Steaua Roşie, aprilie 1982 (Anul 34, nr. 76-101)

1982-04-01 / nr. 76

ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PLENARA COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, miercuri, 31 martie, a avut loc plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Plenara a adoptat, în unanimi­tate, următoarea ordine de zi: 1. Raportul privind situaţia e­­conomico-financiară pe ansam­blul economiei naţionale, rezul­tată pe bază de bilanţ, în anul 1981. 2. Raportul privind realizarea programului de producere a e­­nergiei în cincinalul 1981—1985 şi dezvoltarea bazei energetice a ţării pînă în 1990. 3. Raportul privind rezultatele recensămîntului animalelor do­mestice, de la 1 februarie 1982 şi unele măsuri pentru realizarea programului de întărire a auto­­conducerii şi autoaprovizionării teritoriale, precum şi asigurarea aprovizionării în bune condiţii a populaţiei. 4. Raportul cu privire la efec­tivul, compoziţia şi structura or­ganizatorică a partidului la 31 decembrie 1981. 5. Raportul cu privire la acti­vitatea desfăşurată în anul 1981 de către organele de partid, de stat şi organizaţiile de masă pentru înfăptuirea politicii de cadre a partidului. 6. Raportul privind activitatea de rezolvare a propunerilor, se­sizărilor, reclamaţiilor şi cereri­lor oamenilor­ muncii în 1981. 7. Raportul privind activitatea internaţională a partidului şi sta­tului in 1981 şi principalele o­­rientări în politica externă în a­­nul 1982. La plenară au participat, ca invitaţi, prim-secretari ai comi­tetelor judeţene de partid, cadre de conducere din ministere, in­stituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, redactori şefi ai presei centrale care nu sunt mem­bri ai C.C. al P.C.R. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarăşii: Pavel Aron, Ion Sîrbu, Alexandrina Găinuşe,­­Vasile­ Sechel, Ferdinand Nagy, Constantin Crişan, Miu Dobres­­cu, Dan Surulescu, Ioan Avram, Lina Ciobanu, Ion Lăzărescu, Trandafir Cocârlă, Gheorghe Vlad, Ion Teşu, Paraschiv Be­­nescu. 1. In cadrul plenarei a fost e­­xaminat şi aprobat în unanimi­tate Raportul privind situaţia e­­conomico-financiară pe ansam­blul economiei naţionale, rezulta­tă pe bază de bilanţ, în anul 1981. Comitetul Central al Partidu­lui Comunist Român a apreciat c­ă în anul 1981 au fost obţinu­­e rezultate importante în dez­voltarea economică şi social-cul­trală a ţării, în creşterea poten­­ţalului productiv şi tehnico-şti­­inţific al economiei naţionale, în lărgirea şi modernizarea forţelor de producţie, în ridicarea efici­enţei economice şi perfecţionarea conducerii economico-sociale, în sporirea avuţiei naţionale şi, ca urmare, s-a asigurat înfăptuirea Pr­ogramului partidului de ridica­re continuă a nivelului de trai material şi spiritual al tuturor cetăţenilor. Realizarea de către unităţile e­­conomice a unei creșteri cu 12,3 la sută a beneficiului net, a u­­nui excedent de peste 8,5 miliar­de lei la bugetul statului, precum și a unui excedent de peste 300 milioane dolari la balanța co­mercială a României constituie succese importante în măsură să asigure înfăptuirea în continuare a Programului partidului de ri­dicare continuă a nivelului de trai material şi spiritual al po­porului. Rezultatele înregistrate confir­mă realismul şi justeţea politicii partidului, care aplică in mod creator adevărurile generale, le­gităţile socialismului, la condiţii­le istorice concrete ale Români­ei şi la a cărei fundamentare un rol important îl are secretarul