Steaua Roşie, martie 1982 (Anul 34, nr. 50-75)

1982-03-02 / nr. 50

Melamină — un produs care valorifică superior materia primă Expresie a politicii econo­mice a partidului şi statului nostru de valorificare supe­rioară a resurselor materiale şi de înlocuire a unor impor­turi costisitoare, instalaţia de fabricare a melaminei — din cadrul Combinatului de îngră­şăminte chimice din Tg.-Mu­­reş — reprezintă o activita­te de pionierat în economia românească, fiind singura de acest fel din ţară. Utilizînd două componente de bază — uree şi amoniac, în proporţii bine stabilite — obţinute în celelalte instalaţii ale puternicei cetăţi chimice tîrgumureşene, melamină fa­bricată aici — sub forma u­­nui banal praf alb granulos — asigură o valorificare, du­pă aprecierea specialiştilor, de 50 de ori mai bună a mate­riei prime. Domeniile de fo­losire a melaminei sunt din­tre cele mai largi: In industria prelucrării lemnului — pentru cunoscutele plăci melaminate, in industria de lacuri și vop­sele — componentă principa­lă a unor vopsele cu calităţi superioare, în industria elec­trotehnică — pentru fabrica­rea răşinilor izolatoare pe ba- M. BARDAŞANU (Continuare în pag. a 4-a) La posturile de lucru, operatorii Aurel Vasiuc şi Ana Şumandea — în faţa tabloului de coman­dă, Grigore Covrig şi maistrul Szabó Ştefan — la dozajul şi reglarea aerului. Cinstire glorioasei aniversări! În suita manifestărilor de­dicate aniversării a 60 de ani de la făurirea Uniunii Tine­retului Comunist s-a înscris şi faza municipală a con­cursului „Cine ştie cîştigă“ cu tema: „File de luptă şi mun­­­­că avîntată pentru triumful idealurilor comuniste“, orga­nizat vineri, 26 februarie a.c. de Comitetul municipal Tir­­gu Mureş al U.T.C. Întrece­rea s-a bucurat de o largă participare — 10 echipaje ale elevilor de la liceele nr. 1, 2, 3, 5, Papiu, Unirea, Bolyai, pedagogic, agroindustrial şi economic — şi 7 echipaje re­prezentând organizaţiile tine­rilor muncitori de la I.P.L. „23 August“, P.T.T.R., C.I.C., T.C.M., IMATEX, Prodcom­­plex şi C.F R. In preambulul concursului, muzeograful Traian Bosoancă a vorbit despre semnificaţia evenimentului de constituire acum şase decenii a organi­zaţiei revoluţionare a tinere­tului din România, despre participarea tineretului la ma­rile mişcări muncitoreşti şi democratice ce au avut loc in perioada interbelică, ca şi des­pre contribuţia tinerei gene­raţii la opera de făurire a societăţii socialiste pe pămîn­­tul patriei noastre. A urmat apoi proba teoretică cu între­bări și răspunsuri din lupta și munca tineretului, probă condusă de Ion Golu, secre­tar al Comitetului municipal al U.T.C. Cele mai corecte răspunsuri le-au dat mem­brii echipajului Liceului U­­nirea, alcătuit din Corina Borda, Corina Bunea și Geor­­geta Frînceanu, şi ai celui de la IMATEX (Dănuţa Cătană, Maria Pătraşcu, Sorin Mure­­şan), care, dealtfel, au cîşti­­gat acest concurs dedicat ele­vilor şi tinerilor muncitori. Pe următoarele două locuri s-au situat echipajele liceelor economic şi agroindustrial, Combinatului de îngrăşămin­te chimice şi P.T.T.R. Organizatorii i-au răsplă­tit pe cei mai buni cu premii şi diplome, iar cinematogra­ful „Arta“ le-a inminat cite un abonament pentru vizio­narea a 7, 5 şi 3 filme. In sfîrşit, iarna se retrage discret... Am dori cu toţi ca primăvara să se facă simţită, să trezească din amorţeala hibernală şi pe cei care se ocupă de toaleta oraşelor, pe gospodarii satelor, pe toţi locuitorii jude­ţului, care să iasă pe străzi, în curţi, în grădini, pentru a înlătura urmele iernii. Deocamdată intervenţia lor se observă prea puţin, mai ales la oraşe, unde pe străzi şi trotuare sunt petece de gheaţă, foarte multe gropi pline cu apă murdară, cu care autovehiculele în viteza lor stropesc pietonii. .E timpul stimaţi gospodari de la întreprinderile şi exploa­tările de gospodărie comunală, de drumuri şi poduri, cetăţeni din toate localităţile, să ieşim înarmaţi cu uneltele necesare la înlăturarea gheţii de pe lingă borduri, la desfundatul ca­naturilor şi şanţurilor, la astupatul găurilor din asfaltul şose­lelor străzilor şi trotuarelor, înlăturatul bălţilor de pe acestea, la adunatul şi transportatul gunoaielor şi noroiului pentru a da o înfăţişare plăcută şi cit mai frumoasă aşezărilor în care trăim! IO­AN HUSAR PfiOlCTAP!