Steaua Roşie, ianuarie 1982 (Anul 34, nr. 1-25)

1982-01-15 / nr. 11

PfiOiCTAP!­O/M TOATC TÁfi/lf .VMTi-VÁf teaua rosie ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MURES AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Vizita de prietenie în ţara noastră a tovarăşului Todor Jivkov l­a invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist­­Român, preşedintele Republicii Socialiste România, joi diminea­ţa a sosit în Capitală, într-o vi­zită de prietenie în ţara noas­tră, tovarăşul Todor Jivkov, se­cretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. Această nouă întîlnire dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov se înscrie în cro­nica tradiţionalelor relaţii de prietenie şi colaborare româno­­bulgare ca un moment de deo­sebită semnificaţie, menit să dea noi impulsuri extinderii şi apro­fundării raporturilor dintre par­tidele şi ţările noastre, spre bi­nele celor două popoare vecine şi prietene, în interesul cauzei generale a socialismului, păcii şi colaborării în Europa şi în în­treaga lume. Ceremonia sosirii a avut loc pe aeroportul Otopeni, împodo­bit sărbătoreşte. La ora 10:00, aeronava prezi­denţială a aterizat. La coborîrea din avion, tova­răşul Todor Jivkov a fost salu­tat cu multă căldură şi priete­nie de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Todor Jivkov îşi string îndelung mii­­nile, se îmbrăţişează prieteneşte. O gardă militară a prezentat onorul. Au fost intonate imnu­rile de stat ale Republicii Popu­lare Bulgaria şi Republicii So­cialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Todor Jivkov au trecut în revistă garda de o­­noare. Un grup de pionieri oferă to­varăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşului Todor Jivkov buche­te de flori Numeroşi oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii lu­cureştene prezenţi pe aero­port au făcut o caldă manifes­tare de prietenie celor doi con­ducători de partid şi de stat. In această atmosferă, tovară­şii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov iau loc într-o maşină es­cortată de motociclişti, îndrep­tîndu-se spre reşedinţa rezerva­tă înaltului oaspete. ★ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a înmînat tovarăşului Todor Jiv­kov, secretar general al Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria, în cadrul u­­nei solemnităţi, care a avut loc joi la Casa Snagov, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, cu eşarfă, con­ferit pentru contribuţia deosebi­tă adusă la dezvoltarea colabo­rării dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar, dintre Republica Socia­listă România şi Republica Populară Bulgaria, la întărirea prieteniei dintre poporul român şi poporul bulgar, la promova­rea cauzei generale a socialis­mului, păcii şi colaborării inter­naţionale, cu prilejul împlinirii vîrstei de 70 de ani. Au luat parte tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ştefan An­drei, Emilian Dobrescu, alte persoane oficiale române. Au participat tovarăşii Petar Mladenov, Andrei Lukanov, al­te persoane oficiale bulgare. După înmînarea înaltei dis­tincţii, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov şi-au strîns mîinile îndelung, s-au îm­brăţişat cu căldură. In cadrul ceremoniei au rostit cuvîntări tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, cei­lalţi tovarăşi prezenţi la solem­nitate l-au felicitat călduros pe tovarăşul Todor Jivkov. ★ Joi, 14 ianuarie, au început, la Casa Snagov, convorbirile o­­ficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Todor Jivkov, secretar general al Co­mitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Populare Bulgaria. La convorbiri participă: tova­răşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-viceprim­­ministru al guvernului, alte per­soane oficiale române şi bul­gare, în cadrul primei runde de convorbiri, a fost examinată e­­voluţia relaţiilor româno-bulga­­re. Preşedinţii celor două părţi în Comisia mixtă guvernamen­tală româno-bulgară de colabo­rare economică şi tehnico-ştiin­­ţifică au prezentat rapoarte cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor