Steaua Roşie, octombrie 1981 (Anul 33, nr. 232-258)

1981-10-01 / nr. 232

PACIN­A 4 STEAUA ROSIE EPOCA OPTIMĂ A TRECUT (Urmare din pag. 1) de t­ădure, Miercurea Nirajului, Reghin şi Ruşii Munţi, situate in zona colinară şi submontană a judeţului, care trebuiau să în­cheie aceste lucrări. Se ştie că una din condiţiile hotărîtoare în obţinerea unor producţii bune este respectarea epocii optime de semănat. Or această condiţie n-a fost respec­tată decît de consiliul Miercurea Nirajului la cultura orzului, dar la grîu abia a semănat doar 18 la sută din plan. întrebăm şi pe această cale secretarii comitete­lor comunale de partid, preşed­i­­ţii consiliilor populare comunale, care sînt motivele pentru care s-a făcut atît de puţin pînă a­­cum? Cu ce pot motiva această situaţie? Credem că de timp nu se pot plînge. Tractoare şi ma­şini au avut, trebuiau doar să organizeze de aşa natură munca oamenilor ce le deservesc înot zilnic să realizeze un ritm su­s­­ţinut de lucru. E adevărat că u­­neori a lipsit pe ici pe colo mo­torina, dar această lipsă nu pu­tea să influenţeze situaţia îmă­­untriţărilor decît cel mult cu cî­­teva procente, practic neglijabile. Ce părere are conducerea con­siliului agroindustrial şi S.­ A. Sighişoara de realizările de pînă ieri. 68 la sută la orz-orzoai­ă şi abia 2 la sută la grîu-secară ? Cînd va termina de semănat cei? 752 ha de orz şi 3.195 ha de gr­îu care, practic, trebuiau sa fie’ găta? Aceeaşi întrebare o a­­dresăm­ şi conducerilor consil­i­­lor agroindustriale şi S.M.A. So­­vata, cu 233 ha de orz şi 806 ha de grîu nesemănate, Miercurea Nirajului — 3.100 ha grîu, Re­ghin — 85 ha orz şi 2.215 ha grîu, Sîngeorgiu de Pădure — 1­11 ha orz şi 2.206 ha grîu şi Ruşii Munţi — 804 ha grîu ne­­semănate la această dată. Sînt cu totul inexplicabile ritmurile foarte slabe la semănat atinse de unele consilii. Iată cîteva exem­ple: Pe un timp splendid, mai bun nici nu se putea, în trei zi­le, duminică, luni şi marţi,­­ consiliul Sovata au fost semăna­te cu ore 27 ha faţă de 132 ha planificate, în consiliul Singen­­­­giu de Pădure — 79 ha din 249 ha planificate, în consiliul Si­ghişoara — 263 ha faţă de 438 ha prevăzute etc.­­ Ritmuri slabe s-au realizat şi în zona de cîm­­pie a judeţului la semănatul griului. Ca urmare, în aceste trei zile abia au fost semănate la nivel de judeţ 2.212 ha de orî­­orzoaică faţă de peste 4.000 ha planificate şi 3.782 ha de gri î­­secară din aproape 7.000 ha rit­mul planificat. Dacă toate aces­te lucrări de semănat se declan­şau la timpul prevăzut şi dacă se respectau ritmurile de lucru planificate, la ora actuală orzul era semănat în totalitate, iar griul pe mai bine de jumătate din suprafaţa planificată. Dar se­mănatul a fost declanşat cu mul­te zile întîrziere. Această situa­ţie nesatisfăcătoare trebuie s­ă dea de gîndit tuturor factorilor de răspundere din agricultură, din fiecare localitate şi unitate pentru luarea unor măsuri ferme de impulsionare a lucrărilor de eliberare a terenurilor, de arat, pregătit şi semănat, pentru a re­cupera din întîrzieri şi a crea condiţii cit mai bune de obţine­re a unor producţii cerealiere mari! STAGIARII (Urmare din pag. 1) stagiatură. Peste puţin timp îşi vor susţine ultima lucrare echivalentă cu atestarea lor ca viitori specialişti. Perioada de stagiatură a reprezentat o etapă de testări, de verificări, de acumulări, de pregătire practică mai ales. Sorin Cu­­şan ne spunea printre altele: „In aceşti aproape trei ani am