; rolele de ghidare pentru tamburul uscării zahărului (necesar anual 4 bucăţi), recondiţionarea reprezintă doar 25,3 la sută din preţul unei piese noi. Cu atît mai mult vor creşte economiile în situaţia unei organizări superioare şi a unei dotări tehnice corespunzătoare acestei activităţi, realizîndu-se importante reduceri ale consumurilor de metal şi energie, creşterea productivităţii muncii şi a producţiei nete. In vederea dezvoltării activităţii de recondiţionare a pieselor uzate, în condiţiile de eficienţă economică, se recomandă numeroase măsuri, printre care amintim: formarea colectivelor multidisciplinare de specialişti (întrucât recondiţionarea pieselor pune probleme nu numai de ordin tehnic, dar şi economico-financiar) pe întreprindere, pe secţii şi sectoare de activitate, avînd sarcini proprii specifice, cu termene şi responsabilităţi precise; intensificarea eforturilor pentru asigurarea materialelor specifice folosite la recondiţionare (de exemplu, material de adaos pentru suduri, de sortul şi marca prescrisă); dotarea cu aparatura minim necesară constatării gradului de uzură a pieselor; executarea centralizată, la nivelul întreprinderii, a recondiţionărilor (în prezent în frecvente cazuri, această activitate se desfăşoară atît în cadrul formaţiilor de întreţinere ale secţiilor productive, cît şi de către secţiile mecanoenergetice); organizarea şi specializarea unor echipe policalificate pentru activitatea de recondiţionare. ing. KÜRTI OSCAR director la Inspectoratul teritorial pentru controlul gospodăririi fondurilor fixe, combustibililor şi energiei tiiii mitiilui • Sîmbătă, 30 mai a.c., un grup de 30 de elevi din clasele a XI-a de la Liceul de matematică-fizică „Alexandru Papiu Ilarian“ din Tîrgu Mureş au plecat pe şantierul naţional de la Combinatul minier „Oltenia“. In tabăra de la Vîrtei vor executa diferite lucrări cerute de construirea acestui mare obiectiv economic al ţârii. Brigadierii mureşeni (în fotografie) sunt însoţiţi de Alexandru Groza, activist al Comitetului judeţean al U.T.C., şi de Florea Dutilefi, maistru instructor. • A treia etapă de vaccinare antirujeolică, în perioada 1—15 iunie 1981 se desfăşoară a treia etapă de vaccinare a copiilor împotriva pojarului. In această acţiune sunt cuprinşi copiii născuţi între 16 august 1979 şi 31 august 1980, precum şi cei omişi din diferite motive în campaniile din 1979 şi 1980. Sunt exceptaţi copiii care au suferit de rujeolă. • In sala „Mihai Eminescu“ a Casei de cultură a municipiului Sighişoara a avut loc sîmbătă al doilea spectacol cultural-artistic oferit părinţilor de cei aproape 1.500 de elevi ai Şcolii generale nr. 6, cea mai mare unitate de invăţămînt primar şi gimnazial din oraş (Zaha-Irie Ticuşan). • Elev tîrgumureşean premiat. La faza finală pe ţară a concursului pe meserii organizat de M.E.F.M.C., Bakos Eugen, elev la Liceul industrial de prelucrarea lemnului, a ocupat locul III la meseria maşini şi utilaje în industria lemnului. • Prima femeie ofiţer pe o navă fluvială. Pentru prima dată în istoria marinei fluviale româneşti, Elena Mateescu este cel care deţine gradul de ofiţer de marină. Ea este comandant secund pe nava „Păltiniş“. Se apropie secerişul. Lucrările de pregătire a bazelor de recepţie să fie grăbite! Am intrat deja în anotimpul verii, etapă de vîrf a anului cind se recoltează cerealele păioase, se asigură deci pîinea ţării, a noastră a tuturor. Dar nu este totul să aduni recolta operativ, ci important este cum se păstrează apoi pe parcursul anului boabele, în marile hambare ale ţării, care sunt bazele de recepţie, de care va depinde într-o mare măsură calitatea pîinii v şi a altor produse. Să vedem, deci, ce este nou în acest sector. Noutăţile la zi ni le furnizează Bota Tiberiu, directorul întreprinderii pentru valorificarea cerealelor şi plantelor tehnice Mureş (I.V.C.P.P.). ... Pentru campania de preluare şi depozitare a cerealelor ne-am pregătit temeinic. La Iernut şi Sighişoara se vor da în folosinţă noi spaţii de depozitare. Se vor pune în funcţiune alte două uscătoare de mare capacitate. In baze se betonează şi se repară o suprafaţă de peste 10.000 mp. S-au mărit capacităţile de primire a cerealelor în şase baze, situate mai ales în zonele mari producătoare de cereale. Sunt în curs de finalizare lucrările unui mare centru de preluare a seminţelor