Steaua Roşie, martie 1982 (Anul 34, nr. 50-75)
1982-03-02 / nr. 50
Melamină — un produs care valorifică superior materia primă Expresie a politicii economice a partidului şi statului nostru de valorificare superioară a resurselor materiale şi de înlocuire a unor importuri costisitoare, instalaţia de fabricare a melaminei — din cadrul Combinatului de îngrăşăminte chimice din Tg.-Mureş — reprezintă o activitate de pionierat în economia românească, fiind singura de acest fel din ţară. Utilizînd două componente de bază — uree şi amoniac, în proporţii bine stabilite — obţinute în celelalte instalaţii ale puternicei cetăţi chimice tîrgumureşene, melamină fabricată aici — sub forma unui banal praf alb granulos — asigură o valorificare, după aprecierea specialiştilor, de 50 de ori mai bună a materiei prime. Domeniile de folosire a melaminei sunt dintre cele mai largi: In industria prelucrării lemnului — pentru cunoscutele plăci melaminate, in industria de lacuri și vopsele — componentă principală a unor vopsele cu calităţi superioare, în industria electrotehnică — pentru fabricarea răşinilor izolatoare pe ba- M. BARDAŞANU (Continuare în pag. a 4-a) La posturile de lucru, operatorii Aurel Vasiuc şi Ana Şumandea — în faţa tabloului de comandă, Grigore Covrig şi maistrul Szabó Ştefan — la dozajul şi reglarea aerului. Cinstire glorioasei aniversări! În suita manifestărilor dedicate aniversării a 60 de ani de la făurirea Uniunii Tineretului Comunist s-a înscris şi faza municipală a concursului „Cine ştie cîştigă“ cu tema: „File de luptă şi muncă avîntată pentru triumful idealurilor comuniste“, organizat vineri, 26 februarie a.c. de Comitetul municipal Tirgu Mureş al U.T.C. Întrecerea s-a bucurat de o largă participare — 10 echipaje ale elevilor de la liceele nr. 1, 2, 3, 5, Papiu, Unirea, Bolyai, pedagogic, agroindustrial şi economic — şi 7 echipaje reprezentând organizaţiile tinerilor muncitori de la I.P.L. „23 August“, P.T.T.R., C.I.C., T.C.M., IMATEX, Prodcomplex şi C.F R. In preambulul concursului, muzeograful Traian Bosoancă a vorbit despre semnificaţia evenimentului de constituire acum şase decenii a organizaţiei revoluţionare a tineretului din România, despre participarea tineretului la marile mişcări muncitoreşti şi democratice ce au avut loc in perioada interbelică, ca şi despre contribuţia tinerei generaţii la opera de făurire a societăţii socialiste pe pămîntul patriei noastre. A urmat apoi proba teoretică cu întrebări și răspunsuri din lupta și munca tineretului, probă condusă de Ion Golu, secretar al Comitetului municipal al U.T.C. Cele mai corecte răspunsuri le-au dat membrii echipajului Liceului Unirea, alcătuit din Corina Borda, Corina Bunea și Georgeta Frînceanu, şi ai celui de la IMATEX (Dănuţa Cătană, Maria Pătraşcu, Sorin Mureşan), care, dealtfel, au cîştigat acest concurs dedicat elevilor şi tinerilor muncitori. Pe următoarele două locuri s-au situat echipajele liceelor economic şi agroindustrial, Combinatului de îngrăşăminte chimice şi P.T.T.R. Organizatorii i-au răsplătit pe cei mai buni cu premii şi diplome, iar cinematograful „Arta“ le-a inminat cite un abonament pentru vizionarea a 7, 5 şi 3 filme. In sfîrşit, iarna se retrage discret... Am dori cu toţi ca primăvara să se facă simţită, să trezească din amorţeala hibernală şi pe cei care se ocupă de toaleta oraşelor, pe gospodarii satelor, pe toţi locuitorii judeţului, care să iasă pe străzi, în curţi, în grădini, pentru a înlătura urmele iernii. Deocamdată intervenţia lor se observă prea puţin, mai ales la oraşe, unde pe străzi şi trotuare sunt petece de gheaţă, foarte multe gropi pline cu apă murdară, cu care autovehiculele în viteza lor stropesc pietonii. .E