Steaua Roşie, februarie 1982 (Anul 34, nr. 26-49)
1982-02-02 / nr. 26
NUMAI MUNCA PRODUCTIVĂ, RECOLTELE ŞI VENITURILE MARI POT ASIGURA BAZA UNEI RETRIBUŢII RIDICATE Toate îngrăşămintele din ferme şi cîmp folosite la fertilizarea solului! Noua lege a retribuirii stimulează pe cei harnici Ridicarea nivelului de trai al membrilor cooperatori este strins legată de munca fiecăruia şi se poate realiza numai pe măsura creşterii producţiei agricole. Noul proiect al Legii retribuirii muncii în C A.P. stabileşte norme echivalente cu cele din I.A.S. pentru a crea condiţii ca în C.A.P., prin realizarea aceleiaşi cantităţi de muncă şi de producţie să se obţină aceleaşi cîştiguri. Deci, se stabileşte un raport corespunzător între cîşligurile acelora care lucrează în diferite sectoare ale agriculturii, În vederea realizării acestui scop, lucrările agricole au fost diferenţiate pe numai 4 grupe de complexitate, faţă de 6 categorii înainte, tarifele acestora fiind limitate între 40—65 lei în producţia vegetală şi 50—80 lei în producţia animală. Majorarea tarifelor în special în zootehnie, dovedeşte importanţa acestui sector de activitate, sector care la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R din 22 ianuarie 1982 a fost temeinic analizat, iar îmbunătăţirea activităţii lui va trebui să stea în atenţia tuturor lucrătorilor din agricultură. In acele unităţi agricole cooperatiste în care se obţin producţii şi venituri mari în zootehnie, retribuirea poate depăşi chiar şi aceste tarife de 70—80 lei pe norma de muncă, fără insă a se depăşi nivelul maxim practicat de întreprinderile agricole de stat. In anii trecuţi retribuţia îngrijitorului de bază şi de schimb la ing. FAZAKAS ERNEST din compartimentul - organizarea, normarea şi retribuirea muncii D.G.A.I.A. Mureş (Continuare In pag. a 4-a) Fiecare specialist sau lucrător din agricultură ştie din proprie experienţă că terenurile fertilizate cu îngrăşăminte naturale dau producţii mai mari şi de calitate mai bună. Iată de ce în prezent aproape peste tot se acţionează cu forţe sporite la transportul şi administrarea îngrăşămintelor naturale. în cursul lunii ianuarie în judeţul nostru lucrătorii ogoarelor au transportat în cîmp 274.000 tone de gunoi de grajd, din care 181.000 tone au fost aplicate pe mai bine de 4.500 hectare. Avînd in vedere că în această perioadă de început de an trebuie transportate şi aplicate pe cîmp circa 1 milion tone de îngrăşăminte naturale, este necesar ca pentru realizarea acestei mari sarcini peste tot să fie puse în lucru toate mijloacele mecanice de transport, încărcat şi împrăştiat, cit şi atelajele. O atenţie mare trebuie acordată şi administrării Îngrăşămintelor aflate în cîmp, lucrare la care să participe pe lingă M.I.G.-uri cu mai mulţi cooperatori şi alţi locuitori ai satelor. în acest sens, consiliile populare comunale au datoria de a mobiliza un număr sporit de oameni la lucru, la împrăştierea gunoiului pe cîmp, pentru a nu se ajunge în situaţia din anii trecuţi cînd au rămas în platforme în cîmp mari cantităţi de astfel de îngrăşăminte, şi în final risipindu-se. O activitate bună, în acest sens, se desfăşoară în consiliul agroindustrial Luduş în care au fost transportate în luna ianuarie şi aplicate în întregime pe câmp 13.946 tone de îngrăşăminte. Bine s-a lucrat, de asemenea, în consiliile Iernut cu 16.180 tone transportate, din care 15.760 tone administrate pe 323 hectare, Fărăgău — 20.510 tone transportate în cîmp din care 13.760 aplicate pe 402 hectare. Suprafeţe mai mari au fost fertilizate totodată în consiliile Tîrgu Mureş — 371 hectare cu 10.230 tone îngrăşăminte şi Sîngeorgiu de Pădure 301 hectare cu 9.590 tone. Cantităţi mari au fost transportate şi în consiliile