Steaua Roşie, iulie 1981 (Anul 33, nr. 153-179)

1981-07-01 / nr. 153

LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE­ ­Marţi, 30 iunie, au fost relua­te în plen lucrările sesiunii a 111-a a celei de-a VIII-a legisla­turi a Marii Adunări Naţionale, întrunită într-o atmosferă de puternică efervescenţă politică, de pregnantă manifestare a pro­fundului democratism al orîn­­duirii noastre socialiste, actuala sesiune a Marii Adunări Naţio­nale examinează şi legiferează acte normative de o deosebită importanţă pentru dezvoltarea economico-soc­ială a ţării, care au fost dezbătute, în aceste zile, in cele mai largi foruri democra­tice ale clasei muncitoare, ale întregului popor, în lojile oficiale au luat loc tovarăşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşa Elena Ceauşescu, tovară­şul Ilie Verdeţ, alţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. Lucrările sesiunii au fost des­chise de tovarăşul Nicolae Gio­­san, preşedintele Marii Adunări Naţionale. La propunerea Biroului Marii Adunări Naţionale, deputaţii au aprobat completarea ordinii de zi a sesiunii şi desfăşurarea lu­crărilor în următoarea succesiu­ne: 1. Validarea alegerii unui de­putat în Marea Adunare Naţio­nală şi depunerea de către aces­ta a jurămîntului de credință și devotament față de Republica Socialistă România; 2. Proiectul de lege pentru a­­doptarea Planului național unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România în perioada 1981—1985; 3. Proiectul de lege pentru a­­doptarea Planului de dezvoltare a agriculturii și industriei ali­mentare în perioada 1981—1985; 4. Proiectul legii gospodăriei comunale; 5. Proiectele de legi pentru aprobarea decretelor cu putere de lege emise de Consiliul de Stat. Intrîndu-se în ordinea de zi, Marea Adunare Naţională a va­lidat, în unanimitate, alegerea ca deputat al M.A.N. a tovarăşului Roman Ancuţ, care a depus apoi jurămîntul de credinţă şi devo­tament faţă de Republica Socia­listă România. Tovarăşul Ilie Verdeţ, prim­­ministru al guvernului, a pre­zentat, la următorul punct al or­dinii de zi, din împuternicirea guvernului, proiectul de lege pentru adoptarea Planului na­ţional unic de dezvoltare econo­­mico-socială a României în pe­rioada 1981—1985. în­ continuare, deputatul Ioan Totu, secretarul Consiliului Su­prem al Dezvoltării Economice și Sociale, a expus coraportul Con­siliului privind proiectul de le­ge pentru adoptarea Planului naţional unic de dezvoltare eco­­nomico-socială a României în perioada 1981—1985. Deputatul Gheorghe Dumitra­­che, vicepreşedinte al Comisiei pentru industrie şi activitatea e­­conomico-financiară, a dat citi­re, apoi, raportului comisiilor permanente ale Marii Adunări Naţionale, care au avizat favora­bil proiectul de lege. Trecîndu-se la următorul punct al ordinii de zi, tovarăşul Angelo Miculescu, viceprim-mi­­nistru al guvernului, ministrul agriculturii şi industriei alimen­tare, a expus proiectul de lege pentru adoptarea Planului de dezvoltare a agriculturii şi in­dustriei alimentare în perioada 1981—1985. Preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi gos­podărirea apelor, deputatul Ion Catrinescu, a prezentat apoi ra­portul comisiilor permanente ale M.A.N. care au avizat proiectul de lege. în şedinţa de după-amiază a început dezbaterea generală asu­pra celor două proiecte de legi. Au luat cuvîntul deputaţii: Gheorghe Pană, Corneliu Velin­­cov, Emilian Dobrescu, Iuliana Bacinschi, Ioan Avram, Alecu Popa, Gheorghe Potoceanu, Me­­lenti Tuduce, Ștefan Korodi, Marin Nedelcu, Elena Savu, Tra­­ian Garba, Floarea Moise, Teo­dor Roman, Neculai Agachi, Va­­silica Vlad, Richard Winter, Vir­ginia Gemescu, Ion Teoreanu, Valeriu Dumitrică, Ferdinand Nagy, Vasile Bulucea. Lucrările sesiunii continuă. Adunare festivă dedicată Zilei învățătorului Ieri dimineaţă, în sala Palatu­lui culturii din Tg.