Steaua Roşie, decembrie 1981 (Anul 33, nr. 284-310)

1981-12-01 / nr. 284

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN .MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Planul pe 1982 - etapă decisivă în dezvoltarea calitativă a economiei, în îndeplinirea cincinalului Fundamentat pe temeiul pres­tigioaselor realizări din primul an al cincinalului, pe evaluarea optimă a capacităţii şi forţei e­­conomiei noastre, a puternicei sale baze tehnice, pe posibilită­ţile şi creativitatea oamenilor muncii, planul pe 1982, consti­tuie o etapă decisivă in realiza­rea hotărîrilor Congresului al XlI-lea al partidului, în dezvol­tarea economiei româneşti, în creşterea nivelului de civilizaţie şi bunăstare a poporului. Supus succesiv dezbaterii aprobării şi completării forurilor largi ale democraţiei muncitoreşti, socia­liste, iar mai apoi Plenarei co­mune a Comitetului Central al partidului şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi So­ciale, planul unic de dezvoltare economico-socială pe 1982, a că­pătat putere de lege prin votul Marii Adunări Naţionale. Reliefînd principalele trăsă­turi ale planului pe anul viitor, subliniem în mod deosebit că întreaga activitate de elaborare s a desfăşurat sub conducerea directă a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae C­eauşescu­ care­ are un rol de­terminant în fundamentarea di­recţiilor de acţiune ale comuniş­tilor, ale poporului, orientate spre lărgirea bazei proprii de materii prime şi energetice, dez­voltarea intensivă a agriculturii, modernizarea industriei, creşte­rea mai rapidă a eficienţei, mo­bilizarea tuturor rezervelor în vederea asigurării unei noi ca­lităţi a activităţii şi vieţii po­porului nostru. Planul reprezin­tă, în acelaşi timp, o înmănun­­chere a ideilor şi propunerilor oamenilor muncii rezultate cu prilejul dezbaterilor începînd din secţii şi unităţi, pînă la fo­rurile supreme de conducere ale ţarii. Prevederile planului pe 1982, aşa cum se sublinia în magis­trala expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenara co­mună, document programatic pentru întregul partid şi popor, se întemeiază pe evaluarea mai exactă a potenţialului economic, tehnico-ştiinţific de care dispu­nem, pe hotărîrea şi abnegaţia oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, de a înfăptui cu toată răspunderea Programul partidului sarcinile puse în fa­ţa noastră în al doilea an al celui de-al 7-lea cincinal. în a­­cest fel planul pe 1982 pune în centrul activităţii noastre econo­mice sarcina mobilizării maxi­me a rezervelor existente în ve­derea consolidării şi amplifică­rii rezultatelor pozitive, a sto­pării tendinţelor negative şi re­cuperării rămînerilor în urmă, în vederea înaintării ferme spre înfăptuirea obiectivelor strategi­ce stabilite de partid. In centrul planului va sta creşterea pro­ducţiei de cărbune, petrol, gaze, de minereuri neferoase şi sub­stanţe nemetalifere. Se prevede obţinerea a 44 milioane tone cărbune net, a 12,5 milioane to­ne de petrol, a circa 33 miliarde mc de gaz metan. In acelaşi timp, se va realiza o producţie de energie electrică de 74,1 mi­liarde kWh. Aşa cum a stabilit Plenara C.C. al P.C.R. concomi­tent cu dezvoltarea surselor proprii de petrol, cărbune, de materii prime utile, esenţială ră­­mîne concentrarea eforturilor oamenilor muncii spre gospodă­rirea strictă a resurselor, a po­tenţialului energetic de care dis­punem, reducerea continuă a consumurilor de combustibil, e­­nergie, materii prime şi materia­le, combaterea risipei. Propunîndu-şi limitarea conse­cinţelor negative ale crizei mon­diale asupra economiei noastre, planul urmăreşte extinderea schimburilor economice, creşte­rea calitativă şi cantitativă a exporturilor, concomitent cu di­mensionarea importurilor la strictul necesar. Gradul de an­gajare a României în circuitul economic mondial se va accen­tua, raportul dintre volumul ex­porturilor şi venitul naţional ur­­mind să ajungă la peste 34 la sută, faţă de 26—27 la sută in anii precedenţi. O altă caracteristică esenţială a planului este aprofundarea modificărilor structurale trimise de ridicarea calitativă a econo­miei. Concomitent cu plafona­rea sau reducerea unor produse energo şi