Steaua Roşie, decembrie 1981 (Anul 33, nr. 284-310)
1981-12-01 / nr. 284
în spiritul expunerii tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Creşterea capacităţii productive a pămîntului în cadrul programului de dezvoltare intensivă a agriculturii, menţinerea şi ridicarea potenţialului productiv al pămîntului, utilizarea sa raţională, reprezintă un obiectiv prioritar. Şi la recenta plenară a Consiliului Naţional al Agriculturii,, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia faptul că incepînd din acest an, în activitatea din domeniul îmbunătăţirilor funciare trebuie să se pună, pe primul plan, desecările şi asigurarea bunei funcţionări a acestor sisteme, pentru a folosi în mod corespunzător terenurile din zonele unde sunt precipitaţii abundente, suficiente pentru a nu face irigaţii, dar unde se obţin recolte slabe pentru că nu se realizează lucrările corespunzătoare de desecare, de îngrijire, de fapt, de bună funcţionare a sistemelor de canalizare. In acest sens şi în judeţul nostru mai e mult de făcut, în multe unităţi agricole acţionîndu-se cu totul insuficient la asemenea lucrări. O asemenea situaţie există şi în unităţile agricole din consiliul unic agroindustrial Miercurea Nirajului. Despre modul în care s-a acţionat la realizarea îmbunătăţirilor funciare prevăzute pentru acest an în unităţile din zonă am discutat cu preşedintele consiliului, tovarăşul Temesvári Ştefan, care de la bun început a arătat că amenajările sunt de o deosebită importanţă pentru producţiile agricole, dar lor nu li s-a acordat atenţia cuvenită. Aşa de exemplu, la desecări-amenajări locale deşi a fost stabilit un plan de 66 ha, abia s-au realizat 55 ha, mai bine acţionînd C.A.P. Hodoşa — 30 ha. Puţin s-a făcut la C.A.P. Troiţa, abia 15 ha din 50 planificate şi la C.A.P. Miercurea Nirajului, unitate care deşi dispune de un utilaj special pentru curăţat şi săpat şanţuri de scurgere a apei n-a amenajat aproape nimic, şi aceasta deoarece n-a reuşit să găsească un om calificat pentru a lucra pe agregat. Iată de ce în această perioadă cît şi în anul viitor în aceste unităţi este necesară o mai mare preocupare a conducerilor, a cooperativelor în general, pentru executarea lucrărilor prevăzute. De asemenea, slab s-a acţionat şi la eliminarea excesului temporar de umiditate, cu contribuţia populaţiei, unde faţă de un plan de 250 ha, abia s-au executat canale pe circa 100 hectare, fapt ce se poate vedea, chiar şi în această perioadă, întrucît pe multe terenuri bălteşte apa, pentru evacuarea căreia sunt necesare şanţuri sau brazde de scurgere. Şi în acest sens trebuie mult mai mult făcut la C.A.., Miercurea Nirajului, Troiţa, Hodoşa şi altele unde sute de hectare reclamă efectuarea unor asenaenea lucrări. Combaterea eroziunii Solului şi îmbunătăţirea păşunilor, mai ales în situaţia unităţilor agricole din acest consiliu, sunt de asemenea lucrări de o deosebită importanţă. în acest sens în toamnă au fost executate arături pe curbă de nivel pe o suprafaţă mai mare cu 5 la sută decît în anii trecuţi, urmînd ca în viitor să se reducă şi suprafaţa destinată prăşitoarelor. Aşa după cum spuneam, o atenţie mult mai mare va trebui să se acorde acum în iarnă, cît şi în anul viitor, lucrărilor de îmbunătăţire a celor aproape 4.300 ha de păşuni şi pajişti naturale, la care o contribuţie de seamă trebuie să aibă consiliile populare comunale, întreaga populaţie a satelor din zonă, întrucît în acest an s-a făcut foarte puţin, fapt ilustrat de insuficienţa masei verzi în unele perioade de păşunat, cît şi de deficitul de aproape IJOOO de fînuri la nivel de consiliu pentru perioada de stabulaţie. V. ORZA Cu fronturi de lucru „subţiri“ (Urmare din pag. I) funcţionarea macaralelor, de lipsa cimentului, a autobetonierelor, ci de lipsa agregatelor. Adică, cînd e una, nu-i alta, şi invers. Suficient ca treaba să nu meargă bine. Şi în privinţa frontului de lucru pentru 1982, realizările sunt subţiri. El va fi format dintr-un bloc cu 39 de apartamente, puţin mai avansat la structură şi altul de 20 de apartamente căruia i se execută fundaţia. Evident, insuficient pentru o activitate susţinută mai ales în primul trimestru al anului, cu repercusiuni asupra întregii activităţi