Steaua Roşie, decembrie 1981 (Anul 33, nr. 284-310)
1981-12-01 / nr. 284
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN .MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Planul pe 1982 - etapă decisivă în dezvoltarea calitativă a economiei, în îndeplinirea cincinalului Fundamentat pe temeiul prestigioaselor realizări din primul an al cincinalului, pe evaluarea optimă a capacităţii şi forţei economiei noastre, a puternicei sale baze tehnice, pe posibilităţile şi creativitatea oamenilor muncii, planul pe 1982, constituie o etapă decisivă in realizarea hotărîrilor Congresului al XlI-lea al partidului, în dezvoltarea economiei româneşti, în creşterea nivelului de civilizaţie şi bunăstare a poporului. Supus succesiv dezbaterii aprobării şi completării forurilor largi ale democraţiei muncitoreşti, socialiste, iar mai apoi Plenarei comune a Comitetului Central al partidului şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, planul unic de dezvoltare economico-socială pe 1982, a căpătat putere de lege prin votul Marii Adunări Naţionale. Reliefînd principalele trăsături ale planului pe anul viitor, subliniem în mod deosebit că întreaga activitate de elaborare s a desfăşurat sub conducerea directă a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu care are un rol determinant în fundamentarea direcţiilor de acţiune ale comuniştilor, ale poporului, orientate spre lărgirea bazei proprii de materii prime şi energetice, dezvoltarea intensivă a agriculturii, modernizarea industriei, creşterea mai rapidă a eficienţei, mobilizarea tuturor rezervelor în vederea asigurării unei noi calităţi a activităţii şi vieţii poporului nostru. Planul reprezintă, în acelaşi timp, o înmănunchere a ideilor şi propunerilor oamenilor muncii rezultate cu prilejul dezbaterilor începînd din secţii şi unităţi, pînă la forurile supreme de conducere ale ţarii. Prevederile planului pe 1982, aşa cum se sublinia în magistrala expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la plenara comună, document programatic pentru întregul partid şi popor, se întemeiază pe evaluarea mai exactă a potenţialului economic, tehnico-ştiinţific de care dispunem, pe hotărîrea şi abnegaţia oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, de a înfăptui cu toată răspunderea Programul partidului sarcinile puse în faţa noastră în al doilea an al celui de-al 7-lea cincinal. în acest fel planul pe 1982 pune în centrul activităţii noastre economice sarcina mobilizării maxime a rezervelor existente în vederea consolidării şi amplificării rezultatelor pozitive, a stopării tendinţelor negative şi recuperării rămînerilor în urmă, în vederea înaintării ferme spre înfăptuirea obiectivelor strategice stabilite de partid. In centrul planului va sta creşterea producţiei de cărbune, petrol, gaze, de minereuri neferoase şi substanţe nemetalifere. Se prevede obţinerea a 44 milioane tone cărbune net, a 12,5 milioane tone de petrol, a circa 33 miliarde mc de gaz metan. In acelaşi timp, se va realiza o producţie de energie electrică de 74,1 miliarde kWh. Aşa cum a stabilit Plenara C.C. al P.C.R. concomitent cu dezvoltarea surselor proprii de petrol, cărbune, de materii prime utile, esenţială rămîne concentrarea eforturilor oamenilor muncii spre gospodărirea strictă a resurselor, a potenţialului energetic de care dispunem, reducerea continuă a consumurilor de combustibil, energie, materii prime şi materiale, combaterea risipei. Propunîndu-şi limitarea consecinţelor negative ale crizei mondiale asupra economiei noastre, planul urmăreşte extinderea schimburilor economice, creşterea calitativă şi cantitativă a exporturilor, concomitent cu dimensionarea importurilor la strictul necesar. Gradul de angajare a României în circuitul economic mondial se va accentua, raportul dintre volumul exporturilor şi venitul naţional urmind să ajungă la peste 34 la sută, faţă de 26—27 la sută in anii precedenţi. O altă caracteristică esenţială a planului este aprofundarea modificărilor structurale trimise de ridicarea calitativă a economiei. Concomitent cu plafonarea sau reducerea unor produse energo şi materiale-intensive, ineficiente, planul