dotat cu hale spaţioase. Sunt şi alte noutăţi, în baze mari, printre care şi la Ungheni se pune la punct aerarea activă sub şi pe pardoseală. Reparaţiile utilajelor din dotare sunt pe terminate. Din 30 uscătoare, doar 3 sunt de reparat. Ca urmare a dotărilor s-a îmbunătăţit mult mecanizarea lucrărilor de preluare a cerealelor. Timpul de staţionare al unui autocamion este de sub 20 minute. La cel de-al II-lea Congres al ţărănimii, secretarul general al partidului sublinia necesitatea de a se evita transportul produselor la distanţe mari. Şi în acest scop situaţia s-a îmbunătăţit. In zonele cerealiere ale judeţului, distanţa medie de afluire la o bază este de sub 15 km. De remarcat, ne informa tovarăşul Bota, sunt şi alte preocupări. Dacă în 1980 bazele dispuneau doar de două apărate de vulcanizare a benzilor transportoare, anul acesta numărul lor a ajuns la 12. Se elimină astfel staţionările, transportul aparatelor de vulcanizat. S-au procurat 6 compresoare pentru văruit. Se lucrează din plin la curăţirea spaţiilor. Se apreciază ca bună preocuparea T.C.Ch. Cluj-Napoca pentru operativitatea cu care dă în funcţiune obiectivele contractate, şi ca slabă a T.C.M. Mureş, care pe şantierele de la Reghin şi Sighişoara acţionează deosebit de lent. Ne-am oprit şi prin cîteva baze de recepţie pentru a vedea la faţa locului cum se acţionează. La Tirnăveni ne însoţeşte Ioan Crăciun, şeful de depozit. Se lucrează cu forţe puţine. Mai sunt de reparat pardoseli de beton şi asfaltări pe mai bine de 1.400 mp. Unele chiar în zone de mare circulaţie, cum este aceea a buncărului de descărcare. Lucrări bune s-au făcut şi la Ungheni. Gereb Iosif, șeful bazei, REMUS CÂMPEAN (Continuare In pag. a 4-a) Legume din solarii la F.C.M.A.C. Luduş Colectivul Fabricii de construcţii metalice şi articole din cauciuc Luduş se dovedeşte la fel de harnic şi priceput în legumicultură ca şi în activitatea industrială. Acordînd o mare atenţie cultivării legumelor timpurii, lucrătorii fabricii au construit 17 tronsoane de solarii pe o suprafaţă totală de 3.000 mp, plantînd o gamă variată de produse: salată, ridichi, varză, castraveţi, roşii, cartofi, fasole etc. Grija deosebită pentru întreţinerea culturilor s-a materialist în accelerarea procesului de creştere şi maturizare a acestora. Astfel, săptămîna trecută a fost vîndută o cantitate de 1.000 kg de varză timpurie. Beneficiarii sunt lucrătorii fabricii. Săptămîna aceasta vor fi livrate magazinului Gostat din localitate alte 1.000 kg varză timpurie, şi va începe recoltarea primelor cantităţi de roşii şi cartofi timpurii. Iată noi roade cu care harnicul colectiv se poate mîndri. Dezvelirea bustului omului politic şi cărturarului losif Hodoş în ultima duminică a lui Florar, cînd Cîmpia Transilvaniei este înmiresmată de parfumul florii albe de salcîm, Bandul de Cîmpie, comună bogată, cu oameni harnici, fruntaşă între fruntaşele judeţului, a îmbrăcat haină de aleasă sărbătoare, întreaga obşte a satului, de la purtătorii cravatelor roşii cu tricolor la octogenari, de la statornicii localnici la fiii vetrei slujind pînă în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, alături de oaspeţi de frunte ai vieţii politice, sociale şi culturale din judeţ, s-au strîns în parcul din centrul comunei să sărbătorească pe un fiu de frunte al lor, luptător pentru dreptate socială şi naţională, în a doua jumătate a secolului XIX — Iosif Hodoş, înflăcărat patriot şi om politic, elevat om de cultură, cu prilejul dezvelirii bustului acestuia — omagiu pios adus de contemporani înaintaşilor lor care au luptat pentru idealurile care astăzi şi-au găsit împlinirea sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist Român în frunte cu strălucitul său conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului. La festivitatea dezvelirii bustului omului politic şi cărturarului transilvănean din secolul trecut au participat tovarăşul Nicolae Vereş, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, membri ai Biroului Comitetului judeţean de partid şi ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Deschiderea festivităţii a fost marcată de intonarea Imnului de stat al Republicii Socialiste România. A luat apoi cuvîntul tovarăşul Florea Mircea Iancu, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei Band, care, după ce a sa (Continuare Io pag a 4-a)