din 1982. Apreciem că beneficiarul, primăria oraşului, trebuie să dea dovadă de mai multă operativitate în vederea obţinerii amplasamentelor noilor blocuri, pentru a nu pune proiectanţii şi constructorii în situaţii limită care nu aduc servicii bunului mers al activității pe șantiere. Ecran mureşean ’81 » A IX-a ediţie a Festivalului filmelor premiate, organizat, într-o frumoasă tradiţie, de Consiliul judeţean al sindicatelor şi Casa de cultură a sindicatelor a reunit, timp de trei zile, la Tg.Mureş, cele mai interesante realizări ale cineaştilor amatori din ţară, sub semnul unui generos schimb de idei şi de experienţă. Competiţia a reunit, în faţa unui juriu exigent, avîndu-l în frunte pe conf. univ. Radu Aneste Petrescu de la I.A.T.C. Bucureşti, 81 filme reprezentând 45 de cinecluburi din 18 judeţe aducînd pe ecran cele mai valoroase realizări din ultimii doi ani. Marele premiu a revenit întregii selecţii a cineclubului „Siderurgistul“ Hunedoara, care şi-a mai adjudecat şi premiile pentru animaţie (cu o remarcabilă „Geneză") şi poem cinematografic. „Bumerang“ realizat de un grup de creatori de la „Experiment“ Făgăraş, film cu profund mesaj antirăzboinic, a întrunit, dincolo de controversele iscate de forma lui novatoare, aprecierile juriului (Premiul pentru cel mai bun eseu cinematografic) şi cineclubiştilor prezenţi (Premiul special, decernat pentru prima dată prin votul celor prezenţi). Un film de atitudine şi substanţă cutremurătoare, „Un tată aşteaptă fii“, realizat de Ionel Bordeianu de la cineclubul sătesc (r) Bivolari (Iaşi), a fost distins cu Premiul special al juriului. O selecţie solidă, de un profesionalism evident, au prezentat studenţii braşoveni de la „Dacia Felix“, adjudecîndu-şi două premii cu inspiratele „Distanţe“ şi „Juraj“. „Atelier 16“ de la Şcoala populară de artă din Arad, un grupaj din care n-au lipsit valorile solide („Ion Niţă Nicodim“), dar nici experimentele deosebit de originale („Efecte de imprimăvărare“ şi cineclubul „Danubius“ Galaţi (pionierii instruiţi de Ştefan Opincă), cu un memorabil (din punct de vedere stilistic) „High-key“, au reprezentat două serioase candidate la premii (cite două fiecare). Două judeţe, Bacău şi Caraş-Severin, au întrunit elogioase păreri despre întreaga lor prezenţă (cite 4 cinecluburi), din care vom remarca în special filmele lui Nicolae Negruţiu (Premiul pentru regie — „Concert“, „Punct contrapunct“, „Dreptul la bucurie“) şi realizările lui Vladimir Lucaveţchi (Premiul pentru imagine) precum şi un cine-verite de nivel internaţional — „Piatra «re foc la temelia casei“ (Moineşti, Premiul pentru reportaj), printre favoriţii întrecerii s-au aflat şi Toro Anna Maria (Tg.-Mureş, animaţie de mare clasă), Adrian Oţoiu (Baia Mare, descoperind un Micheliangeli» în Maramureş în persoana ceramistului Tănase Cocean, într-un film unicat), Adrian Stepan (cu cel mai bun comentariu tot despre olărit). Am mai remarcat prezenţa (şi în palmares) a realizărilor de la Sf. Gheorghe (inclusiv „Porumbelul“ — o absenţă regretabilă de pe lista premiilor), Cîmpulung Moldovenesc („Primiţi cu uratul“ dar şi „Măsura oilor“), Bălan („Cu şi fără cască", neinspîrşit titlu), Rîmnicu Vîlcea („Secunda 5" dar mai ales „Alarma“), Timişoara (un triimeo-ştiinţific invidiat), Cluj-Napoca (de la care aşteptăm mult mai mult), Bucureşti (cu un Gelu Mureşan în zi mare — „S.A.M.D.“, animaţie), Tîrgovişte (cu un reportaj-anchetă de o deosebită combativitate). N-au lipsit cinecluburile mureşene care, din modestie (uneori prea multă strică), n-au prezentat toate realizările valoroase distinse recent cu multe premii la alte festivaluri (am remarcat totuşi doi pasionaţi realizatori — Ion Tuşnea şi Emil Grosu). Erwin Schnedarek a fost distins cu Diploma de onoare a juriului pentru merite deosebite în promovarea şi dezvoltarea filmului de amatori din ţara noastră. In concluzie, putem spune fără nici o reţinere că a fost, pe departe, cea mai valoroasă ediţie (şi ca număr de participanţi, dar mai ales ca valori). „Ecranul mureşean impunindu-se deja ca una din cele mai prestigioase manifestări ale cineamatorilor din ţara noastră, o deschidere internaţională impunîndu-se cu acuitate, chiar de la ediţia viitoare. Nu putem