general al partidului, preşedinte­le Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Plenara a evidenţiat că succe­sele obţinute ilustrează elanul şi abnegaţia cu care oamenii muncii de la oraşe şi sate — români, maghiari, germani şi de alte na­ţionalităţi — întregul popor au acţionat în strînsă unitate, sub conducerea partidului, a secreta­rului său general, pentru înfăptui­rea sarcinilor actualului plan cincinal, a obiectivelor stabilite de Congresul al XII-lea al P.C.R. Dînd o înaltă apreciere succe­selor deosebite obţinute, Comi­tetul Central a apreciat că în a­­nul 1981 se puteau obţine rezul­tate şi mai bune în toate dome­niile de activitate, dacă o serie de unităţi şi-ar fi îndeplinit mai bine sarcinile. In legătură cu a­­ceasta, s-a subliniat faptul că nu în toate sectoarele s-a acţionat, cu exigenţa şi responsabilitatea necesare, pentru aplicarea fer­mă a noului mecanism economi­­co-financiar, pentru creşterea e­­ficienţei la toate locurile de muncă şi îndeplinirea integrală a tuturor indicatorilor de plan. Comitetul Central al P.C.R. a cerut guvernului, ministerelor, centralelor industriale şi între­prinderilor să acţioneze cu fer­mitate în vederea recuperării ră­­mânerilor în urmă şi înlăturării grabnice a tuturor neajunsurilor, prin organizarea superioară a muncii şi a producţiei, folosirea integrală a capacităţilor de pro­ducţie, a maşinilor şi utilajelor din dotarea întreprinderilor. Ple­nara a stabilit ca obiectiv prio­ritar ridicarea nivelului calitativ al producţiei, creşterea eficienţei economice, încadrarea tuturor u­­nităţilor producătoare în normele de consum stabilite, şi reducerea continuă a consumului de energie şi materii prime, perfecţionarea şi generalizarea tehnologiilor mo­derne, de mare randament şi e­­ficacitate, valorificarea superioa­ră a materiilor prime şi materia­lelor refolosibile, reducerea con­tinuă a cheltuielilor de produc­ţie. In vederea satisfacerii ce­rinţelor de forţă de muncă în toate sectoarele de activitate, ple­nara a stabilit ca guvernul să ia măsuri urgente pentru folosirea raţională, cît mai judicioasă a forţelor de muncă prin redistri­buirea lor în funcţie de nevoile economiei naţionale şi reducerea în continuare a personalului ne­productiv. O importanţă deosebi­tă s-a acordat sarcinilor ce revin ministerelor, centralelor şi între­prinderilor pentru perfecţionarea aplicării noului mecanism econo­­mico-financiar. Comitetul Central al P.C.R. a cerut ministerelor, organelor cen­trale de sinteză, organelor şi or­ganizaţiilor de partid să ia ime­diat toate măsurile necesare pen­tru a se asigura îndeplinirea in­tegrală şi în mod ritmic a tutu­ror sarcinilor de plan. Plenara a aprobat măsurile a­­doptate de Comitetul Politic Exe­cutiv privind recuperarea inte­grală a nerealizărilor la export din anul trecut, la producţia pentru care au existat contracte, valorînd circa 1 miliard de do­lari. Trebuie să se facă totul pentru îmbunătăţirea comerţului exterior, îndeosebi pentru creş­terea exportului, în vederea rea­lizării obiectivului stabilit de conducerea partidului şi statului privind echilibrarea balanţei de (Continuare in pag. a 4 a) • Grupurile O.J.T. care se deplasează în staţiunile bal­neoclimaterice ori la cabane­le turistice situate în zonele montane ale ţării, beneficia­ză in tot cursul anului de o reducere de 25 la sută pe CXI­.R. Această reducere se acordă şi celor care efectuea­ză excursii cu bilet in cir­cuit. • Concertul de concerte susţinut de Ştefan