Steaua Roşie, septembrie 1981 (Anul 33, nr. 206-231)

1981-09-01 / nr. 206

PROLI TARI DIN TOATe ȚĂRI. UNITI-VĂ / In lumina Consfătuirii de lucru de la C.C. al P.C.H. Forţa oamenilor muncii din agricultură — mobilizată zilnic să adune roadele cimpului,­­ să pună bazele recoltei viitoare! O dată cu primele zile ale acestei toamne sporesc şi grijile şi preocupările lucrătorilor din agricultură, aflaţi în pragul pregătirii unui nou an agricol pe care toţi 11 dorim mai bun şi mai bogat. In cadrul recentei Consfătuiri de lucru de la C.C. al P.C.R. s-a conturat cu claritate ce este de făcut în continuare, cum trebuie acţionat pentru generalizarea experienţei înaintate astfel ca toate unităţile să se ridice la nivelul celor fruntaşe, să obţină producţii bune. Lucrările din toamna aceasta hotărăsc soarta recoltei pentru 1982, de aceea trebuie asigurată executarea lor la timp, în condiţii de exigenţă şi calitate. Ţinînd seama de volumul mare de lucrări — strînsul recoltei, arături, însămînţări, asigurarea bazei furajere — se cere peste tot o bună organizare, o repartizare şi folosire judi­cioasă a forţelor existente, să se acţioneze în spirit de ordine, dis­ciplină şi cu totală dăruire la fiecare loc de muncă — în ferme, în unităţi, la consiliile unice, în organele tehnice. O bună atmosferă de muncă şi o fermă hotărîre de a munci în spiritul îndemnului secretaru­lui general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, am în­­tîlnit în rîndul cooperatorilor din Cucerdea. Peste tot se lucrează susţinut. Zeci de cooperatori sunt ocupaţi zilnic cu transportul şi depozitarea finului de otavă. Au fost depozitate pînă acum peste 120 tone, lucrarea urmlnd să se încheie în 2—3 zile. Mecanizato­rii sunt şi ei din zori in noapte la datorie. Cuvîntul lor de ordi­ne, ne spune preşedintele, e să asigure din timp teren perfect pregătit pentru tot ce se va însă­­mînţa. Pînă acum ei nu şi-au în­călcat hotărîrea, au arat şi fer­tilizat deja 260 ha din 350 ha prevăzut pentru orz, semănatul puţind începe în orice clipă. In grădina de legume lucrează zil­nic între 120—130 de cooperatori la recoltarea castraveţilor, ardei­lor şi tomatelor, s-a intrat, de asemenea, la recoltarea păstăilor de fasole într-o cultură foarte reuşită, însămînţată după mază­re. Activitate intensă întîlnim la recoltat cînepa, lucrare a­proape terminată, la însilozarea furaje­lor. Pînă acum s-au însilozat pen­tru zootehnie 1.600 tone de siloz, în final urmînd să se ajungă la cel puţin 3.000 tone. In paralel cu pregătirea cam­paniei de însămînţări notăm o preocupare sporită pentru asigu­rarea zootehniei cu furaje pe timpul iernii. La C.A.P. Iernut, o formație specializată compusă M. BALDEANU (Continuare in pag. a 4-a) Investind spirit gospodăresc, se pot realiza mari economii de materiale La Fabrica de construcţii me­talice şi articole din cauciuc Lu­duş s-au realizat pină în pre­zent economii de materii prima şi materiale în valoare de 700.000 lei. Nu este vorba de un filon anume exploatat şi valorificat ci de o acţiune gospodărească de amploare, un fel de filtru total sau aproape total prin care au trecut materialele date spre pre­lucrare. S-au obţinut economii la cauciuc natural, la metal, la motorină şi ulei, la vulcacit, la pînza gumată, la materialul pentru pregătirea amestecului. Pe lista cu economii sunt înscrise peste 30 de materiale. La F.C.M.A.C. Luduş se ţine mult la încetăţenirea spiritului gospodăresc, la crearea unei a­­titudini responsabile pentru soarta oricărei cantităţi de mate­rii prime. In curtea fabricii este ordine şi curăţenie, iar materia­lele depozitate în aer liber sunt stivuite frumos. Un lucru nesem­nificativ la prima vedere, în rea­litate primul pas şi foarte im­portant în acelaşi timp pentru cultivarea simţului gospodăresc. Luate dintr-un loc bine amena­jat şi