încheia fără a remarca dăruirea unui mare animator,Székes Princise, fără de care n-ar fi mers totul ireproşabil. ION MOISESCU „Luna mureşeană a culturii şi educaţiei socialiste“ Sub genericul „ŞTIINŢA ŞI CULTURA IN SLUJBA PĂCII" Devenită tradiţională şi încadrată organic în Festivalul naţional al muncii şi creaţiei „Cîntarea României“, cea de-a XI-a ediţie a „Lunii mureşene a culturii şi educaţiei socialiste“ începe azi. Desfăşurată sub egida Consiliului judeţean de educaţie politică şi cultură socialistă, a Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi a Comisiei pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice a Consiliului judeţean al F.D.U.S., „Luna mureşeană a culturii şi educaţiei socialiste“ va cuprinde ample manifestări politico-educative, cultural-artistice şi ştiinţifice organizate sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, a consiliilor locale de educaţie politică şi cultură socialistă, de către instituţiile de artă şi cultură, organele şi organizaţiile O.D.U.S., sindicale, de tineret, femei, cooperatiste, de instituţiile de învăţămînt şi cercetare, unităţi economico-sociale şi alţi factori educaţionali. Actuala ediţie va cuprinde următoarele manifestări de amploare: Festivalul filmului la sate (1—31 decembrie); Decada ştiinţei şi tehnologiei (1—10 decembrie); Decada muzeelor judeţului Mureş (5—14 decembrie); Tribuna ideilor (14—20 decembrie); Zilele Universităţii cultural-ştiinţifice (20—31 decembrie); Festivalul datinilor şi obiceiurilor populare de iarnă (20—28 decembrie). Simpozioanele, dezbaterile, ciclurile de expuneri pe diverse teme politice, ale ştiinţei, artei, tehnicii şi culturii, organizate la casele de cultură, cluburi, cămine culturale, întreprinderi şi instituţii, unităţi economico-sociale din agricultură etc., întâlnirile cu membrii brigăzilor ştiinţifice, cu oameni de ştiinţă, artă şi cultură, cu activişti de partid şi de stat, cursurile universităţilor cultural-ştiinţifice, programele şi spectacolele cultural-artistice organizate sub genericul: „Slăvim partidul“, „Te iubesc, patria mea“, „Slăvim pacea“, acţiunile politico-educative organizate cu cartea, filmul, de muzee, şcoli şi facultăţi, spectacolele instituţiilor artistice profesioniste de spectacole şi concerte, ale revistelor literare „Vatra“ şi „Igaz Szo“ şi filialelor uniunilor de creaţie, toate vor contribui din plin la formarea omului nou, cu o înaltă conştiinţă socialistă, militant activ şi conştient în măreaţa operă de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. KAPUS IOAN secretarul Comisiei pentru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice a Consiliului judeţean al F.D.U.S. La izvoarele artei populare Printre activităţile pe care Şcoala populară de artă din Tg.Mureş le-a propus oaspeţilor ei — directori de instituţii similare din ţară — s-a înscris şi cea organizată la Şerbeni, vineri, 27 noiembrie. Alegerea locului nu s-a datorat doar faptului că în satul acesta din zona submontană a judeţului fiinţează o secţie externă a şcolii tîrgumureşene, ci şi fiindcă aici se află oameni cu dragoste pentru păstrarea, perpetuarea şi pentru autentica descifrare a valorilor artei populare, a obiceiurilor folclorice. Dintre momentele manifestării consemnăm vizitele efectuate la două case împodobite cu felurite cusături ornate cu motive populare, unde absolventele secţiei de ţesut-cusut, în faţa războaielor de ţesut, a furcilor de tors, s-au reunit într-o şezătoare, admirabilă prin conţinutul ei, prin originalitatea ei, unde, în altă casă, oaspeţilor le-au fost înfăţişate de către Maria Veţeanu, inimoasa animatoare şi conducătoare a secţiei externe a Şcolii populare de artă, alte nestemate de autentică valoare ale frumuseţilor populare iscate pe aceste meleaguri. In casa ei, veritabil muzeu etno-folcloric, stau mărturie însemnele hărniciei, diplomele personale ori colective dobîndite la diferite etape ale ediţiilor trecute ale Festivalului naţional „Cîntarea României“.. Un moment aparte l-a constituit reuniunea de la căminul cultural. Aici, Emanoil Grama, primarul comunei Beiea de Jos, şi mai apoi profesorul Alexandru Crăciun, director de cămin cultural comunal, le-au vorbit oaspeţilor despre munca şi viaţa oamenilor de pe valea Bereii, despre realizările lor. In continuare s-au derulat secvenţele unui program de poezie şi cîntec prezentat de absolventele şi actualele eleve ale secţiei de ţesutcusut din Şerbeni, program din care n-au lipsit creaţiile originale ale Măriei Veţeanu şi Verginiei Grama. O adevărată încruntare a fost acest program al generaţiilor, încheiat cu piesa corală „Hai bade, hai bade la rit în vale“ şi cu poezia „Amintiri triste“, autor şi interpret Maria Veţeanu. In final, Maxim Drăgan, directorul Şcolii populare de artă din Tg.