Steaua Roşie, ianuarie 1982 (Anul 34, nr. 1-25)
1982-01-15 / nr. 11
PfiOiCTAP!O/M TOATC TÁfi/lf .VMTi-VÁf teaua rosie ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MURES AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Vizita de prietenie în ţara noastră a tovarăşului Todor Jivkov la invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului ComunistRomân, preşedintele Republicii Socialiste România, joi dimineaţa a sosit în Capitală, într-o vizită de prietenie în ţara noastră, tovarăşul Todor Jivkov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. Această nouă întîlnire dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov se înscrie în cronica tradiţionalelor relaţii de prietenie şi colaborare românobulgare ca un moment de deosebită semnificaţie, menit să dea noi impulsuri extinderii şi aprofundării raporturilor dintre partidele şi ţările noastre, spre binele celor două popoare vecine şi prietene, în interesul cauzei generale a socialismului, păcii şi colaborării în Europa şi în întreaga lume. Ceremonia sosirii a avut loc pe aeroportul Otopeni, împodobit sărbătoreşte. La ora 10:00, aeronava prezidenţială a aterizat. La coborîrea din avion, tovarăşul Todor Jivkov a fost salutat cu multă căldură şi prietenie de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Todor Jivkov îşi string îndelung miinile, se îmbrăţişează prieteneşte. O gardă militară a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Populare Bulgaria şi Republicii Socialiste România. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Todor Jivkov au trecut în revistă garda de onoare. Un grup de pionieri oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşului Todor Jivkov buchete de flori Numeroşi oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii lucureştene prezenţi pe aeroport au făcut o caldă manifestare de prietenie celor doi conducători de partid şi de stat. In această atmosferă, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov iau loc într-o maşină escortată de motociclişti, îndreptîndu-se spre reşedinţa rezervată înaltului oaspete. ★ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a înmînat tovarăşului Todor Jivkov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria, în cadrul unei solemnităţi, care a avut loc joi la Casa Snagov, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, cu eşarfă, conferit pentru contribuţia deosebită adusă la dezvoltarea colaborării dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, la întărirea prieteniei dintre poporul român şi poporul bulgar, la promovarea cauzei generale a socialismului, păcii şi colaborării internaţionale, cu prilejul împlinirii vîrstei de 70 de ani. Au luat parte tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Ştefan Andrei, Emilian Dobrescu, alte persoane oficiale române. Au participat tovarăşii Petar Mladenov, Andrei Lukanov, alte persoane oficiale bulgare. După înmînarea înaltei distincţii, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov şi-au strîns mîinile îndelung, s-au îmbrăţişat cu căldură. In cadrul ceremoniei au rostit cuvîntări tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi prezenţi la solemnitate l-au felicitat călduros pe tovarăşul Todor Jivkov. ★ Joi, 14 ianuarie, au început, la Casa Snagov, convorbirile oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşul Todor Jivkov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. La convorbiri participă: tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-viceprimministru al guvernului, alte persoane oficiale române şi bulgare, în cadrul primei runde de convorbiri, a fost examinată evoluţia relaţiilor româno-bulgare. Preşedinţii celor două părţi în Comisia mixtă guvernamentală româno-bulgară de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică au prezentat rapoarte cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor hotărîte la cel mai înalt nivel. Examinînd modul în