îngrijit, materialele aces­tea par a deţine o valoare mai mare, insuflînd celor care le u­­tilizează în continuare — la de­bitare, prelucrare etc. un res­pect mai mare. Grija faţă de a­­ceste valori o întîlnim şi în ca­drul atelierelor. Aşa a luat fiin­ţă în fabrică croirea şi debitarea centralizată a metalului, aşa s-au născut căutările insistente de a da o destinaţie utilă fiecărui cu­pon, fiecărei bucăţi căzute de la piesele mari. Aceleaşi preocupări pot fi con­statate la atelierul de articole din cauciuc al fabricii. Ce se poate face, de pildă, din deşeu­­rile tehnologice de la camerele de biciclete este greu de spus. Specialiştii, gospodarii fabricii au gîndit şi au găsit soluţii: unele din cauciuc pentru întrerupătoa­rele electrice. O nimica toată s-ar putea spune. Au fost con­fecţionate şase ştanţe şi s-a fă­cut oferta. Astăzi colectivul de la F.C.M.A.C. este în posesia unor contracte de mare anvergură, în­cheiate cu întreprinderile de a­­parataje electrice din Alexandria, Iaşi şi Făgăraş. Este vorba de cîteva zeci de milioane bucăţi, care se valorifică la preţuri mai bune chiar decît camerele de bi­cicletă. Picătură cu picătură — mate­rialele s-au adunat. Valoarea lor a atins pînă în prezent, aşa cum am mai arătat, 700.000 lei, iar pînă la sfîrşitul anului se adună milionul. Sînt bani care au o contribuţie importantă la înde­plinirea sarcinii de reducere a costurilor de fabricaţie, la spori­rea producţiei nete, a beneficiu­lui, indicatori realizaţi şi depă­şiţi pe primele 8 luni ale anului. Iată o formă nemijlocită de ma­nifestare concretă a autoconduce­­rii muncitoreşti, a autogestiunii e­­conomico-financiare. I. CISMAŞ Nu o dată, în ultima vreme, tot mai mulţi cetăţeni din municipiul Tîrgu Mureş (vezi străzile Secuilor Martiri, 7 No­iembrie, Muncii — dar nu numai acestea), au sesizat ziarului modul defectuos de desfăşurare a transportului deşeurilor menajere. Ne facem purtători de cuvînt, întărind, prin con­statări la faţa locului, că lucrurile stau, intr-adevăr, aşa. Transportul se efectuează cu foarte mare întîrziere (la 12—14 zile), deşeurile adunate depăşind de 3—4 ori capacitatea con­tainerelor, gunoaiele fiind depozitate alături sînt luate de vînt şi împrăştiate, în consecinţă — situaţia vizînd direct atît nerespectarea unor cerinţe de igienă, cît şi inestetica cartierelor de locuinţe — cerem sectorului specializat din cadrul I.J.G.C.L. să-şi facă datoria aşa încît deşeurile să fie evacuate la timp şi nu lă­sate să se adune săptămîni la rînd. M. BARDASANU Noutăţi în cooperaţia meşteşugărească Preluarea şi recuperarea de la populaţie a obiectelor de folosinţă îndelungată — Preşedintele U.J.C.M. Mu­reş, tovarăşul Szekeres Ştefan, spunea într-un interviu publicat în coloanele ziarului, că va fi activizată şi amplificată activita­tea de preluare şi recuperare, de la populaţie, a obiectelor de folosinţă îndelungată, obiecte ca­re nu mai sunt în stare de func­ţionare sau care prezintă semnele uzurii tehnice. Tovarăşe­nginer Virág György, şef al serviciului producţie al U.J.C.M., vă propun să oferim cititorilor date infor­mative în legătură cu această problemă de interes general. — O precizare se impune de la început. Forma aceasta a con­stituit obiectul acţiunii în cadrul cooperaţiei meşteşugăreşti. Dar ea nu a dus la rezultate scontate fiindcă se desfăşura după reguli neeficiente, atît pentru noi, cît şi pentru cetăţeni, împreună cu alte U.J.C.M.