Steaua Roşie, august 1981 (Anul 33, nr. 180-205)

1981-08-01 / nr. 180

Maşină de înaltă productivitate pentru recoacerea ţevilor In preocuparea sa pentru per­fecţionarea continuă a tehnologi­ei de fabricaţie, reducerea consu­mului de energie, sporirea pro­ductivităţii muncii şi eliminarea locurilor înguste, colectivul sec­ţiei electrocalorice a întreprin­derii „Electromureş“ din Tg.-Mu­reş a elaborat în cadrul atelie­rului de autoutilaje, cu sprijinul celor mai buni specialişti, o se­rie de dispozitive, maşini şi uti­laje.­­Maşina de copt ţevi (rezisten­ţe în tub) este una dintre cele mai importante realizări. Ea are drept obiectiv înlocuirea cuptoa­relor în care se face această coa­cere, metodă cu productivitate mai scăzută și cu un consum ma­re de energie. In elaborarea nou­lui utilaj s-a plecat de la princi­piul că pentru îndoirea conduc­telor este suficientă tratarea lor termică nu pe întreaga lungime, ci pe porţiuni mici şi bine deter­minate. Noul utilaj, cu un regim strict de funcţionare, este mult­­ mai productiv şi mai economi­cos. Productivitatea muncii pe care o realizează este de 6 ori mai mare decit la cuptoare, iar consumul de energie mai redus de 15 ori. Autorii acestei apre­ciabile creaţii tehnice sunt un grup de specialişti ai atelierului de autoutilare al secţiei în frun­te cu ing. Klein Ivan. Noi complexe zootehnice Printre obiectivele de investi­ţii prevăzute în programul jude­ţean de modernizare a zooteh­niei se numără şi construirea de complexe pentru creşterea bovi­nelor în stabulaţie liberă. Ase­menea complexe sunt în curs de executare la cooperativele agri­cole din: Cucerdea, Iernut, Sova­­ta, Solovăstru, la Asociaţia eco­nomică intercooperatistă din Glo­­deni şi în alte părţi. Capacitatea unui asemenea complex este de 680 de locuri. Pentru anul acesta sunt prevăzu­te a fi date în folosinţă adăpos­turile de la Cucerdea şi Sr. •('•), lucrări ce sunt executate de Gru­pul de şantiere Tg.-Mureş al Trustului de construcţii în chi­mie Cluj, Şantierul din Sovata al Trustului de construcţii forestie­re Braşov. OLIMPICII NOŞTRI — Avem satisfacţia de a ne reintilni cu absolventul Li­ceului nr. 1 din Tirgu Mureş care a făcut parte din echipa ce a reprezentat ţara noastră la Olimpiada internaţionalii de chimie de la Burgas, R.P Bulgaria. Cel pe care-l avem acum ca interlocutor este Mircea Florea, băiatul care, a primit premiul III la această competiţie a valorilor. Cum a fost la marele concurs al o­­limpicilor? — Pentru mine a fost ceva deosebit, am avut ocazia uni­că de a mă întîlni cu mulţi şi foarte bine pregătiţi tineri din Europa. Socotesc că me­rită să faci orice sacrificiu pentru a te prezenta la o ase­menea competiţie internaţi­o­nală. — Cum apreciezi nivelul te­melor, gradul de dificultate ? — Subiectele date au fost la un inait nivel şi trebuiau realizate într-un timp foarte scurt. Deci, pe de o parte se ridica problema cunoaşterii profunde a temei şi o a doua — operativitatea, spontaneitatea. — In final a învins, deci puterea de concentrare şi in­teligenţei? — Intr-adevăr, cred că e­­senţiale au fost pregătirea complexă, puterea de concen­trare, capacitatea de a lucra într-un ritm alert. — Cum s-au prezentat cei­lalţi olimpici din echipajul românesc? — Am luat o medalie de aur prin Claudiu Soporan din Baia Mare şi două medalii de bronz, una a mea şi una a lui Sorin Bildea din Hunedoara. Noi avem, dealtfel, o tradiţie valoroasă la olimpiadele de chimie, ne prezentăm foarte bine şi ne menţinem, în plu­tonul celor mai buni chimişti din Europa. — Deci, echipajul din care ai făcut parte a avut în faţă un prestigiu care se cerea consolidat şi apărat? — Da, în primul rînd tre­buia să-l menţinem, şi am fă­cut totul pentru a ne afla pe­­ podium.