hotărîte la cel mai înalt nivel. Examinînd modul în care se desfăşoară relaţiile româno­­bulgare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov au evidenţiat cu satisfacţie faptul că înţelegerile convenite sunt transpuse cu succes în viaţă, a­­sigurîndu-se astfel dezvoltarea şi adîncirea conlucrării priete­neşti dintre partidele, ţările şi popoarele noastre. S-a apreciat că dezvoltarea actuală şi în per­spectivă a economiilor socialis­te ale României şi Bulgariei cr­eează condiţii dintre cele mai favorabile pentru promovarea, la un nivel tot mai ridicat, a colaborării bilaterale. A fost re­levată hotărîrea ambelor părţi de a acţiona pentru valorifica­rea superioară a posibilităţilor existente, în scopul intensifică­rii şi diversificării cooperării româno-bulgare pe multiple pla­nuri. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov au avut, apoi, un schimb de păreri cu privire la unele probleme actuale ale vieţii internaţionale. ★ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au oferit, joi, la Casa Snagov, un dineu în onoarea tovarăşului Todor Jivkov, secretar general al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Bulgar, preşe­dintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. Au luat parte persoane oficia­le române şi bulgare. In timpul dineului, desfăşurat într-o atmosferă de caldă priete­nie, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov au rostit toas­turi. Pentru ca oţelul reghinean să poarte girul competenţei şi hărniciei oamenilor Zilelor excesiv de căldu­roase din acest început de an le-a urmat, brusc, gerul „de trozneau pietrele“, iar palma se lipea dureros de metalul rece. Au fost prime­le ore, care, aici, în imensa hală a noii turnătorii de la I.M. „Republica“ din Reghin, deşi n-au venit pe nepregă­tite, au creat o idee de deru­tă, pînă cînd, rapid, oamenii au sărit ca unul să verifice instalaţii, maşini, aparataje. Era bine! Nu, nu s-a avariat nimic. Şi au trecut la înde­letnicirile lor cotidiene ... — Oricum, ne puteam lipsi liniştit de aceste zile frigu­roase — ne spune Ioan An­tal, directorul întreprinderii —, cu atît mai mult cu cît hala nu are încă executate toate închiderile, iar gerul îşi poate face de cap. Nici centrala termică nu ne asi­gură o încălzire corespunză­toare. Nu pot să înţeleg de ce ni s-a alocat o cotă de combustibil sub orice închi­puire de mică pe acest an. Poate, totuşi, cineva va în­ţelege o realitate indubitabi­lă. Altfel, muncim, cu efor­turi sporite, anul 1982 fiind pentru noi o adevărată pia­tră de încercare, un examen sever al competenţei noas­tre ... Despre rosturile acestui se­ver examen ne-am dumirit pe noua platformă a între­prinderii, acolo unde în ulti­mii 4-5 ani au fost mate­rializate investiţii de peste 2 miliarde lei. La secţia de uzi­­naj tamburi şi butuci eveni­mentele se succed rapid, dar ordonat şi planificat. „Sunt în funcţiune, la ora actuală, 3 linii specializate de prelu­crare mecanică , ne spune inginerul Ioan Ţintoşan, şe­ful secţiei. Dar în următoa­rele 6 luni va trebui să mon­tăm şi să punem în funcţiu­ne încă 11 linii de prelucrare a tamburilor şi butucilor pen­tru autovehicule. Este o în­datorire de mare răspundere pe care, împreună cu colec­tivul nostru tînăr şi entu­ziast, o vom înfăptui întoc­mai“. La care noi am mai adăuga că în această perioa­dă personalul muncitor se va dubla aproape, că vor trebui atinşi parametrii proiectaţi, că randamentul şi calitatea vor cunoaşte sporuri pe mă­sura cerinţelor, a entuzias­mului şi ambiţiei acestui tî­­năr, chiar foarte tînăr colec­tiv. Şi toate acestea născute dintr-un orgoliu sănătos al reghinenilor de a conferi oţe­lului întreaga lor competen­­ ţi. BARDAŞANU (Continuare în pag. a 4-a) ANUL XXXIV H Nr 11 (7.392) II Vineri. li NI 15 ianuarie 1982 II V. 4 pagini, JJ 30 de bani JJ Utilajele agricole , minuţios şi temeinic pregătite pentru campania agricolă de primăvară! Pregătirea temeinică a campa­niei agricole de primăvară şi, în­deosebi, a tractoarelor şi maşini­lor agricole, constituie o preocu­pare de seamă a tuturor celor