timpul stimaţi gospodari de la întreprinderile şi exploatările de gospodărie comunală, de drumuri şi poduri, cetăţeni din toate localităţile, să ieşim înarmaţi cu uneltele necesare la înlăturarea gheţii de pe lingă borduri, la desfundatul canaturilor şi şanţurilor, la astupatul găurilor din asfaltul şoselelor străzilor şi trotuarelor, înlăturatul bălţilor de pe acestea, la adunatul şi transportatul gunoaielor şi noroiului pentru a da o înfăţişare plăcută şi cit mai frumoasă aşezărilor în care trăim! IOAN HUSAR PfiOlCTAP!DM fDATi TÂft/lt .UNITI-VÂ ! Sculăria — cu un pas înainte in aplicarea tehnologiilor moderne Colectivul secţiei sculărie de la I.M. „Republica“ din Reghin s-a aflat şi se află în primele rînduri ale importantei acţiuni de modernizare a producţiei, de reducerea consumurilor şi a costurilor, de creştere a productivităţii muncii. Recentele măsuri de majorare a preţurilor la produsele agroalimentare şi de sporirea retribuţiilor sunt deplin aprobate aici, ca pretutindeni în întreaga ţară. Muncitorii, maiştrii şi specialiştii sunt hotărîţi să răspundă prin fapte, printr-o activitate mai rodnică chemării conducerii superioare de partid de a recupera, prin obţinerea de producţie suplimentară, compensaţiile acordate pentru mărirea retribuţiilor. La nivelul întreprinderii suma compensaţiilor este estimată la 7 milioane lei din care in acest an se vor recupera peste 2 milioane lei. Principalele cai prin care se va obţine această sumă sunt: dimitruarea costurilor şi creşterea productivităţii muncii. Colectivul secţiei sculărie a realizat numai în luna ianuarie o producţie marfă suplimentară în valoare de peste 200.000 lei, iar în februarie depăşirile de plan sunt peste nivelul primei luni. Dacă treburile vor merge tot atât de bine, suntem convinşi că oamenii muncii de la secţia sculărie îşi vor recupera încă în acest an întreaga sumă a compensaţiilor ce le revin. Din investigaţiile făcute am aflat că specialiştii secţiei, muncitori cu înaltă calificare, sunt antrenaţi direct în descoperirea şi punerea în valoare a noi reg i. CALARASU (Continuare în pag. a 4-a) • Fruntaşi în întrecerea socialistă, în buna gospodărire şi înfrumuseţare a municipiului Tîrgu Mureş pe anul 1981: circumscripţiile electorale nr. 25 (deputat Anastasia Georgeta Suciu), nr. 9 (Csiki Ştefan), nr. 19 (Maria Socol), nr. 13 (Nagy Margareta), nr. 3 (Orbán Dezideriu), nr. 43 (Biro Vasile Iosif); asociaţiile de locatari nr. 69 (preşedinte Papp Iosif), nr. 26 (Mihai Pătraşcu), nr. 44 (Emil Petelean); liceele industriale nr. 2, 5, 1, 4, „Alexandru Papiu Ilarian“, şcolile generale nr. 8 şi nr. 17. Unui număr de 93 de cetăţeni le-a fost acordată insigna de fruntaş. • Chemare la întrecere socialistă. Asociaţia de locatari nr. 26 din cartierul Săvineşti a lansat o chemare la întrecere socialistă către toate asociaţiile similare din municipiul Tg.-Mureş, în care se prevede: prestarea a 6.000 ore de muncă patriotică, reducerea consumului de energie electrică în casele scărilor cu 1.000 kW pe an, a gazelor cu HKIimiUllHIll 5.000 mc pe an, a celui de apă potabilă cu 1.000 mc pe lună; colectarea a 2.000 kg fier vechi, a cîte 200 kg de hîrtie și textile; apărarea avutului obștesc; achitarea la timp a sumelor datorate cheltuielilor comune. • In sala de conferinţe din str. Bartók Béla nr. 1 Tg.Mureş, Casa prieteniei româno-sovietice organizează miercuri, 3 martie a.c., ora 18, o seară literară dedicată „Zilei internaţionale a femeii“, la care îşi dau concursul elevi ai Liceului pedagogic şi ai Şcolii generale nr. 10, profesorii Solomon Frăţilă şi Kiss K. Ferenc. • In preocupările de dezvoltare a prestărilor de servicii pentru populaţia comunei Fîntînele se înscriu şi cele care vizează înfiinţarea unui atelier de reparat obiecte de uz casnic, a unei unităţi de coafură pentru femei. • Astăzi, ora 15, la Palatul culturii din Tg.