materiale-in­ten­si­ve, ineficiente, planul prevede creş­terea substanţială a produselor cu înalt grad de prelucrare, de finisare, a echipamentelor com­plexe, produselor de automati­zare şi cibernetizare a produc­ţiei, a celor chimice şi de meca­nică fină a sortimentelor care valorifică superior materiile prime indigene. în ce priveşte indicatorii sin­tetici, planul pe 1982 prevede creşterea cu 4,7 la sută a pro­ducţiei marfă, a producţiei glo­bale agricole cu 6,0—7,9 la sută, a produsului social cu 4,5 la sută şi a venitului naţional cu 5,5 la sută. Aceste ritmuri reflectă un dinamism puternic, deoarece ex­primă sporuri absolute care au la bază creşterea accentuată a calităţii şi­ eficienţei producţiei în condiţiile creşterii productivi­tăţii muncii, calculată pe baza producţiei nete, cu 7 la sută în industria republicană şi cu 6 la sută în construcţii-montaj. Pe a­­cest temei vor creşte veniturile totale reale ale populaţiei cu 2,7 la sută, în corelaţie cu extinde­rea activităţii economice, numă­rul personalului muncitor va creşte cu 50 mii. Condiţiile de viaţă ale populaţiei vor fi in­fluenţate favorabil de construi­rea a 190 mii locuinţe, din care 170 mii din fondurile statului. Ca ramură de bază a econo­miei, agricultura va cunoaşte un puternic dinamism ce se va re­flecta în adincirea procesului de perfecţionare a conducerii şi or­ganizării, a valorificării mai de­pline a marelui potenţial al pă­­mintului, precum şi a puternicei sale baze materiale. în acest context, pentru 1982 se prevede creşterea producţiei de cereale la 24 milioane tone, din care 6,0 milioane tone de grîu şi 13 mi­lioane tone porumb. La iniţiativa conducerii parti­dului, care a manifestat o grijă deosebită pentru dimensionarea corespunzătoare a sarcinilor de plan în agricultură şi industria alimentară, fondurile de investi­ţii prevăzute iniţial pentru a­­ceastă ramură au fost suplimen­tate cu 8 miliarde de lei. Agri­cultura va fi dotată cu 18,4 mii tractoare, cu 4,5 mii combine au­topropulsate de recoltat cereale, cu maşini pentru recoltarea fu­rajelor, cu un grad ridicat de u­­niversalitate, ea va primi 1.802.000 tone de îngrăşăminte. Pentru dezvoltarea economico­­socială a României, volumul to­tal al investiţiilor in economia naţională va fi in anul 1982 de 226,3 miliarde lei. în cursul a­­nului viitor se vor pune in (Continuare în pag. a 3-a) CREŞTEREA PRODUSULUI SOCIAL CREŞTEREA VENITULUI NAŢIONAL 1981 _____1982 Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 Marele act politic al unirii Transilvaniei cu România, ce-l întregeşte — legitim şi firesc — pe cel de la 24 ianuarie 1859, es­te încununarea unui proces is­toric îndelungat, expresia unei năzuinţe de veacuri a poporului român. In toamna anului 1918, în con­diţiile dezmembrării imperiului austro-ungar popoarele asuprite din acest imperiu s-au ridicat la luptă, făurindu-şi sau reîntregin­­du-şi statele naţionale. In acest şuvoi general al revoluţiilor bur­­ghezo-democratice în plină desfă­şurare, în lupta împotriva răz­boiului imperialist, pentru drep­turi democratice, pămînt şi li­bertate — cînd masele populare, fără deosebire de naţionalitate, au făcut front Comun — lupta românilor de dincoace de Car­­paţi pentru deplina emancipare naţională şi unirea lor cu patria mamă a izbucnit cu forţă deose­bită. Dînd glas viguroasei aspi­raţii de libertate şi independen­ţă, lupta poporului român a de­venit un important capitol con­stitutiv din lupta tuturor naţiu­nilor oprimate din fostul impe­riu habsburgic, din uriaşul val al mişcărilor sociale şi naţionale de pe continentul european. formînd pilda tribunilor paşop­tişti şi a grandioasei epopei de pe Cîmpia Libertăţii de la Blaj, generaţia marii uniri din 1918, în frunte cu titanii săi din Par­tidul naţional român sau Parti­dul social-democrat s-au adresat din nou mulţimilor pentru ca prin vrerea poporului să se plă­mădească destinul istoric al Ro­mâniei întregite. Astfel, la 31 octombrie s-a constituit Consiliul naţional român central, „ca uni­cul for care reprezintă voinţa po­porului român şi se bazează pe libera hotărîre asigurată de cu­rentul vremii şi de voinţa popoa­relor libere“, iar în zilele urmă­toare s-au înfiinţat consilii na­ţionale comitatense şi locale