Miercurea Nirajului — 22.375 tone şi Sărmaşu — 19.275 tone însă nu au fost administrate pe cîmp nici jumătate din acestea, ele fiind depozitate în platforme. Or, scopul principal este de a fertiliza cu ele suprafeţe cu praf întinse de teren, unde să contribuie la sporirea producţiilor agricole. In urmă cu cîteva zile am trecut prin mai multe cooperative agricole. Peste tot forţele mecanice lucrau din plin la căratul gunoiului de grajd. In cursul lunii ianuarie la C.A.P. Cerghid au fost duse în cîmp aproape 2.000 tone de îngrăşăminte naturale din care pînă la data de 25 ianuarie erau aplicate pe teren 360 tone. Incepînd de săptămîna trecută, aici urma să se deplaseze o formaţie de 5 M.I.G.uri care să administreze gunoiul cărat în cîmp. De asemenea, V. ORZA (Continuare în pag. a 4 al Székely Colomon, împreună cu tînărul Gheorghe Vlaic, abia au sosit din parchetul Tihu pe platforma din Răstolița. Experimentatul Székely, a coborît pe pante aspre un autotren încărcat cu ■10 mc de lemn rotund, dar performanțele lor zilnice sunt și mai mari, ajungînd la 32—33 mc pe cursă. Aici, pe platforma de prelucrare, ifronul abia ajunge să coboare lemnul de la înălţime. r>f>mrriâTA/rJ ffisYr Tkâ/iJ limtTj- u/7 LA DEDA: Tradiţie şi continuitatee cultural-istorică Duminică, localitatea Deda a fost gazda generoasă şi receptivă a unor manifestări cultural-educative de o deosebită însemnătate prin conţinutul lor şi cu un puternic ecou în conştiinţa sătenilor. In organizarea Consiliului local de educaţie politică şi cultură socialistă, cu sprijinul şi participarea unor importante instituţii culturale tîrgumureşene — Revista „Vatra", Biblioteca judeţeană, Muzeul judeţean, Centrul de ştiinţe sociale — s-a desfăşurat simpozionul ştiinţific intitulat „Tradiţie şi continuitate cultural-istorică în Valea Superioară a Mureşului“. Comunicările prezentate de cercetători locali sau de oaspeţi au pus in lumină mărturii, oameni şi fapte care jalonează istoria de milenii a acestei vetre de cultură şi civilizaţie românească operînd cu metode ale istoriei şi ştiinţelor sale conexe, profesorul Teodor Pirlea dovedeşte o lăudabilă perseverenţă pentru cunoaşterea trecutului localităţii sale şi al împrejurimilor, susţinîndu-şi aserţiunile cu argumente istorice, arheologice, etnografice, onomastice ş.a. Un alt cadru didactic din localitate, Ioan Demian, efectuează un inventar al obiceiurilor folclorice din această zonă, cu o profundă radiografiere a datinilor de iarnă, cu semnificaţiile lor ancestrale şi integrarea lor în viaţa spirituală contemporană. Sentimentul robust al apartenenţei la un neam şi o cultură a făcut ca aceste locuri, să dea ţării mai mulţi cărturari, luminători ai poporului şi luptători pentru marile idealuri naţionale. Au fost conturate în cadrul simpozionului citeva din aceste personalităţi. Profesorul şi omul de ştiinţă Teodor Ceontea, Aurelian Borşianu, cercetător al folclorului muzical mureşean, pedagogul Iustin Handrea şi alţii Au prezentat comunicări şi Valeriu Niţu, Vaier Pop, Dimitrie Poptămaş, Melinte Şerban, Marin Sava, Grigore Ploeşteanu■ şi Vasile Dobrescu . *In suita cărturarilor mureşeni ilustrindu-se în modul cel mai strălucit în studiul istoriei, se înscrie numele ţinut remarcabil om de cultură, tribun al ideii de unitate şi continuitate a poporului român: Vasile Netea, fiul al comunei Deda. Intîlnirea pe care cunoscutul cărturar a avut-o cu sătenii, în cadrul manifestării de după-amiază. „Intîlnire cu fiii satului“ la căminul cultural, devenit neîncăpător, impresionantă prin căldura și MIRCEA ART. MIHAIL (Continuare In pag. a 3-a) La I.U.P.S. Reghin Acţiuni viguroase pentru diminuarea cheltuielilor şi realizarea a planului Planul pe 1982 cuprinde indicatori