prevede creşterea substanţială a produselor cu înalt grad de prelucrare, de finisare, a echipamentelor complexe, produselor de automatizare şi cibernetizare a producţiei, a celor chimice şi de mecanică fină a sortimentelor care valorifică superior materiile prime indigene. în ce priveşte indicatorii sintetici, planul pe 1982 prevede creşterea cu 4,7 la sută a producţiei marfă, a producţiei globale agricole cu 6,0—7,9 la sută, a produsului social cu 4,5 la sută şi a venitului naţional cu 5,5 la sută. Aceste ritmuri reflectă un dinamism puternic, deoarece exprimă sporuri absolute care au la bază creşterea accentuată a calităţii şi eficienţei producţiei în condiţiile creşterii productivităţii muncii, calculată pe baza producţiei nete, cu 7 la sută în industria republicană şi cu 6 la sută în construcţii-montaj. Pe acest temei vor creşte veniturile totale reale ale populaţiei cu 2,7 la sută, în corelaţie cu extinderea activităţii economice, numărul personalului muncitor va creşte cu 50 mii. Condiţiile de viaţă ale populaţiei vor fi influenţate favorabil de construirea a 190 mii locuinţe, din care 170 mii din fondurile statului. Ca ramură de bază a economiei, agricultura va cunoaşte un puternic dinamism ce se va reflecta în adincirea procesului de perfecţionare a conducerii şi organizării, a valorificării mai depline a marelui potenţial al pămintului, precum şi a puternicei sale baze materiale. în acest context, pentru 1982 se prevede creşterea producţiei de cereale la 24 milioane tone, din care 6,0 milioane tone de grîu şi 13 milioane tone porumb. La iniţiativa conducerii partidului, care a manifestat o grijă deosebită pentru dimensionarea corespunzătoare a sarcinilor de plan în agricultură şi industria alimentară, fondurile de investiţii prevăzute iniţial pentru această ramură au fost suplimentate cu 8 miliarde de lei. Agricultura va fi dotată cu 18,4 mii tractoare, cu 4,5 mii combine autopropulsate de recoltat cereale, cu maşini pentru recoltarea furajelor, cu un grad ridicat de universalitate, ea va primi 1.802.000 tone de îngrăşăminte. Pentru dezvoltarea economicosocială a României, volumul total al investiţiilor in economia naţională va fi in anul 1982 de 226,3 miliarde lei. în cursul anului viitor se vor pune in (Continuare în pag. a 3-a) CREŞTEREA PRODUSULUI SOCIAL CREŞTEREA VENITULUI NAŢIONAL 1981 _____1982 Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 Marele act politic al unirii Transilvaniei cu România, ce-l întregeşte — legitim şi firesc — pe cel de la 24 ianuarie 1859, este încununarea unui proces istoric îndelungat, expresia unei năzuinţe de veacuri a poporului român. In toamna anului 1918, în condiţiile dezmembrării imperiului austro-ungar popoarele asuprite din acest imperiu s-au ridicat la luptă, făurindu-şi sau reîntregindu-şi statele naţionale. In acest şuvoi general al revoluţiilor burghezo-democratice în plină desfăşurare, în lupta împotriva războiului imperialist, pentru drepturi democratice, pămînt şi libertate — cînd masele populare, fără deosebire de naţionalitate, au făcut front Comun — lupta românilor de dincoace de Carpaţi pentru deplina emancipare naţională şi unirea lor cu patria mamă a izbucnit cu forţă deosebită. Dînd glas viguroasei aspiraţii de libertate şi independenţă, lupta poporului român a devenit un important capitol constitutiv din lupta tuturor naţiunilor oprimate din fostul imperiu habsburgic, din uriaşul val al mişcărilor sociale şi naţionale de pe continentul european. formînd pilda tribunilor paşoptişti şi a grandioasei epopei de pe Cîmpia Libertăţii de la Blaj, generaţia marii uniri din 1918, în frunte cu titanii săi din Partidul naţional român sau Partidul social-democrat s-au adresat din nou mulţimilor pentru ca prin vrerea poporului să se plămădească destinul istoric al României întregite. Astfel, la 31 octombrie s-a constituit Consiliul naţional român central, „ca unicul for care reprezintă voinţa poporului român şi se bazează pe libera hotărîre asigurată de curentul vremii şi de voinţa popoarelor libere“, iar în zilele următoare s-au înfiinţat consilii naţionale comitatense şi locale pe întreg cuprinsul