învăţat pe viu ceea ce în­văţasem din cărţi, în studen­ţie Stagiatura te poate ajuta enorm în devenirea ta ca spe­cialist cu condiţia să exploa­tezi fiecare minut petrecut la maşină, la planşă, în secţii. Să manifeşti interes faţă de orice problemă pe care o in­ti­­neş­ti în producţie şi să -u spui niciodată, asta nu mă in­teresează, nu intră în atribu­ţiile mele, nu-i de specialita­tea mea. M-ara integrat rap­d în toate colectivele în care am lucrat. Cînd am venit aici îmi era clar un lucru: trebuie să învăţ, să învăţ cît mai mult. Poţi învăţa atît de la colegii care au aceeaşi pregă­tire, dar în acelaşi timp foarte mult poţi învăţa de la muncitorii cu experienţă. Or­ganizaţia de partid ne-a aju­tat şi ne ajută pe noi, cei ti­neri. Există preocuparea ca stagiarii să fie puşi să lucre­ze aproape în toate secţiile, urmărindu-se prin aceasta o completare şi o întregire a pregătirii lor. Stagiatura tre­buie privită cu multă seriozi­tate, cu exigenţă, în ideea că niciodată nu vei putea deveni un bun specialist dacă nu munceşti mult, nu înveţi mult, nu eşti exigent cu tine “. Gheorghe Marinescu: „în momentul de față lucrez la biroul import-export. Sînt ab­solvent al Institutului de şti­inţe economice — secţia co­merţ exterior. Peste puţin timp voi termina stagiatura. Privind în urmă şi trecînd ra­pid cu gîndul asupra ceea ce au însemnat anii de stagiatu­ră pentru mine, pot zice că au fost ani de acumulări, de înţelegere mai profundă a ceea ce înseamnă producţia. Am încercat să nu trec ne­păsător pe lingă problemele ce-mi stăteau în faţă. Eu sunt economist, dar niciodată nu m-am gîndit că nu aş avea nevoie şi de cunoştinţe tehni­ce, ştiinţifice etc. Oare cum poţi aprecia un produs dacă nu ştii de unde începe proce­sul de fabricaţie şi unde se termină? ... M-am integrat repede în toate colectivele un­de am lucrat. Nici un mo­ment nu m-am simţit stră­i şi am ştiut din capul locului că dacă va fi nevoie mă vor ajuta. Factorii de conducere din întreprinderea noastră ne-au acc­rdat tot sprijinul, au urmărit îndeaproape compor­tarea, evoluţia noastră, a sta­giarilor. Nu am pretenţia să afirm că după ce voi termina stagiatura voi fi un om gata făcut. Dimpotrivă, pretenţii la, cerinţele, răspunderea vor fi şi mai mari“. FASCINAŢIA noului (Urmare din pag. 1) care-l lovea cu palma grea profesorul de geografie ex­­clamind: „Ăsta-i Pămîntul în proba realului în depen­dentă directă faţă de interese­le majore ale unei societăţi, instalaţiei de biogaz, recent construite, elevii scolii gene­­rale i-au premers cu alte re­zultate ale muncii, strădaniei şi pasiunii, pe care transcriin­­du-le doar în carnetul de re­porter, am fost însoţit de te­merea ca printre alifia ter­meni tehnici să nu comit vreo eroare: „Aparat pentru deter­minarea gradului de poluare a apelor naturale şi rezidua­le“. „Dispozitiv pentru evi­denţierea optică a pulsului arterial", „Pupitru general de comandă şi control pentru retroproiector, aspe­ramat, diascop, telecomanda proiec­tării diapozitivelor, diafilme­­lor la lecţii", „Epiproiectorul", „Aparat pentru evi­denţierea şi înregistrarea proprietăţilor fiziologice ale muşchilor şi nervilor" „Microscop modifi­cat pentru proiecţia imaginii preparatului microscopic", concepute şi construite aici din piese şi materiale refolo­­sibile, la care se mai adaugă mese tehnologice, alte instala­­ţii Simpla enumerare doar poate fi urmată de exclama­ţia: toate acestea au fost fă­cute de cîţiva elevi şi un sin­gur