-uri din ţară, prin UCECOM, am solicitat Ministe­rului de Finanţe şi Ministerului Comerţului Interior modificarea unor clauze de achiziţionare şi desfacere a bunurilor la care ne vom referi, clauze conţinute în­tr-un regulament depăşit, elabo­rat în 1977. Spre marea noastră bucurie, propunerile au fost lua­te în considerare, ajungîndu-se astfel la un nou regulament care permite, şi obligă în acelaşi timp, cooperativele să preia de la populaţie obiectele de folosinţă îndelungată în vederea recondi­­ţionării şi valorificării lor la un preţ convenabil. — Ce obiecte vor fi preluate de la populaţie? Cum trebuie să procedeze cooperativele? DORIN BORDA (Continuare în pag. a 4-a) • Microspălătorie şi curăţă­torie chimică rapidă. Mult aş­teptata unitate prestatoare de servicii către populaţie va de­veni fapt împlinit în următoa­rele trei luni. Ea va fi ampla­sată în Bulevardul „1848“ din Tg.-Mureş, la parterul blocu­lui C-6, şi va efectua servicii de urgenţă. • Expoziţie cartografică. La sediul secţiei Teleky-Bolyai a Bibliotecii judeţene Tg.-Mu­reş, s-a deschis o expoziţie de hărţi vechi existente în fon­durile instituţiei. • „Oameni şi fapte" consti­tuie genericul sub care se va desfăşura festivalul interjude­­ţean, la Tîrgovişte, în perioa­da 4—6 septembrie a.c„ mani­festare la care va participa­ ­HKIlWIWlhlII şi brigada artistică a clubului muncitoresc „Prodcomplex" Tg.-Mureş, cu programul inti­tulat „Una pe faţă şi restul pe dos“. • In judeţul nostru, 67 de cooperative de consum dispun de secţii care prestează ser­vicii în domeniul construcţii­lor. Volumul lucrărilor execu­tate pentru populaţie şi alţi beneficiari se cifrează anual la suma de peste 20 milioane de lei. • Noutăţi despre metroul bucureştean. Tronsonul al doi­lea al metroului, în lungime de 8,3 km, va intra în func­ţiune în următoarele luni. In plină construcţie se află tron­sonul al treilea, în execuţie este şi tronsonul al patrulea de metrou, cu a cărui realiza­re se va încheia practic Ma­gistrala 1, în lungime totală de 27 km. • Cărţi în librării: Manu­scrisele de la Marea Neagră — Gh. Tomozei; Colinda ro­mânească — Monica Brătules­­cu; Cultură şi istorie, vol. II — Valeriu Râpeanu; Emines­­cu — N. Iorga; Cu microfonul dincoace şi dincolo de Styx — V. Rebreanu şi M. Scoro­­bete; Meteorologie ... fără formule; Bestiariu. Zooroman — Pop Simion. i St&Kuls&fl­ ­ .. .. * * (Foto: C. SZÁSZ) Colectivul secţiei de conductori a întreprinderii Electro­­mureş din Tiirfu Mureş, deţine locul de frunte în întrecerea socialistă prin capacitatea oamenilor muncii de a valorifica deplin posibilităţile tehnice şi materiile prime de care dispun conştienţi de răspunderea ce le revine pentru fiecare produs livrat pieţii interne şi la export, muncitorii, tehnicie­nii şi inginerii de aici pun mare accent pe calitate. In rîndul acestora se remarcă comunista Maria Borşa, a cărei contri­buţie se exprimă în nivelul ridicat al realizărilor, în calitatea muncii, în depăşirea planului cu 10 la sută în fiecare lună, in exemplul pe care-l dă tovarăşilor de la liniile tehnologice. La rîndul său, reglorul Virág Francisc este apreciat ca unul din cei­­ mai pricepuţi în meserie din secţia de conductori electrici, evidenţiat prin contribuţia sa la realizarea planului la export. Se distinge prin măiestria şi operativitatea cu care schimbă sortimentele la maşinile din linia tehnologică, asi­gurând o valitate constantă produselor. De vorbă cu navetiştii... La căminul cultural din Ti­­rimia, comuna Gheorghe Do­ja, simbătă după-masă a avut loc o întîlnire între cei peste 50 de navetişti din localitate, lucrători ai întreprinderii „Metalotehnica“ din Tîrgu Mureş şi ceilalţi locuitori ai aşezării. Manifestarea, urmă­rită de o sală arhiplină, de­numită „De vorbă cu navetiş­tii la ei acasă“, a fost organi­zată de comitetul comunal de partid în colaborare cu con­ducerea întreprinderii ,,Meta­lotehnica“ cu scopul întăririi relaţiilor satului cu întreprin­derea, de a crea noi posibili­taţi de colaborare fructuoasă în continuare. Primarul comunei, Pető Si­gismund, a prezentat cîteva aspecte legate de realizările comunei şi a celor două uni­tăţi agricole, obţinute în ulti­ma perioadă, la care o contri- VASILE ORZA (Continuare In pag. a 4-a)

Next