-Mureş, a a­­vut loc adunarea festivă prile­juită de sărbătorirea Zilei în­văţătorului, tradiţională manifes­tare de omagiere a oamenilor de la catedră, a minunaţilor profe­sori, educatori şi învăţători pe care îi are astăzi România socia­listă. La adunarea festivă au partici­pat membri ai birourilor jude­ţean şi municipal de partid, re­prezentanţi ai organizaţiilor de masă şi de tineret, conducători ai unor instituţii de învăţămînt, reprezentanţi ai cadrelor didac­tice din oraşele şi comunele ju­deţului, invitaţi. Adunarea festi­vă a fost deschisă de tovarăşul Ştefan Benţa, inspector general al Inspectoratului şcolar jude­ţean. A luat apoi cuvîntul tovarăşa Doina Drăguşin, secretar al Co­mitetului judeţean Mureş al P.C.R., transmiţînd celor pre­zenţi, şi prin ei întregului perso­nal didactic al judeţului, deose­bite aprecieri pentru activitatea instructiv-educativă desfăşurată în cursul anului şcolar şi univer­sitar 1980/1981, adresînd, totoda­tă, calde felicitări din partea Comitetului judeţean de partid tuturor cadrelor didactice din u­­nităţile de învăţămînt din judeţ. Tovarăşul Gergely Ladislau, in­spector în Ministerul Educaţiei şi învăţămîntului a prezentat Mesajul adresat cadrelor didacti­ce din partea Ministerului Edu­caţiei şi învăţămîntului şi Uniu­nii sindicatelor oamenilor muncii din cadrul învăţămîntului, ştiin­ţei şi culturii, în continuare au vorbit prof. univ. dr. László Ioan, rectorul Institutului de medicină şi farmacie din Tg.-Mureş, edu­catoarea Rodica Diaconescu din Tg.-Mureş, profesoara Aranka Veer din Sovata, profesorul Her­man Baer, directorul Liceului „Joseph Haltrich“ din Sighișoara, iar în numele cadrelor didactice DORU­M. (Continuare în pag. a 3-a) PROLSTAR! DIN TOATE ȚÂRILE. UNIT- VĂ ! înfăptuim hotârîrile Congresului consiliilor oamenilor muncii In 5 luni am readus în circuit piese şi subansamble in valoare de 2,3 milioane lei Indicaţiile şi îndemnurile se­cretarului general al partidului din expunerea la cel de-al II-lea Congres al consiliilor oamenilor muncii, cu privire la recupera­rea, recondiţionarea şi refolosi­­rea materialelor, pieselor de schimb găsesc un cîmp larg de aplicabilitate în sectoarele de întreţinere şi exploatare a auto­vehiculelor din judeţul nostru. Acţiunea de recuperare şi recondiţionare a pie­selor, ansamblelor şi subansamblelor se des­făşoară intr-un cadru bine organizat atît la nivel de autobaze cit şi de întreprindere, prin secţia specializată in acest scop — S.I.R.A. Acţiunile întreprinse au dat roade deosebite cu largi impli­caţii asupra sporirii eficienţei din acest sector de activitate de mare însemnătate pentru econo­mia naţională. Rezultatul lor concret este că în primele cinci luni din 1981 numai în secţia de întreţinere şi reparaţii — S.I.R.A., s-au recondiţionat pie­se de schimb, subansamble şi ansamble în valoare de 2.338.797 lei, înregistrîndu-se o economie de 1.343.278 lei la nivel de între­prindere. Fiecare autobază are sarcina ca piesele sau ansamblele înlo­cuite cu altele noi sau reparate să fie predate în mod obligatoriu la S.I.R.A.