profesor?! Poate ş­­i totul — în cadrul cercului tehnico­­aplicativ de biologie electro­nică a unei şcoli mici, una din cele mai mici ale judeţu­lui, dar de invidiat chiar de licee mari Totul realizat cu modeste investiţii şi pasiune. N-au bani, dar au idei şi i­ni­­ţiativă. Şi un suflet mare Fă­ră complexele impuse de ac­tul reflex al pretenţiilor ne­justificate în stările pure ale vieţii. Mihaela Ormenişan, Cristian Precup, Metz Dan­a­­la, Luminiţa Cotoi, Petru Pre­cup, Lasset Egon Florin Ga­bor, din clasele V—Vili, a­­ceşti copii care deja ştiu ce înseamnă să crezi în adevă­rul unei teme, îşi urmează profesorul convinşi că pentru legitimarea unei existenţe, în muncă nu există loc mic şi loc mare. Toţi avem un rost al nostru şi plăcerea singula­ră a izbînzii şi împlinirii de sine. Instalaţia de producere şi valorificare a biogazului — din cite ştim, prima şcolară — în sistem gospodăresc, un fel de „pui" al celei de la I.J.G.C.L., construită, după o concepţie şi în regie proprie, cu părinţii şi elevii, în mare parte din materiale refolosi­­bile, utilizînd ca materie pri­mă dejecţiile de taurine de la ferma C.A.P., este realiza­tă la un preţ de 2 500 lei­ — cam de trei ori mai mic decît cel după proiectele tip şi de­vizele clasice. Convertizorul de 5 mc este destinat satisf­a­­cerii nevoilor energetice ale laboratorului de biologie, în optimizarea procesului de în­văţământ, în strădaniile pen­tru autodotare, profesorul Mi­hai Pop şi elevii lui ştiu că pe drumul civilizaţiei şi pro­gresului nu poţi merge decît însoţit de acest ferment — cuceririle ştiinţifice de vîrf. Ar fi poate şi motivul că profesorul Pop cere sfaturi de la Petre Bule­ci, binecunoscu­tul inginer de la Șantierele navale din Brăila, preocupat de S.D.V -urile navale, de dez­voltarea tehnologică și trans­ferul de tehnologii, renumit prin montarea elicei și cuplei fără pană, prin aplicarea pro­cedeului „SANAB“ la arbori cotiţi, cu rezultante marcante în domeniul biogazului — a­­cest preţios combustibil. Ele­vii profesorului Pop n-au pre­tenţia că au realizat lucruri formidabile. Atenţiei acordate energiilor neconvenţionale îi însoţesc convingerea că idei­­le nu reproşează nimic, nici­odată, hainei în care au venit I-am văzut cindva într-un concurs al patrulelor de cir­culaţie: au pierdut locul întîi şi erau tare necăjiţi Am in­tuit atunci la ei o mare ambi­ţie canalizată spre lucruri bu­ne. Acum îi bate gîndul ca staţia lor pilot să folosească model celor care, poate, cu timpul vor fi introduse şi în gospodăriile cetăţenilor din Ideciul de Sus. ACTUALITATEA INTERNATIONALA NEW YORK. — La 29 septem­brie, ministrul afacerilor externe al României, Ştefan Andrei, s a intilnit cu Alexander Haig, secre­tarul de stat al S.U.A. Cu acest prilej, ministrul ro­mân a transmis din partea­­ pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu ori salut preşedintelui Ronald Rea­gan. La rîndul său, secretarul de stat american a arătat că a fost împuternicit­­ de preşedintele S.U.A. să transmită preşedintelui României salutul său şi cele mai bune urări. în timpul convorbirilor au fost discutate probleme ale raporturi­lor bilaterale, fiind exprimată de ambele părţi dorinţa dezvol­tării continue a acestor relaţii, pe baza avantajului reciproc. A avut loc, de asemenea, un larg schimb de păreri asupra u­­nor probleme principale ale vie­ţii internaţionale, fiind exprima­tă dorinţa celor două ţări de a acţiona pentru o politică de pace, destindere şi colaborare