care muncesc în staţiunile pentru mecanizarea agriculturii. Ca ur­mare a bunei organizări a mun­cii, întăririi ordinii şi disciplinei în ateliere, reparatul maşinilor şi tractoarelor se află în devans faţă de grafic. Pînă ieri, aflăm de la Silviu Stanciu, inginer principal la trust, s-a încheiat re­paratul la 20 de tipuri de maşini agricole printre care grape cu disc, combinatoare, fitosanit­are şi altele. Reparatul tractoarelor s-a efectuat în proporţie de 58 la su­tă, a­semănătorilor pentru păioa­­se şi prăşitoare de 57 la sută, M.I.G. 84 la sută etc. Sunt crea­te toate condiţiile ca repararea tractoarelor să fie încheiată pînă la 10—15 februarie. Iată şi cîteva aspecte din mun­ca mecanicilor de la modernul centru de reparaţii al S.M.A. Tg.­­Mureş. Din vară, aici s-a făcut reorganizarea posturilor. In ha­lele de montaj motor se lucrează pe patru posturi specializate. Printre mecanicii care execută lucrări de bună calitate se nu­mără Vasile Cerghizan, Adorjani Carol, Ioan Precup şi alţii. Ac­cent deosebit se pune şi pe re­­condiţionarea pieselor, a arbori­lor motor şi cilindri. Secţia ser­veşte şi staţiunile pentru meca­nizarea agriculturii din judeţele Harghita şi Bistriţa-Năsăud şi, fi­resc, toate unităţile de profil din judeţul nostru. Mecanicii Farkas Emeric, Câmpean Arpad, Gidofal­­vi Béla (aspect înfăţişat în foto­grafie) şi alţii redau în circuitul producţiei mari valori, realizează importante economii la piesele de schimb. Tovarăşul inginer Isz­­lai Viktor, şeful centrului specia­lizat pe repararea motoarelor de tractoare pentru tot judeţul, ne informează că faţă de 1981, cînd au fost reparate 1.120 de motoa­re, în 1982 cu aceeaşi forţă se vor repara peste 1.200 de motoa­re. In acest sens se cere din par­tea Bazei de aprovizionare nr. 26 să-şi îmbunătăţească activitatea în livrarea pieselor de schimb solicitate. Activitate intensă se desfăşoa­ră şi în secţiile de mecanizare. La Pogăceaua, secţie cu 34 de mecanizatori, se grăbesc lucrările de reparaţii. S-a lucrat cu prio­ritate la maşinile ce vor ieşi pri­mele în cîmp la semănat. Se re- REMUS CÂMPEAN (Continuare In pag a l­a) • AU ÎNCHEIAT REPARAŢIILE LA 20 TIPURI DE MAŞINI AGRICOLE • CONTROL RIGUROS PE FLUX • ATENŢIE DEOSEBITA RECONDITIONARII PIESELOR • ORDINE SI DISCIPLINA IN TOATE ATELIERELE PREGĂTESC SOLARILE La ferma legumicolă din Luduş pe lingă lucrările ce se fac în sere, atenţie sporită se acordă şi pregătirii celor 3,5 ha solarii pentru noua recoltă. La timpul potrivit au fost transportate între 00—80 to­ne de gunoi la ha. Intr-un hectar de solarii unde a fost însămînţată salata şi spana­cul, se pregăteşte scheletul de susţinere pentru ca, în curind, să fie acoperit cu fo­lie. Economista fermei, Lu­­creţia Olaru, ne-a spus că a­­nul acesta, din seră, au fost livrate peste 5.000 de căpăţini de salată şi se continuă cu pregătirea celor peste 3 mi­lioane de răsaduri pentru so­larii. ( (Jetistă, tsz Ay/ Am uitat oare să mergem pe jos, am uitat de dictonul latin „minte sănătoasă în corp sănătos“ — „Mens sana in corpore sa no", de faptul că sportul este eternul izvor al menţinerii tinereţii? Nu ne-am gîndi la asemenea alternative dacă n-am vedea zilnic sute de tineri, de elevi, studenţi, muncitori agăţîn­­du-se de uşile autobuzelor să prindă în ultima clipă un loc pe scară, chiar dacă au pînă la şcoală sau întreprindere doar cinci sute de metri. Dar toţi aceştia în loc să-şi men­ţină sănătatea, condiţia fizi­că, parcurgînd cîteva sute de metri cu pasul, preferă să intre la înghesuială, să se ex­pună la accidente, să supra­aglomereze mijloacele de transport în comun. Cum pot oare unele judeţe, unele mari oraşe să organize­ze ieşirea în aer liber a 5—­6.000 de cetăţeni, iar la Sao Paulo în Brazilia zeci de mii iau parte la crosul din noap­tea Anului nou, dar tîrgumu­­reşenii nu cutează să mear­gă nici 200 m pe jos? Iată o clipă de reflecţie şi pentru conducerile sindicatelor, ale U.T.C., pentru organizaţiile pionierilor şi cadrele didac­tice de a iniţia asemenea ie­şiri în natură, de a deprin­de tinerii cu mersul pe jos!­ ­ou. bArbulescu .

Next