­DM fDATi TÂft/lt .UNITI-VÂ ! Sculăria — cu un pas înainte in aplicarea tehnologiilor moderne Colectivul secţiei sculărie de la I.M. „Republica“ din Reghin s-a aflat şi se află în primele rînduri ale importantei acţiuni de modernizare a producţiei, de re­ducerea consumurilor şi a costu­rilor, de creştere a productivită­ţii muncii. Recentele măsuri de majorare a preţurilor la produ­sele agroalimentare şi de spori­rea retribuţiilor sunt deplin a­­probate aici, ca pretutindeni în întreaga ţară. Muncitorii, maiş­trii şi specialiştii sunt hotărîţi să răspundă prin fapte, printr-o activitate mai rodnică chemării conducerii superioare de partid de a recupera, prin obţinerea de producţie suplimentară, com­pensaţiile acordate pentru mă­rirea retribuţiilor. La nivelul întreprinderii su­ma compensaţiilor este estimată la 7 milioane lei din care in a­­cest an se vor recupera peste 2 milioane lei. Principalele cai prin care se va obţine această sumă sunt: dimitruarea costurilor şi creşterea productivităţii mun­cii. Colectivul secţiei sculărie a realizat numai în luna ianuarie o producţie marfă suplimentară în valoare de peste 200.000 lei, iar în februarie depăşirile de plan sunt peste nivelul primei luni. Dacă treburile vor merge tot atât de bine, suntem­ convinşi că oamenii muncii de la secţia sculărie îşi vor recupera încă în acest an întreaga sumă a com­pensaţiilor ce le revin. Din investigaţiile făcute am aflat că specialiştii secţiei, mun­citori cu înaltă calificare, sunt antrenaţi direct în descoperirea şi punerea în valoare a noi reg­ i. CALARASU (Continuare în pag. a 4-a) • Fruntaşi în întrecerea so­cialistă, în buna gospodărire şi înfrumuseţare a munici­piului Tîrgu Mureş pe anul 1981: circumscripţiile electora­le nr. 25 (deputat Anastasia Georgeta Suciu), nr. 9 (Csiki Ştefan), nr. 19 (Maria Socol), nr. 13 (Nagy Margareta), nr. 3 (Orbán Dezideriu), nr. 43 (Biro Vasile Iosif); asociaţiile de locatari nr. 69 (preşedinte Papp Iosif), nr. 26 (Mihai Pă­traşcu), nr. 44 (Emil Pete­­lean); liceele industriale nr. 2, 5, 1,­ 4, „Alexandru Papiu Ilarian“, şcolile generale nr. 8 şi nr. 17. Unui număr de 93 de cetăţeni le-a fost acordată insigna de fruntaş. • Chemare la întrecere so­cialistă. Asociaţia de locatari nr. 26 din cartierul Săvineşti a lansat o chemare la între­cere socialistă către toate aso­ciaţiile similare din munici­piul Tg.-Mureş, în care se prevede: prestarea a 6.000 ore de muncă patriotică, reduce­rea consumului de energie e­­lectrică în casele scărilor cu 1.000 kW pe an, a gazelor cu­ ­HKIimiUllHIll 5.000 mc pe an, a celui de apă potabilă cu 1.000 mc pe lună; colectarea a 2.000 kg fier vechi, a cîte 200 kg de hîrtie și textile; apărarea avutului obștesc; achitarea la timp a sumelor datorate cheltuielilor comune. • In sala de conferinţe din str. Bartók Béla nr. 1 Tg.­­Mureş, Casa prieteniei rom­â­­no-sovietice organizează mier­curi, 3 martie a.c., ora 18, o seară literară dedicată „Zilei internaţionale a femeii“, la ca­re îşi dau concursul elevi ai Liceului pedagogic şi ai Şco­lii generale nr. 10, profesorii Solomon Frăţilă şi Kiss K. Ferenc. • In preocupările de dez­voltare a prestărilor de servi­cii pentru populaţia comunei Fîntînele se înscriu şi cele care vizează înfiinţarea unui atelier de reparat obiecte de uz casnic, a unei unităţi de coafură pentru femei. • Astăzi, ora 15, la Pala­tul culturii din Tg.