între naţiuni, de rezolvare a conflicte­lor existente în lume pe cale paş­nică şi s-a subliniat însemnăta­tea pe care o prezintă încheierea cu succes a reuniunii de la Ma­drid în vederea înfăptuirii dez­armării, întăririi securităţii şi cooperării în Europa. La întîlnire a participat Lau­rence Eagleburger, asistent al se­cretarului de stat pentru proble­me europene. A luat parte am­basadorul Teodor Marinescu, re­prezentantul permanent al Româ­niei la O.N.U. NAŢIUNILE UNITE. — Şeful delegaţiei române la actuala se­siune a Adunării Generale a O.N.U., Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, a avut o în­­tilnire cu secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim. In timpul întilnirii, secretarul general al O.N.U. a exprimat înalta sa apreciere pentru activi­tatea internaţională neobosită a preşedintelui Nicolae Ceauşescu în vederea înfăptuirii aspiraţii­lor de pace şi colaborare ale o­­menirii, pentru sprijinul acordat de şeful statului român creşterii şi întăririi rolului O.N.U. în re­zolvarea problemelor lumii con­temporane, corespunzător cu in­teresele tuturor naţiunilor. A avut loc un schimb de păreri în legătură cu problemele majo­re aflate pe ordinea de zi a ac­tualei sesiuni, în special necesi­tatea soluţionării conflictelor din Orientul Mijlociu şi din alţe re­giuni ale lumii şi însemnătatea accesului la independenţă al Na­mibiei şi au fost, totodată, abor­date aspecte legate de edificarea noii ordini economice internaţio­nale, subliniindu-se contribuţia pe care o poate aduce şi rolul ce revine O.N.U. în soluţiona­rea justă a acestor probleme. • BEIJING. — Intr-un interviu acordat agenţiei China Nouă, Ye Jianying, preşedintele Comitetu­lui Permanent al Adunării Na­ţionale a Reprezentanţilor Popu­lari a R.P. Chineze, a prezentat in detaliu politica referitoare la revenirea Taiwanului la patria­­mamă in vederea realizării re­unf­­­ării paşnice a Chinei. In scopul de a pune capăt cît mai curînd posibil divizării naţiunii chineze, propunem să aibă loc convorbiri între Partidul Comu­nist Chinez şi Kuomintang pe bază de reciprocitate, astfel încît cele două partide să colaboreze la înfăptuirea măreţei cauze a reunificării naţionale — se arată în­ interviu, adăugîndu-se că, la început, cele două părţi ar putea trimite reprezentanţii pentru a se întîlni în vederea unui schimb larg de păreri. După reunificarea ţării — se spune în interviu — Taiwanul se poate bucura de un înalt grad de autonomie ca o regiune adminis­trativă specială şi îşi poate păs­tra forţele armate. Guvernul cen­tral nu se va amesteca în trebu­rile locale ale Taiwanului. Actua­­lul sistem social-economic al Tai­wanului va rămîne neschimbat, ca şi modul său de viaţă şi rela­ţiile sale economice şi culturale cu ţările străine. Persoanele au­torizate şi personalităţile repre­zentative ale diferitelor cercuri din Taiwan pot ocupa posturi de conducere în­ organele politice naţionale şi să participe la con­ducerea statului. U­TANDA. — Ministrul aface­rilor externe al Republicii Popu­­lare Angola, Paulo Teixeira Jor­ge, a apreciat că ultimele propu­neri ale statelor occidentale care, constituie grupul de contact pen­tru Namibia (Marea Britanie, R.F.G., Franţa, Canada, S.U.A.), reprezintă un pas important in direcţia soluţionării problemei nam­i­biene. Referindu-se la întîlnirile pe care le-a avut cu reprezentan­ţii ţărilor membre ale grupului de contact, ministrul angolez d­e externe a declarat: .Avem mo­tive să sperăm