-Mureş, Gheorghe Tăsleanu, reprezentantul Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, au adresat cuvinte de mulţumire pentru cele două frumoase ore petrecute aici, la izvoarele artei populare. DORIN BORDA ♦STEAUA ROSTF PADINA 3 PLĂNUI PE 1982 (Urmare din pag. I) funcţiune 80 a capacităţii de producţie industrială şi agrozootehnice importante. Va creşte baza materială a învăţămîntului, culturii, cercetării ştiinţifice şi sănătăţii. Pentru a înfăptui acest grandios program, pentru a asigura înaintarea ferma a României spre comunism, se cere ca fiecare om al muncii să pună mai presus de orice interesele supreme ale dezvoltării ţării, militînd pentru îndeplinirea cu răspundere a sarcinilor încredinţate, pentru creşterea calităţii muncii sale, pentru autogospodărirea tuturor bunurilor încredinţate de societate, pentru o acţiune fermă orientată spre nou, spre valorificarea superioară a gîndirii şi creaţiei proprii. I MOLTER KÁROLY | La 30 noiembrie 1981 si-a stins din viaţă scriitorul Molter Károly, personalitate de seamă a literaturii maghiare din România. S-a născut la 2 decembrie 1890 în localitatea iugoslavă Overbas. Ca tînăr profesor,, proaspăt absolvent, a sosit în anul 1931 la Tg.-Mureş, unde a rămas pentru tot restul vieţii sale. In anii de după primul război mondial a luat parte în mod susţinut la organizarea vieţii sociale şi spirituale maghiare din România. In calitate de redactor şi de colaborator permanent al revistei Zord idő şi de lector al Editurii Erdély Szépmives. Céh a luat parte în mod activ la promovarea literatului progresiste.. A participat efectiv la pregătirea întîlnirii de la Tg.-Mureş, din anul 1937, care s-a pronunţat cu fermitate pentru frăţia dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. In anii celui de-al doilea război mondial a continuat să promoveze atitudini progresiste, locuinţa lui oferind loc de întîlnire unor scriitori şi artişti persecutaţi de către autorităţile reacţionare. In anii de după eliberarea patriei a predat, până la pensionare, la Universitatea „Bolyai“ din Cluj-Napoca, aducîndu-şi contribuţia activă la educarea şi formarea tinerei generaţii Activitatea sa socială s-a armonizat în modul cel mai fericit cu cariera sa literară; în această calitate de literat şi, în, cea de organizator literar a rămas, în sensul cel mai strict al cuvântului, tot profesor, sădind în sufletele discipolilor şi cititorilor săi sentimente de profund umanism. A fost, prin tot ceea ce a făcut, un scriitor multilateral, care prin nuvelele, romanele, piesele sale de teatru şi nu în ultimă instanţă prin publicistica sa cu caracter militant a promovat idealurile creatoare ale umanismului. „Buborékharc“ (Lupta cu clăbuci), culegerea din publicistica sa, apărută nu cu mult timp în urmă, este o dovadă grăitoare şi pentru cititorul zilelor noastre a modului eficient în care Molter Károly s-a ştiut folosi de pană şi de cuvîntul scris în lupta pentru înfăptuirea aspiraţiilor maselor populare, fără deosebire de naţionalitate. Pentru toţi discipolii, colegii şi cititorii săi, Molter Károly, prin întreaga lui muncă şi viaţă, va rămîne veşnic în amintire. Opera lui va dăinui pentru totdeauna, constituindu-se într-o parte organică, componentă a tezaurului de valori al literaturii maghiare din România. UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA ASOCIAŢIA SCRIITORILOR IMN TIRGU MUREŞ ★ înhumarea lui Molter Károly va avea loc în ziua de 2 decembrie 1981, ora 14, în cimitirul reformat din Tg.-Mureş. Prietenii, colegii şi admiratorii lui îşi vor putea lua un ultim rămas bun în aceeaşi zi, începînd cu ora 10, în holul Palatului culturii din Tg.-Mureş.