­­ — Spune-mi, cine s-a bucu­­­­rat cel mai mult de prestigio- , sul succes al lui Mircea Flo-­­ rea? ^ — Prima s-a bucurat fosta­­ mea dirigintă şi profesoară de ’ chimie, Rodica Cismaş. \ — Cine ţi-a stîrnit pasiunea­­ pentru chimie, cine ţi-a sti- ' mulat-o în continuare? \ — Mi-a plăcut foarte mult­­ încă din şcoala generală, iar , la Liceul de chimie am nime-­­ rit la o profesoară foarte ^ bună, care ne-a pregătit în­­ ideea unei mari capacităţi de ’ efort, a unei activităţi con-­­ stante şi mereu mai com­- t plexe. J — Acum, la încheierea a-­­ cestei mari competiţii, pre- \ cum şi la început de irumi , în studenţie, am dori să aflăm ’ care îţi sînt năzuinţele de­­ viitor? — Sînt student şi vă asigur­­ că nu mă mulţumesc cu re-­­ zultatele pe care le-am obţi-­­ nut pînă acum. Sint satis- * facţii, dar ele mă îndeamnă­­ să continui şi mai puternic­­ tot cu chimia. Voi încerca în ’ viitor să fac cercetare, care­­ mă pasionează mult.­­ — Iţi urăm mare succes în­­ întreaga activitate, în împli-­­ nirea năzuinţelor pe care le­­ nutreşti, şi te felicităm pen-­­ tru modul strălucit în care­­ ai reprezentat şcoala romă- ^ nească de chimie, municipiul­­ Tirgu Mureş la acest concurs­­ european. \ GH. BARBULESCU \ ____________________ | GROUTARI DIN TOATE TARILE, UNITI- VA / \\ ÎNTIMPU­AREA HURII SĂRBĂTORI A ELIBERĂRII Capacităţi puse în funcţiune in avans Dintre toate activităţile desfă­şurate de constructorii Grupu­lui de şantiere Tg.-Mureş al T.C.Ch. Cluj-Napoca, cea mai rodnică a fost punerea în func­ţiune. In primul semestru al a­­nului au fost planificate a se preda beneficiarilor 10 noi capa­cităţi. Obiectivul a fost realizat de către constructori, la unele lucrări obţinîndu-se însemnate e­­conomii de timp. în semestrul II al anului sunt prevăzute a se preda alte 16 noi obiective industriale şi agrare. Dintre acestea amintim liniile de turnare a fontei şi oţelului de la I.M. „Republica“ Reghin. Con­structorii şi-au propus ca lucră­rile de aici să fie terminate în prima parte a lunii august, ast­fel încît în 15 august să încea­pă probele tehnologice. Con­structorii închină acest succes cît şi altele marii sărbători na­ţionale a poporului nostru — zi­ua de 23 August. La invitaţia tovarăşului LEONID BREJNEV, tovarăşul j­e­r­u NICOLAE CEAUŞESCU a sosit în Uniunea Sovietică Vineri dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii So­cialiste România, a plecat in U­­niunea Sovietică, la invitaţia to­varăşului Leonid Ilici Brejnev, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.­ La plecare, pe aeroportul Otoo­­peni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de tovarăşa Elena Ceauşescu, de alţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. A fost de faţă V.I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. Un grup de pionieri a oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu buchete de flori. La sosirea în Crimeea, pe ac- t roportul din Simferopol, tovară- ' şul Nicolae Ceauşescu a fost in-­­ tîmpinat şi salutat cu căldură de Anatoli Blatov, consilier al se­cretarului general al C.C. al P.C.U.S., precum şi de Viktor Sergheevici Makarenko, prim­­secretar al Comitetului regional Crimeea al P.C. din Ucraina, de alţi conducători ai organelor lo­cale de partid și de stat. Semne de recolte bune la culturile duble, dar atenţie la întreţinerea lor Obţinerea a două culturi pe an de pe suprafeţe cît mai întinse, constituie cea mai la îndemînă resursă de sporire a producţiei, mai ales de furaje şi