că, după aceste întîlniri, grupul celor cinci va putea acţiona în scopul accele­rării Procesului aplicării rezolu­ţiei 435 a Consiliului de Securi­tate al O.N.U., care prevede or­ganizarea de alegeri libere sub control internaţional şi staţiona­rea de trupe O.N.U. în Namibia în perioada de tranziţie a PARIS. D­in ţările membre ale C.E.E. preţurile la oţelurile speciale vor fi majorate, în me­die, cu 20 la sută, începînd de la 1 octombrie, informează agen­ţia France Presse. O nouă ma­jorare a preţurilor respective v­a fi aplicată la 1 ianuarie 1982. MICA PUBLICITATE Cu ocazia împlinirii frumoasei şi fra­gedei vîrste de 7 anişori, la 1 octombrie scumpei noastre BUCUR RAMONA A­­l­EXANDRINA din Tg.-Mureş, str. Pionierilor nr. 17, îl dorim multă să­nătate, fericire şi spor la învăţătură. Tata, mama, tăticii, mămica şi surioara Nadia Cu ocazia împlinirii vîrstei de 57 de ani şi a ieşirii la pensie transmitem scumpei noastre mamă, bunică, soa­cră Şi rudă HUZA FIRONIA multă sănătate, viaţă lungă şi „La mulţi ani !". Soţul, copiii, ginerii şi nepoţii începînd de azi, 1 octombrie 1981, FOGACEAN traian, electromecanic la D.J.P.Tg. Mureş, este pensionar. Ii dorim multă sănătate şi viaţă lungă. Colegii de muncă de la Reţeaua de telecomunicaţii Tîrgu Mureş Cu cele mai alese sentmente de dragoste şi preţuire, cu ocazia împli­nirii vârstei d­e 55 de ani şi ieşirii la pensie a scumpei noastre soţie şi mamă ONIŢIU MARIA îi dorim mul­tă sănătate, fericire şi un călduros „La mulţi ani !“. Soţul şi băieţii TINERI căsătoriţi căutăm aparta­ment sau garsonieră nemobilată, f­ierte la telefon 3.89.66, între ora 17—20. 09.0* SCHIMB 2 garsoniere confort I, A­leea Carpaţi, cu apartament cu 2 ca­mere confort I. Telefon 2.93.00. (9.039) SCHIMB locuință cu 2 camere cu fort I. cu asemănător sau cu cont II. Telefon 2.72.03. (9... VIND apartament confort iu 1 camere. Telefon 3.44.79. (9 VIND apartament cu 4 camere fort I. cărămidă, cu 4 etaje, Bul.--* dul .,1848", str. Ion Buteanu, bloc ap. 4. (8.82 VIND mobilă tip „Lămliţa". Tele­fon 3.00.31, orele 17.20. (8.80 PIERDUT legitimaţia eliberată d Trustul de construcţii­­ Tirgu Mureş pe numele Berki Ileana. O deci­nulă. (9.03 PIERDUT legitimaţia de servic eliberată de C.I.C. Tg.-Mureş, pe nu­mele Bodi Bela. O declar nulă. (9.034) PIERDUT legitimaţia de servier­­ eliberată de I.P.M. Sport Reghi pe numele Balint Adriana. O deci nulă. (9.02 Azi, 1 octombrie, se împlinesc ani de cînd ne-a părăsit pentru to­deauna, cel ce a fost sprijinul nostru, MOLDOVAN TEODOR, din Reghin. Cit ai trăit te-am iubit, cît vom trăi nu te vom uita. Pe mormîntul tău flori şi lacrimi iţi vom presăra. Soţia Ravica, copiii, nepoţii, nurorile şi rudele Redacţia şi administraţia: Tg.-Murea strada Gheorghe Doja at. I. Teretoane: t 59 st 'industrie eerieuitură occhierm îetâtenesc): *•**■** 1.18.58 (redactor lef adjunct ti administraţia)! 1.78.88 (redactor set - secretariat). Abonamentele se fac I» aticul postate F actorii Costan O Tiparul, întreprinderea poligrafică Tirgu Murea Comanda nr. 612 ) (cultură (nvățătorit viața de partid)*, difuzori din Întreprinderi «1 Institutii 40 37} I Astăzi, 1 octombrie 1981, se îm­plinesc 5 ani de lacrimi şi durere de cînd moartea fulgerătoare a răpit pentru totdeauna pe scum­pul nostru fiu, frate, cel care a fost NELU MOLDOVAN, şef la cabana Gălăoaia. Cît ai trăit te-am iubit, cît vom trăi te vom plînge. Părinţii Mihai­ Maria, fratele Lucian, soţia Lenuţa, nepoţii Cristina, Neluţu

Next