-Mureş, va avea loc manifestarea muzea­lă dedicată împlinirii a 75 de ani de la marea răscoală ţă­rănească din 1907. Cu acest prilej vor conferenţia lector univ. Vasile Dobrescu şi dr. Se­rafim Duicu, iar un grup de studenți de la Institutul de teatru vor prezenta un montaj de versuri. CÎMPUL TONE DE Cum AŞTEAPTĂ UN MILION DE ÎNGRĂŞĂMINTE NATURALE! sunt ele transportate şi împrăştiate? • 85 de formaţii de mecanizare la lucru • Echipe de coopera­­tori la împrăştiatul grămezilor • Ferme cultivatoare de legume şi cartofi care au neglijat transportul îngrăşămintelor. Obţinerea unor producţii spo­rite de cereale în anul acesta, de plante tehnice şi legume, obiectiv de bază al celui de-al doilea an al cincinalului, a determinat ca programul de fertilizare stabi­lit de Comitetul judeţean de partid să fie suplimentat. A fost declanşată o acţiune de amploa­re care trebuie să se finalizeze prin transportul şi împrăştiatul pe cîmp, în unităţile agricole de stat şi cooperatiste, la gospodă­riile populaţiei, peste un milion tone de îngrăşăminte naturale. Această sarcină deosebit de im­portantă a stat şi stă la baza ac­tivităţii tuturor unităţilor, dar mai ales a celor din secţiile de mecanizare. Este şi firesc, deoa­rece după cu­m apreciază specia­liştii de la Oficiul judeţean de studii pedologice şi agrochimice Mureş, la o fertilizare moderată cu 25 tone gunoi de grajd la hectar se realizează un spor de recoltă de 1.125 kg porumb la hectar; la sfecla de zahăr şi car­tofi cu 40 tone gunoi la hectar se înregistrează o creştere a pro­ducţiei de 16.000 kg, respectiv 5.000 kg la hectar. Ce s-a întreprins şi ce s-a rea­lizat în cele 18 consilii agroin­dustriale din judeţul nostru ? La nivelul Trustului S.M.A. au fost organizate 85 de formaţii cu 1.400 de tractoare şi mecanizatori ’a încărcat, transport şi împrăştia’.. Cu această forţă şi cu atelajele C.A.P., din milionul de tone pro­gramate a fi transportate şi apli­cate culturilor de primăvară au fost duse pe cîmp peste 891.000 de tone, din care 165 mii tone în I.A.S. şi 725 mii tone in co­operativele agricole şi gospodă­riile populaţiei. Cantităţi mai mari, de peste 50.000 tone, au fost duse de către unităţile din consiliile agroindustriale din Re­ghin, Sighişoara, Tg.-Mureş, Band, Iernut, Fărăgău, Sărmaşu. Sub posibilităţi, deci sub 50 de mii tone au transportat pe cîmp unităţile din C.U.A.S.C. Zau, Rî­­ciu, Luduş, Morăreni, Sovata, Bahnea, Ungheni şi altele. In raidul întreprins am con­semnat cîteva aspecte pe această temă din consiliul agroindustrial Reghin. Alexandru Ţipţeru, ingi­nerul şef al consiliului, era sa­tisfăcut că printr-o largă parti­cipare a mecanizatorilor mai ales şi a cooperatorilor s-a reuşit să se transporte pe cîmp peste 71.000 tone de gunoi. In coopera­tivele agricole din Batoş, Boica şi Solovăstru, acţiunea s-a şi în­cheiat. Bine s-a lucrat şi la C.A.P. Dedrad. Aici, Ilie Hărşan, preşedintele unităţii, pe lingă formaţiile de mecanizare a an­trenat la muncă şi un mare nu­măr de atelaje cu care au fost duse pe cîmp peste 3.000 tone de gunoi. La fel, şeful formaţiei de mecanizare de la pomicultură, Vajda Denes, împreună cu 6 componenţi a luat parte efectivă la împrăştierea gunoiului în li­vadă. In multe unităţi, printre care C.A.P. Ideciu, cu toate că au fost duse pe cîmp peste 5.300 tone de gunoi, în ferma condusă de ing. Lucian Bucin şi brigada lui De­meter Gheorghe, foarte puţine REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 4-a) r~ II Nr. 50 (7.431) vl II Marti,­­l 2 martie 1982 II V. 4 pagini, JJ V. 50 de bani //

Next