Ruha, mîine, ora 19:30, în sala mare a Palatului culturii din Tirgu Mureş, sub bagheta dirijoru­lui Szalmán Lóránt, are un program lucrări muzicale de M. Brpil, Mendelssohn şi Paganfritp­­ • Cintece şi dansuri popu­lare, glume cu Liviu Oros, vă oferă membrii Ansamblu­lui folcloric „Junii Sibiului“ * • 'jhiiimiHiihiii în spectacolul „La porţile dorului“, care are loc sîmbă­­tă, ora 20, în sala sporturilor din Tîrgu Mureş. • „De ce dormi, iubito?" este titlul piesei dramaturgu­lui belgian Jos Vandeloo, în care actori ai Teatrului dra­matic Bacovia din Bacău o prezintă, în două spectacole, duminică, 4 aprilie, orele 17 şi 19,30, pe scena Naţionalu­lui tîrgumureşean. • Duminică, membrii An­samblului folcloric „Mure­şul“ vor fi oaspeţii locuitori­lor comunei Beica de Jos. Aici, cu începere de la ora 16, pe scena căminului cul­tural, vor prezenta spectaco­lul muzical-coregrafic „în iu­reşul dansului“. • La cererea publicului reghinean, formaţia de teatru a Casei de cultură din Re­ghin prezintă astăzi, la ora 20, spectacolul cu comedia muzicală „Băiatul cu floa­rea“ de Tudor Popescu. M­­fDA­ K­­TM/ii.i/Artr/­VÁZ Implicare responsabilă in toate domeniile activităţii economice, politice şi sociale Conferinţa organizaţiei orăşe­neşti de partid Reghin, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de puternică angajare patriotică, revoluţionară, s-a înscris ca un eveniment politic cu o semnifi­caţie majoră în viaţa acestei lo­calităţi urbane care a cunoscut, mai ales în ultimii ani, o dez­voltare economico-socială dina­mică, ascendentă. Darea de sea­mă a Comite-______________ tului orăşenesc de partid, ra­portul Comisiei de revizie şi dezbaterile au înfăţişat tabloul realizărilor din perioada care a trecut de la confe­rinţa precedentă, expresie eloc­ventă a hărniciei şi capacităţii creative a oamenilor muncii ro­mâni, maghiari, germani şi de al­te naţionalităţi de pe aceste me­leaguri. Analizînd cu exigenţă şi res­ponsabilitate comunistă activita­tea desfăşurată de Comitetul o­­răşenesc, de organele şi organi­zaţiile de partid pentru traduce­rea în viaţă a Programului P.C.R., a hotărârilor Congresului al XII-lea, a indicaţiilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a măsurilor adoptate de Comitetul judeţean şi a propriilor hotărâri, participanţii la conferinţă s-au referit la acţiunile întreprinse, în cadrul organizaţiilor, unităţi­lor economice şi instituţiilor pe care le reprezintă, pentru înde­plinirea planului şi angajamen­telor asumate în întrecerea so­cialistă, făcînd propuneri în ve­derea perfecţionării şi ridicării nivelului calitativ al muncii in viitor. In darea de seamă şi în cursul dezbaterilor s-a­ relevat că în in­dustria oraşului prevederile cin­cinalului precedent au fost de­păşite, la producţia globală, cu 930 milioane lei. Faptul că pla­nul pe 1981 a fost realizat în ______________ proporţie de 100,5 la sută la producţia mar­fă şi de 101,6 la sută la pro-­o­ducţia netă a­testă creşterea rolului politic con­ducător şi a capacităţii de mobili­zare a organizaţiei orăşeneşti de partid, implicarea ei tot mai ac­tivă în viaţa economică şi so­cială. In acest context s-a evi­denţiat contribuţia meritorie a comuniştilor şi a colectivelor de la întreprinderea de bere, secţia ILEFOR şi cooperativa „Pro­gresul“, care şi-au îndeplinit şi depăşit planul la toţi indicatorii, ca şi a celor de la I.F.E.T., I.M. „Republica“, I.P.M. Sport şi din alte unităţi care, în pofida greu­tăţilor cu care s-au