­­ 5 la magazia cen­trală a I.T.A Timic nu se predă la fier vechi înainte de a fi ve­rificat şi stabilit dacă se poate recondiţiona sau nu. Colectivul secţiei de întreţinere şi reparaţii auto din Tîrgu Mureş s-a specia­lizat şi recondiţionează curent 70—80 la sută din piese, ansam­blele şi subansamblele uzate atît pentru autovehiculele cu motoare pe benzină din familia SR, cu­ ş£ pentru cele Diesel din familia Roman, însă, dată fiind acţiu­nea de diezelizare a parcului au­to, reperele pentru această cate­gorie de autovehicule le depăşesc cu 30—40 la sută pe cele pentru autovehiculele pe benzi­nă. Printre principalele piese, ansamble şi sub­ansamble recondiţionate în acest an amintim: 252 compresoare, 156 pompe de benzină, 245 electromotoare de pornire de 12 şi 24 V, 594 alternatoare de 12 şi 24 V, 118 cutii de viteză, 104 gru­puri diferenţiale, 207 punţi fa­ţă, 997 saboţi frină faţă, 1.162 saboţi frînă spate etc. în a­­ceastă acţiune s-au evidenţiat lăcătuşii montatori Gheorghe Munteanu, Delczeg Ştefan, loan Zagorean, Bolin Alexandru, loan Petrea, l­azakas Alexan­dru, electricienii Ştefan Mirza şi­­ Kocsis Ladislau, precum şi mulţi alţii, în frunte cu şeful secţiei loan C­onţiu care sunt preocupaţi în permanenţă de găsirea şi aplicarea a noi metode şi posibilităţi de recon­diţionare. ing. MIHAI ILIEŞ şef birou tehnic I.T.A. Mureş (Continuare în pag. a 4-a) Recolta de orz-cit mai grabnic in hambare! De la o zi la daia tot mai mul­te cooperative agricole din jude­ţul nostru au trecut şi trec la re­coltarea orzului, lucrare ce pre­supune o înaltă ,.răspundere pen­tru strîngerea grabnică şi fără pierderi a întregii recolte. în a­­cest scop conducerile unităţilor agricole au datoria de a concen­tra combinele în lanurile mai coapte, de a asigura o temeinică organizare a muncii mecanizato­rilor la seceriş, la balotarea pa­ielor şi eliberarea terenului în vederea pregătirii şi însămînţării lui operative cu culturile succe­sive. De asemenea, o atenţie deo­sebită trebuie acordată asigură­rii mijloacelor de transport, de care depinde în mare măsură folosirea eficientă a capacităţii de lucru a combinelor, a tim­pului bun de lucru şi în final ritmul zilnic la seceriş. Dar iată şi cîtevă aspecte concrete din te­ren, în lanurile cooperativei agrico­le din Sîntioana de Mureş am întîlnit luni dimineaţa la recol­tarea orzului de pe cele 50 ha a­­flate în cultură trei combine. Producţia era foarte bună şi me­canizatorii conduşi de şeful sec­ţiei de mecanizare şi de ingine­rul şef Doboş Alexandru se stră­duiau să lucreze cu atenţie pen­tru a strînge grabnic şi fără pier­deri întreaga recoltă. Dealtfel, a­­ceastă lucrare s-a şi încheiat în cursul zilei de ieri, în final ob­­ţinînd o producţie medie de a­­proape 4.000 kg la hectar. La re­coltarea orzului au lucrat pe combine mecanizatorii Ioan Flo­­rea şi fraţii Gálfalvi Árpád şi Iosif. Alături de ei, la balotarea paielor a acţionat continuu, cu rezultate bune, cu o presă me­canizatorul Toth Anton, iar paie­le balotate se transportau opera­tiv cu o maşină la ferma zooteh­nică din localitate. în acest fel aici recolta a fost strînsă opera­tiv şi pusă la adăpost. AU ÎNCHEIAT RECOLTATUL La cooperativa agricolă din Nazna, în timp de două zile şi câteva ore întreaga producţie de orz de pe cele 40 ha cultivate a fost recoltată şi livrată la fondul de stat şi F.N.C. Combiner» Bucur Vasile I, Bucur Vasile II şi Fodor Emil au făcut totul pen­tru strîngerea cit mai grabnică a noii producţii. De aici ei au ple­cat luni cu combinele la I.A.S. Sîncrai unde au dat ajutor la recoltarea orzului, iar ieri se a­­flau la C.A.P. Pănet pentru a V. ORZA (Continuare în pag. a 4-a) APROAPE 4.000 KG DE ORZ LA HECTAR

Next