care se desfăşoară relaţiile românobulgare, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov au evidenţiat cu satisfacţie faptul că înţelegerile convenite sunt transpuse cu succes în viaţă, asigurîndu-se astfel dezvoltarea şi adîncirea conlucrării prieteneşti dintre partidele, ţările şi popoarele noastre. S-a apreciat că dezvoltarea actuală şi în perspectivă a economiilor socialiste ale României şi Bulgariei creează condiţii dintre cele mai favorabile pentru promovarea, la un nivel tot mai ridicat, a colaborării bilaterale. A fost relevată hotărîrea ambelor părţi de a acţiona pentru valorificarea superioară a posibilităţilor existente, în scopul intensificării şi diversificării cooperării româno-bulgare pe multiple planuri. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov au avut, apoi, un schimb de păreri cu privire la unele probleme actuale ale vieţii internaţionale. ★ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu au oferit, joi, la Casa Snagov, un dineu în onoarea tovarăşului Todor Jivkov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. Au luat parte persoane oficiale române şi bulgare. In timpul dineului, desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov au rostit toasturi. Pentru ca oţelul reghinean să poarte girul competenţei şi hărniciei oamenilor Zilelor excesiv de călduroase din acest început de an le-a urmat, brusc, gerul „de trozneau pietrele“, iar palma se lipea dureros de metalul rece. Au fost primele ore, care, aici, în imensa hală a noii turnătorii de la I.M. „Republica“ din Reghin, deşi n-au venit pe nepregătite, au creat o idee de derută, pînă cînd, rapid, oamenii au sărit ca unul să verifice instalaţii, maşini, aparataje. Era bine! Nu, nu s-a avariat nimic. Şi au trecut la îndeletnicirile lor cotidiene ... — Oricum, ne puteam lipsi liniştit de aceste zile friguroase — ne spune Ioan Antal, directorul întreprinderii —, cu atît mai mult cu cît hala nu are încă executate toate închiderile, iar gerul îşi poate face de cap. Nici centrala termică nu ne asigură o încălzire corespunzătoare. Nu pot să înţeleg de ce ni s-a alocat o cotă de combustibil sub orice închipuire de mică pe acest an. Poate, totuşi, cineva va înţelege o realitate indubitabilă. Altfel, muncim, cu eforturi sporite, anul 1982 fiind pentru noi o adevărată piatră de încercare, un examen sever al competenţei noastre ... Despre rosturile acestui sever examen ne-am dumirit pe noua platformă a întreprinderii, acolo unde în ultimii 4-5 ani au fost materializate investiţii de peste 2 miliarde lei. La secţia de uzinaj tamburi şi butuci evenimentele se succed rapid, dar ordonat şi planificat. „Sunt în funcţiune, la ora actuală, 3 linii specializate de prelucrare mecanică , ne spune inginerul Ioan Ţintoşan, şeful secţiei. Dar în următoarele 6 luni va trebui să montăm şi să punem în funcţiune încă 11 linii de prelucrare a tamburilor şi butucilor pentru autovehicule. Este o îndatorire de mare răspundere pe care, împreună cu colectivul nostru tînăr şi entuziast, o vom înfăptui întocmai“. La care noi am mai adăuga că în această perioadă personalul muncitor se va dubla aproape, că vor trebui atinşi parametrii proiectaţi, că randamentul şi calitatea vor cunoaşte sporuri pe măsura cerinţelor, a entuziasmului şi ambiţiei acestui tînăr, chiar foarte tînăr colectiv. Şi toate acestea născute dintr-un orgoliu sănătos al reghinenilor de a conferi oţelului întreaga lor competen ţi. BARDAŞANU (Continuare în pag. a 4-a) ANUL XXXIV H Nr 11 (7.392) II Vineri. li NI 15 ianuarie 1982 II V. 4 pagini, JJ 30 de bani JJ Utilajele agricole , minuţios şi temeinic pregătite pentru campania agricolă de primăvară! Pregătirea temeinică a campaniei agricole de primăvară şi, îndeosebi, a tractoarelor şi maşinilor agricole, constituie o preocupare de seamă a tuturor celor care muncesc în staţiunile pentru mecanizarea agriculturii. Ca urmare a bunei organizări a muncii, întăririi