legume. In acest an, mai mult ca oricînd, natura a favorizat, reuşita acestor culturi prin umiditate şi căldu­ră suficientă, prin posibilitatea de a le însămînţa mai devreme. Acolo unde nu a lipsit spiritul de bun gospodar, factorii oferiţi de natură au fost din plin valo­rificaţi, adică s-a acţionat cu maximă operativitate la elibe­rarea şi pregătirea terenurilor de pe care s-a ridicat prima re­coltă, iar apoi la însămînţări. Semănatul devreme, faptul se confirmă acum, este o certitudi­ne a reuşitei culturilor duble, a unor producţii ridicate. în primele zile ale secerişului ne aflam la ferma 5 Băgaciu. Şe­ful fermei se lupta din răsputeri să elibereze terenul de paie în urma combinelor, să pregătească repede şi bine terenul pentru semănatul porumbului în ames­tec cu floarea soarelui. La data începerii secerişului la grîu, mi­riştile de orz erau însămînţate la nivelul sarcinilor de plan, culturile erau în parte răsărite, în total, in I.A.S. Seuca au fost însămînţate 230 ha cu culturi fu­rajere in mirişte. Completarea bazei furajere, în general deficitară în acest an, cu o bună recoltă de nutreţuri din culturi succesive a preocupat şi alte unităţi. Pe total judeţ s-au însăm­înţat în mirişte 12.280 ha cu diferite plante furajere. Su­prafeţe mai mari s-au însămîn­­ţat în consiliile agroindustriale Band (642 ha), Iernut (766 ha), Luduş (651 ha), Sărmaşu (765 ha), Tg.-Mureş (617 ha). Produc­ţia acestor suprafeţe va fi deo­sebit de importantă în menţine­rea unei producţii ridicate de lapte în perioada de toamnă, cînd păşunile vor fi practic epui­zate, iar o bună parte va putea fi însilozată pentru iarnă. Spi­ritul gospodăresc întîlnit în mul­te unităţi nu s-a manifestat pes­te tot, pierzîndu-se o bună oca­zie de a completa cămările zoo­tehniei. Suprafeţe mai mici, mult sub posibilităţi şi chiar sub ci­frele planificate, s-au însâmîn­­ţat în cooperativele agricole din consiliile agroindustriale Sighi­şoara, Tîrnăveni, Miercurea Ni­­rajului şi altele. In consiliul Breaza trebuiau să se însămînţe­­ze 280 ha, dar s-au realizat doar 90 ha, foarte puţin faţă de ne­voia de furaje ce se înregistrează în unităţile de aici! Specialiştii sunt de părere că incă se mai poate continua cu semănatul unor culturi, în spe­cial cu varză furajeră şi răpită furajeră. Aceasta înseamnă că trebuie mobilizate toate ferţele existente pentru ca în următoa­rele cîteva zile să se insămînţe­­ze cu aceste plante suprafeţe cît mai mari. Să nu se uite că aceste plante, acolo unde nu e­­xistă deficit de furaje, pot fi in­corporate în sol prin arătură, constituind un excelent Sregrăşă­­mlnt verde. Tovarăşul ing. Ioan Oltean, di­rector în Direcţia agricolă jude­ţeană, apreciază că sunt condiţii să se obţină producţii bune, peste tot culturile semănate la timp sunt răsărite, au o densita­te corespunzătoare. In continua­re însă se impune să li se poar­te de grijă, să nu fie lăsate pra­dă concurenţei buruienilor. Con­ducerile unităţilor, mecanizato­rii din secţiile S.MA., au datoria să intervină imediat cu toate for­ţele mecanice şi manuale la e­­xecutarea unui prăşit, deoarece cele mai multe parcele sunt ex­cesiv de invadate de samulastru şi alte buruieni. M. BALDEANU I Modernizarea Bulevardului „1 Decembrie 1918“ din mu­nicipiul Tirgu Mureş se în­scrie­ în amplul­ proces al urbanizării, atît pe plan con­­structiv-edilitar, cît şi al îm­bunătăţirii circulaţiei rutiere şi pietonale. După cum se vede în imaginea fotoreporte­rului nostru Koncz. loan, în imediata apropiere a intersec­ției acestei artere cu strada Gheorghe Doja se află in sta­diu avansat importantele lu­crări subterane.

Next