-Mureş, va avea loc manifestarea muzeală dedicată împlinirii a 75 de ani de la marea răscoală ţărănească din 1907. Cu acest prilej vor conferenţia lector univ. Vasile Dobrescu şi dr. Serafim Duicu, iar un grup de studenți de la Institutul de teatru vor prezenta un montaj de versuri. CÎMPUL TONE DE Cum AŞTEAPTĂ UN MILION DE ÎNGRĂŞĂMINTE NATURALE! sunt ele transportate şi împrăştiate? • 85 de formaţii de mecanizare la lucru • Echipe de cooperatori la împrăştiatul grămezilor • Ferme cultivatoare de legume şi cartofi care au neglijat transportul îngrăşămintelor. Obţinerea unor producţii sporite de cereale în anul acesta, de plante tehnice şi legume, obiectiv de bază al celui de-al doilea an al cincinalului, a determinat ca programul de fertilizare stabilit de Comitetul judeţean de partid să fie suplimentat. A fost declanşată o acţiune de amploare care trebuie să se finalizeze prin transportul şi împrăştiatul pe cîmp, în unităţile agricole de stat şi cooperatiste, la gospodăriile populaţiei, peste un milion tone de îngrăşăminte naturale. Această sarcină deosebit de importantă a stat şi stă la baza activităţii tuturor unităţilor, dar mai ales a celor din secţiile de mecanizare. Este şi firesc, deoarece după cum apreciază specialiştii de la Oficiul judeţean de studii pedologice şi agrochimice Mureş, la o fertilizare moderată cu 25 tone gunoi de grajd la hectar se realizează un spor de recoltă de 1.125 kg porumb la hectar; la sfecla de zahăr şi cartofi cu 40 tone gunoi la hectar se înregistrează o creştere a producţiei de 16.000 kg, respectiv 5.000 kg la hectar. Ce s-a întreprins şi ce s-a realizat în cele 18 consilii agroindustriale din judeţul nostru ? La nivelul Trustului S.M.A. au fost organizate 85 de formaţii cu 1.400 de tractoare şi mecanizatori ’a încărcat, transport şi împrăştia’.. Cu această forţă şi cu atelajele C.A.P., din milionul de tone programate a fi transportate şi aplicate culturilor de primăvară au fost duse pe cîmp peste 891.000 de tone, din care 165 mii tone în I.A.S. şi 725 mii tone in cooperativele agricole şi gospodăriile populaţiei. Cantităţi mai mari, de peste 50.000 tone, au fost duse de către unităţile din consiliile agroindustriale din Reghin, Sighişoara, Tg.-Mureş, Band, Iernut, Fărăgău, Sărmaşu. Sub posibilităţi, deci sub 50 de mii tone au transportat pe cîmp unităţile din C.U.A.S.C. Zau, Rîciu, Luduş, Morăreni, Sovata, Bahnea, Ungheni şi altele. In raidul întreprins am consemnat cîteva aspecte pe această temă din consiliul agroindustrial Reghin. Alexandru Ţipţeru, inginerul şef al consiliului, era satisfăcut că printr-o largă participare a mecanizatorilor mai ales şi a cooperatorilor s-a reuşit să se transporte pe cîmp peste 71.000 tone de gunoi. In cooperativele agricole din Batoş, Boica şi Solovăstru, acţiunea s-a şi încheiat. Bine s-a lucrat şi la C.A.P. Dedrad. Aici, Ilie Hărşan, preşedintele unităţii, pe lingă formaţiile de mecanizare a antrenat la muncă şi un mare număr de atelaje cu care au fost duse pe cîmp peste 3.000 tone de gunoi. La fel, şeful formaţiei de mecanizare de la pomicultură, Vajda Denes, împreună cu 6 componenţi a luat parte efectivă la împrăştierea gunoiului în livadă. In multe unităţi, printre care C.A.P. Ideciu, cu toate că au fost duse pe cîmp peste 5.300 tone de gunoi, în ferma condusă de ing. Lucian Bucin şi brigada lui Demeter Gheorghe, foarte puţine REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 4-a) r~ II Nr. 50 (7.431) vl II Marti,l 2 martie 1982 II V. 4 pagini, JJ V. 50 de bani //