confruntat, au obţinut realizări notabile. Participanţii la dezbatere au apreciat însă, în spirit critic şi autocritic, că nu toate unităţile economice au desfăşurat o acti­vitate rodnică, eficienta, la ni­velul cerinţelor actuale, al po­tenţialului productiv de care dispun. Astfel, în 1981, coope­(Continuare la pag. a 3-a) CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI ORĂŞENEŞTI DE PARTID REGHIN Să grăbim, nu toate unităfile, însămlnțările din prima epocă! Folosind judicios timpul deose­bit de favorabil şi dotarea tehni­că, lucrătorii ogoarelor au însă­­mînţat 64 la sută din culturile din prima urgenţă. Avînd în ve­dere însă schimbarea vremii, es­te necesar ca pentru finalizarea grabnică a însămînţărilor la toa­te culturile din prima epocă să fie folosite cu maximă eficienţă ferestrele dintre ploi, fiecare oră şi zi bune de lucru. Dar iată cum arată situaţia la zi a însă­mînţărilor din prima epocă: SFECLA DE ZAHAR a fost insăminţată pe 88 la sută din plan, adică pe 11.800 ha, faţă de 13.500 ha planificate. Cele mai bune rezultate au obţinut consi­liile unice agroindustriale: Bah­­nea, care a terminat insămînţa­­rea sfeclei, Band, Iernut, Luduş, Rîciu, Sărmaşu, Tîrgu Mureş, Tîrnăveni şi Zau de Cîmpie, care în timp de 1­2 zile pot încheia semănatul. Rămîneri în urmă se înregistrează în consiliile unice Dumbrăvioara, Ungheni, Miercu­rea Nirajului, Fărăgău, Reghin şi alte cîteva. Au raportat încheie­rea semănatului la sfeclă C.A.P. Iclănzel, Mădăraş, Iernut, Aţin­­tiş, Răzoare, Tîrnăveni, Coroisîn­­mărtin, Idrifaia, Căpuş, Cipău, Sălcud, Roşiori, Voiniceni, Naz­­na, Livezeni, Sintioana de Mureş, Dîmbu, Zau, Bărboşi şi multe al­tele cu suprafeţe mai mici. De a­­semenea, în 1­2 zile pot încheia însămînţarea sfeclei de zahăr şi C.A.P. Band, Fînaţe, Oroi, Cuci, Luduş, Cheţani, Găieşti, Şincai, Miheş, Sînpetru, Şăulia, Sărma­­şu, Pănet, Găneşti, Ungheni şi altele. Cu realizări nesatisfăcă­toare, cu mult sub media judeţu­lui, se înscriu cooperativele agri­cole din Voivodeni, Bichiş, Mier­curea Nirajului, Dedrad, Băla şi altele. OVĂZUL s-a semănat pe 2.580 ha din 3.400 planificate, adică în procent de 71 la sută, lucrarea încheindu-se în cooperativele a­­gricole din consiliile unice Fără­gău şi Reghin. Suprafeţe mari mai sunt de însămînţat în consi­liile unice Sovata — peste 540 ha, Sighişoara şi Miercurea Ni­rajului — peste 150 ha în fie­care. ORZOAICA a fost însămînţată în proporţie de 74 la sută din suprafaţa planificată, respectiv pe 2.250 ha. Consiliile unice a­­groindustriale Reghin şi Tg.-Mu­­reş au terminat însămînţarea. Peste 290 ha mai sînt de însă­­mînţat cu această cultură în con­siliul unic Miercurea Nirajului, 150 ha în consiliul Morăreni şi 170 ha în consiliul Sîngeorgiu de Pădure, unde lucrările se cer impulsionate în zilele ce ur­mează. MAZAREA de cîmp s-a însă­mînţat pe 84 la sută din plan, mai fiind de semănat doar Ui 6 ha, suprafaţă concentrată mai mult în unităţile din consiliile a­­groindustriale Dumbrăvioara şi Ungheni. ,­INUL PENTRU FIBRA repre­zintă o cultură importantă şi cu pondere însemnată în multe uni­tăţi din zona premontană a ju­deţului. Rezultatele la semănat sunt slabe. Din 4.000 ha planifica­te abia au fost semănate 1.630 ha. Lucrarea se află pe terminate în consiliile Reghin şi Bahnea, dar mai e foarte mult de semă­nat în consiliile Miercurea Nira­jului — 626 ha, Sovata — 485 ha, Sighişoara — 259 ha, Fărăgău şi Sîngeorgiu de Pădure cu peste 250 ha în fiecare. V. ORZA

Next