pe întreg cuprinsul Transilvaniei. Concomitent se desfăşoară im­presionante acţiuni şi pentru pregătirea Marii Adunări Naţio­nale de la Alba Iulia, convocată pe ziua de 1 Decembrie 1918. Chemînd masele populare la marea adunare, ziarul „Unirea“ din 28 noiembrie 1918 sublinia totodată şi semnificaţia acestui eveniment: „Veniţi cu toţii la Marea Adunare Naţională care se va ţine la 1 decembrie în Băl­­gradul lui Mihai Viteazul. Ve­niţi cu miile şi cu zecile de mii! Lăsaţi pe o zi grijile voastre de acasă, căci în această zi vom pu­ne temelia unui viitor bun şi fe­ricit pentru întreg neamul nos­tru românesc. E ziua cînd noi, românii,... să spunem pe faţă înaintea popoarelor lumii că ce voim. Veniţi să dăm răspunsul ! Ochii tuturor popoarelor sînt a­­ţintiţi asupra noastră, în Alba Iulia vor fi împreună cu voi toţi fiii aleşi ai neamului nostru. E ziua cînd se va hotărî asupra sorţii noastre pentru o veşnicie. Veniţi şi juraţi că nedespărţiţi vom fi şi uniţi rămînem de aici înainte cu fraţii noştri de pe tot cuprinsul pămîntului românesc“. Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, care a reunit 1.228 de delegaţi aleşi din toate ţinutu­rile Transilvaniei, s-a desfăşurat astfel în memorabila zi de 1 De­cembrie 1918, în prezenţa a pes­te 100.000 de oameni, şi a pro­clamat — intr-un entuziasm ge­neral — unirea Transilvaniei cu România. „Voinţa unanimă care a biruit la Alba Iulia — scria „Dacia“ la 6 decembrie 1918 — a zguduit şi dărîmat ultimul ho­tar, ultima graniţă în care înde­lungata tiranie a istoriei a sfîr­­tecat veacuri de-a rîndul fiinţa neamului românesc“. Sărbătorind Unirea de la Alba Iulia, sărbătorim unul dintre cele mai importante evenimente din istoria eroică a poporului nos­tru, sărbătorim virtuţile strămo­şeşti, transmise din generaţie la generaţie, sărbătorim împlinirea celui mai scump ideal al neamu­lui — formarea statului naţional unitar român. dr. IOAN CHIOR­LAN cercetător ştiinţific principal Jy­amu, XXXI» H Nr. 284 (7.355) If Marti. I» 11 1 decembrie 1981 jl V. 4 pagini, jj 30 de bani // ^ Secţia anvelope biciclete de la F.C.M.A.C. l­udus Cu fronturi de lucru „subţiri" nu se poate construi susţinut in 1982 La Tîrnăveni construcţia de locuinţe nu s-a desfăşurat anul acesta corespunzător. în cele a­­proape 11 luni care s-au scurs au fost puse la dispoziţia cetă­ţenilor doar 56 de apartamente: 20 în cartierul 1 Decembrie 1918 şi 36 în Republicii. Diferenţa pînă la 200 urmează să fie ter­minată în intervalul care a mai rămas. Şi e puţin probabil că ceea ce s-a pierdut pe parcursul unui an poate fi recuperat într-o lună de iarnă Execuţia blocuri­lor care fac obiectul predării în 1981 este destul de avansată. Sunt apartamente chiar finisate, dar unele din acestea trebuiau predate în lunile anterioare. Nu s-au respectat graficele de pre­dare ale acestora nici pe str. Republicii și nici în cvartalul „George Enescu“. în cvartalul „George Enescu“ nu se locuiește încă pentru că acest ansamblu de locuinţe este lipsit de aportul centralei termice. Cu toate că şeful lotului, ing. Mihai Dalea, ne-a asigurat (era sfîrşitul lui septembrie) că centrala termică va fi în stare de funcţiune pînă la 15 octombrie, ea nu este aptă de exploatare nici azi, la înce­put de decembrie. E adevărat, între timp au apă­rut dispoziţii noi cu privire la sursele de combustibil, dar con­siderăm că în aplicarea lor se acţionează, cam peste tot, cu prea mare încetineală şi n-ar fi exclus ca gerul să ne prindă tot gîndind la modul cum ele trebuie materializate. Şeful lotu­lui motivează rămînerile în ur­mă la executarea conductei de alimentare cu combustibil a cen­tralei termice prin modificarea de trei ori a sursei şi a traseu­lui. Referitor la acest obiectiv deo­sebit de important, şeful lotului ne asigură că centrala termică va funcţiona începînd de săptă­­mîna viitoare va furniza doar căldură deoarece aparatul con­­tracurent de pregătire a apei calde menajere continuă să lip­sească. Şi în trimestrul IV pînă în prezent, construcţiile de locuin­ţe la Tîrnăveni s-au desfăşurat sub posibilităţi. Dovadă este ne­­respectarea a nici unui termen de predare. De astă dată, șeful lotului nu s-a mai plîns de ne- 1 CTSM.VS (Continuare în pre­a 3-al

Next