ordinii şi disciplinei în ateliere, reparatul maşinilor şi tractoarelor se află în devans faţă de grafic. Pînă ieri, aflăm de la Silviu Stanciu, inginer principal la trust, s-a încheiat reparatul la 20 de tipuri de maşini agricole printre care grape cu disc, combinatoare, fitosanitare şi altele. Reparatul tractoarelor s-a efectuat în proporţie de 58 la sută, asemănătorilor pentru păioase şi prăşitoare de 57 la sută, M.I.G. 84 la sută etc. Sunt create toate condiţiile ca repararea tractoarelor să fie încheiată pînă la 10—15 februarie. Iată şi cîteva aspecte din munca mecanicilor de la modernul centru de reparaţii al S.M.A. Tg.Mureş. Din vară, aici s-a făcut reorganizarea posturilor. In halele de montaj motor se lucrează pe patru posturi specializate. Printre mecanicii care execută lucrări de bună calitate se numără Vasile Cerghizan, Adorjani Carol, Ioan Precup şi alţii. Accent deosebit se pune şi pe recondiţionarea pieselor, a arborilor motor şi cilindri. Secţia serveşte şi staţiunile pentru mecanizarea agriculturii din judeţele Harghita şi Bistriţa-Năsăud şi, firesc, toate unităţile de profil din judeţul nostru. Mecanicii Farkas Emeric, Câmpean Arpad, Gidofalvi Béla (aspect înfăţişat în fotografie) şi alţii redau în circuitul producţiei mari valori, realizează importante economii la piesele de schimb. Tovarăşul inginer Iszlai Viktor, şeful centrului specializat pe repararea motoarelor de tractoare pentru tot judeţul, ne informează că faţă de 1981, cînd au fost reparate 1.120 de motoare, în 1982 cu aceeaşi forţă se vor repara peste 1.200 de motoare. In acest sens se cere din partea Bazei de aprovizionare nr. 26 să-şi îmbunătăţească activitatea în livrarea pieselor de schimb solicitate. Activitate intensă se desfăşoară şi în secţiile de mecanizare. La Pogăceaua, secţie cu 34 de mecanizatori, se grăbesc lucrările de reparaţii. S-a lucrat cu prioritate la maşinile ce vor ieşi primele în cîmp la semănat. Se re- REMUS CÂMPEAN (Continuare In pag a la) • AU ÎNCHEIAT REPARAŢIILE LA 20 TIPURI DE MAŞINI AGRICOLE • CONTROL RIGUROS PE FLUX • ATENŢIE DEOSEBITA RECONDITIONARII PIESELOR • ORDINE SI DISCIPLINA IN TOATE ATELIERELE PREGĂTESC SOLARILE La ferma legumicolă din Luduş pe lingă lucrările ce se fac în sere, atenţie sporită se acordă şi pregătirii celor 3,5 ha solarii pentru noua recoltă. La timpul potrivit au fost transportate între 00—80 tone de gunoi la ha. Intr-un hectar de solarii unde a fost însămînţată salata şi spanacul, se pregăteşte scheletul de susţinere pentru ca, în curind, să fie acoperit cu folie. Economista fermei, Lucreţia Olaru, ne-a spus că anul acesta, din seră, au fost livrate peste 5.000 de căpăţini de salată şi se continuă cu pregătirea celor peste 3 milioane de răsaduri pentru solarii. ( (Jetistă, tsz Ay/ Am uitat oare să mergem pe jos, am uitat de dictonul latin „minte sănătoasă în corp sănătos“ — „Mens sana in corpore sa no", de faptul că sportul este eternul izvor al menţinerii tinereţii? Nu ne-am gîndi la asemenea alternative dacă n-am vedea zilnic sute de tineri, de elevi, studenţi, muncitori agăţîndu-se de uşile autobuzelor să prindă în ultima clipă un loc pe scară, chiar dacă au pînă la şcoală sau întreprindere doar cinci sute de metri. Dar toţi aceştia în loc să-şi menţină sănătatea, condiţia fizică, parcurgînd cîteva sute de metri cu pasul, preferă să intre la înghesuială, să se expună la accidente, să supraaglomereze mijloacele de transport în comun. Cum pot oare unele judeţe, unele mari oraşe să organizeze ieşirea în aer liber a 5—6.000 de cetăţeni, iar la Sao Paulo în Brazilia zeci de mii iau parte la crosul din noaptea Anului nou, dar tîrgumureşenii nu cutează să meargă nici 200 m pe jos? Iată o clipă de reflecţie şi pentru conducerile sindicatelor, ale U.T.C., pentru organizaţiile pionierilor şi cadrele didactice de a iniţia asemenea ieşiri în natură, de a deprinde tinerii cu mersul pe jos! ou. bArbulescu .