mobilizatori pentru întreprinderea noastră. Producţia netă va creşte faţă de realizările anului 1981 cu 5.030 mii lei, productivitatea pe muncitor cu 4.521 lei. Pentru realizarea producţiei nete va trebui să reducem cheltuielile totale la 1.000, lei producţie marfă cu 23,7 lei, iar cele materiale cu 11,9 lei. Analizînd aceste sarcini, consiliul oamenilor muncii a stabilit următoarele măsuri: revizuirea consumurilor specifice de materiale la toate utilajele şi piesele de schimb prevăzute în programul de fabricaţie pentru anul 1982; îmbunătăţirea tehnologiilor de croire a tablelor şi laminatelor; înlocuirea debitării clasice a laminatelor pentru forjare prin utilizarea foarfecii ghilotină; schimbarea tehnologiei privind matriţarea pieselor, utilizînd presa de 450 tone ce va intra în dotare; creşterea productivităţii muncii şi reducerea pierderilor tehnologice de oxigen şi acetilenă prin utilizarea foarfecii de 20 mm, ce a intrat în dotare; renunţarea la colaborări externe costisitoare pri punerea în funcţiune a utilajelor proprii, folosirea mai bună a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, reducerea rebuturilor în turnătorii prin calificarea şi perfecţionarea cadrelor, verificarea componenţei şarjelor de turnare în timpul elaborării prin utilizarea instalaţiei proprii (analizator spectograf) şi altele. Toate aceste măsuri vor duce la importante economii de laminare, energie electrică, combustibil şi alte materiale, care vor însuma 9.575 mii lei, faţă de realizările anului precedent. In ultimii ani, întreprinderea s-a confruntat cu o serie de probleme privind stabilirea structurii producţiei şi acoperirea cu contracte. Pentru acest an, în urma acţiunilor întreprinse, s-a reuşit acoperirea cu contracte aproape în totalitate. Cererea de tractoare T.A.F. pentru acest an a depăşit cifra de 800, iar cea de funiculare de 440 de bucăţi. Prin introducerea în fabricaţie a noului utilaj, încărcător frontal articulat — I.F.R.A. 25 — am reuşit să intrăm în producţie în acest an cu peste 150 de bucăţi. Pe lîngă aceste utilaje de bază, executăm şi o gamă de utilaje pentru prelucrarea lemnului, piese de schimb pentru aceste utilaje, reparaţii de locomotive C.F.F., cazane şi maşini unelte. în această perioadă au loc adunările generale, ale oamenilor muncii, care analizează realizările obţinute în 1981, precum şi măsurile necesare realizării în cele mai bune condiţii a sarcinilor ce revin întreprinderii, respectiv secţiilor de producţie din planul de dezvoltare economicosocială pe anul 1982. Astfel, vom dezbate cu mult simţ de răspuning. VASILE HERŢA director al I.U.P.S. Reghin (Continuare în pag. a 4-a) exemplară pe 1982 ’RZIIIIlIUllHIll % Intre premianţii Cenaclului Flacăra al Tineretului Revoluţionar pe anul 1981 se numără şi sighişoreanul Mircea Boian, grupul vocal „Ecoul“ din Reghin (Sorina Feier şi Magdalena Puskas) cărora Ie-a fost decernat Premiul pentru debut. Adrian Ivaniţchi din Sighişoara a primit o distincţie excepţională de merit. • Sub auspiciile Asociaţiei bucătarilor şi cofetarilor din judeţul nostru, la cantinarestaurant „Metalotehnica“ din Tîrgu Mureş, are loc astăzi un schimb de experienţă la care participă bucătarii responsabili de cantine-restaurant (Albert Ries, corespondent voluntar). • în cursul acestui an, 400 de lucrători de la I.C.S.A.P. Tîrgu Mureş vor urma diferite cursuri de perfecţionare profesională. • Orchestra populară a Filarmonicii de stat din Arad prezintă miine, de la orele 17 şi 20, în sala mare a Palatului culturii din Tîrgu Mureş, concerte de muzică populară cu soliştii Tudor şi Vaier Ploscar, Malvina Pis, Gheorghe Mureşan, Tatiana Mihail, Ion Sotelecan, Iosif Ciocloda, în program şi momente vesele cu Gh. Papanicola.