Transilvaniei. Concomitent se desfăşoară impresionante acţiuni şi pentru pregătirea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, convocată pe ziua de 1 Decembrie 1918. Chemînd masele populare la marea adunare, ziarul „Unirea“ din 28 noiembrie 1918 sublinia totodată şi semnificaţia acestui eveniment: „Veniţi cu toţii la Marea Adunare Naţională care se va ţine la 1 decembrie în Bălgradul lui Mihai Viteazul. Veniţi cu miile şi cu zecile de mii! Lăsaţi pe o zi grijile voastre de acasă, căci în această zi vom pune temelia unui viitor bun şi fericit pentru întreg neamul nostru românesc. E ziua cînd noi, românii,... să spunem pe faţă înaintea popoarelor lumii că ce voim. Veniţi să dăm răspunsul ! Ochii tuturor popoarelor sînt aţintiţi asupra noastră, în Alba Iulia vor fi împreună cu voi toţi fiii aleşi ai neamului nostru. E ziua cînd se va hotărî asupra sorţii noastre pentru o veşnicie. Veniţi şi juraţi că nedespărţiţi vom fi şi uniţi rămînem de aici înainte cu fraţii noştri de pe tot cuprinsul pămîntului românesc“. Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, care a reunit 1.228 de delegaţi aleşi din toate ţinuturile Transilvaniei, s-a desfăşurat astfel în memorabila zi de 1 Decembrie 1918, în prezenţa a peste 100.000 de oameni, şi a proclamat — intr-un entuziasm general — unirea Transilvaniei cu România. „Voinţa unanimă care a biruit la Alba Iulia — scria „Dacia“ la 6 decembrie 1918 — a zguduit şi dărîmat ultimul hotar, ultima graniţă în care îndelungata tiranie a istoriei a sfîrtecat veacuri de-a rîndul fiinţa neamului românesc“. Sărbătorind Unirea de la Alba Iulia, sărbătorim unul dintre cele mai importante evenimente din istoria eroică a poporului nostru, sărbătorim virtuţile strămoşeşti, transmise din generaţie la generaţie, sărbătorim împlinirea celui mai scump ideal al neamului — formarea statului naţional unitar român. dr. IOAN CHIORLAN cercetător ştiinţific principal Jyamu, XXXI» H Nr. 284 (7.355) If Marti. I» 11 1 decembrie 1981 jl V. 4 pagini, jj 30 de bani // ^ Secţia anvelope biciclete de la F.C.M.A.C. ludus Cu fronturi de lucru „subţiri" nu se poate construi susţinut in 1982 La Tîrnăveni construcţia de locuinţe nu s-a desfăşurat anul acesta corespunzător. în cele aproape 11 luni care s-au scurs au fost puse la dispoziţia cetăţenilor doar 56 de apartamente: 20 în cartierul 1 Decembrie 1918 şi 36 în Republicii. Diferenţa pînă la 200 urmează să fie terminată în intervalul care a mai rămas. Şi e puţin probabil că ceea ce s-a pierdut pe parcursul unui an poate fi recuperat într-o lună de iarnă Execuţia blocurilor care fac obiectul predării în 1981 este destul de avansată. Sunt apartamente chiar finisate, dar unele din acestea trebuiau predate în lunile anterioare. Nu s-au respectat graficele de predare ale acestora nici pe str. Republicii și nici în cvartalul „George Enescu“. în cvartalul „George Enescu“ nu se locuiește încă pentru că acest ansamblu de locuinţe este lipsit de aportul centralei termice. Cu toate că şeful lotului, ing. Mihai Dalea, ne-a asigurat (era sfîrşitul lui septembrie) că centrala termică va fi în stare de funcţiune pînă la 15 octombrie, ea nu este aptă de exploatare nici azi, la început de decembrie. E adevărat, între timp au apărut dispoziţii noi cu privire la sursele de combustibil, dar considerăm că în aplicarea lor se acţionează, cam peste tot, cu prea mare încetineală şi n-ar fi exclus ca gerul să ne prindă tot gîndind la modul cum ele trebuie materializate. Şeful lotului motivează rămînerile în urmă la executarea conductei de alimentare cu combustibil a centralei termice prin modificarea de trei ori a sursei şi a traseului. Referitor la acest obiectiv deosebit de important, şeful lotului ne asigură că centrala termică va funcţiona începînd de săptămîna viitoare va furniza doar căldură deoarece aparatul contracurent de pregătire a apei calde menajere continuă să lipsească. Şi în trimestrul IV pînă în prezent, construcţiile de locuinţe la Tîrnăveni s-au desfăşurat sub posibilităţi. Dovadă este nerespectarea a nici unui termen de predare. De astă dată, șeful lotului nu s-a mai plîns de ne- 1 CTSM.VS (Continuare în prea 3-al