Steaua Roşie, aprilie 1982 (Anul 34, nr. 76-101)

1982-04-01 / nr. 76

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE I­N­C DALAI La Liceu­ nr. 1 Tîrnăveni Cadru optim pentru­­ instruirea tehnico-productiva Cu un plan economic de un milion de lei, atelierele Liceului industrial nr. 1 Tîrnăveni se în­scriu printre cele mai puternice din judeţ Că este aşa ne-am convins din vizita efectuată la complexul atelier situat în incin­ta Combinatului chimic Tîrnă­veni unde, cu sprijinul între­prinderii, au fost date sau sunt în curs de amenajare şase sec­ţii, în tot atîtea profile: lăcătu­­şerie, electric, mecanic, de uti­laje şi instalaţii, prelucrarea metalelor prin aşchiere, sudură electrică şi autogenă şi de for­jă, în cele patru ateliere de lă­­catuşerie elevii, sub supraveghe­rea maiştrilor instructori, pro­duc o gamă diversă de produse şi subansamble pentru combina­tul chimic, de la lacăte cablu, la cupe de elevator, sau cupe pen­tru transportul cu plăci, lucrări în valoare de peste 76.000 lei lu­nar Totodată, ei execută şi uti­laje pentru autodotarea ateliere­lor şcolare — instalaţii de forţă şi lumină, cu o valoare de peste 18.000 lei. Tot în incinta între­prinderii patronatoare se află şi un laborator de tehnologie chi­mică, dotat cu instalaţii funcţio­nale pentru clasele a X-a, a XI- a şi a Xll-a, unde elevii pot pătrunde în taina bogatelor pro­cese chimice, învăţînd de pe a­­cum să rezolve probleme com­plexe, cu care se vor confrunta după absolvire în activitatea productivă Pentru elevii treptei a II-a de liceu, şcoala mai dispune de 2 laboratoare, dotate la cel mai înalt nivel tehnic, unul de chi­­mie-fizică şi analize tehnice şi altul de electrotehnică, precum şi de întreaga bază materială a Combinatului chimic, unde aceş­tia învaţă şi muncesc în cele două săptămîni ale practicii pro­ductive din fiecare trimestru. A­­şadar, elevii liceului dispun de condiţii optime, de instruire teo­retică şi practică, pentru a de­veni buni specialişti într-un do­meniu de vîrf al economiei na­ţionale — industria chimică, în profilele: operatori chimie anor­ganică, mecanici pentru maşini şi utilaje şi electricieni de între­ţinere. Deosebit de valoroasă este participarea unor specialişti din cadrul întreprinderii la pro­cesul instructiv-educativ, cinci discipline fiind predate de ingi­neri cu munci de răspundere în combinat Acest aspect înlesneş­te elevilor o mai bună cunoaşte­re a specificului industriei chi­mice, cu aplicaţii la unitatea din localitate, duce la înglobarea în lecţii a elementelor de protecţia muncii, a aspectelor economice ale fabricaţiei şi costului de în­treţinere şi reparaţii a utilajelor, a rolului lor, şi în sfîrşit, la mai buna coordonare a lucrărilor practice de bacalaureat care-şi extrag temele direct din produc­ţie. Totodată, practica producti­vă, desfăşurîndu-se în locurile unde activează aceşti specialişti, înlesneşte fixarea unei legături mai temeinice între cunoştinţele teoretice şi cele practice, la do­­bîndirea altora noi. Nu putem încheia aceste rîn­­duri fără a sugera şi cîteva pro­puneri: ar fi util ca unele lecţii să se desfăşoare în ateliere sau laboratoare, în faţa maşinilor şi instalaţiilor, al căror­ mecanism de funcţionare ar fi mai uşor de înţeles şi ar duce la evitarea supraîncărcării elevilor. O altă propunere venită de la şeful comisiei maiştrilor, fŞtefan Gu­bus, vizează organizarea instrui­rii practice pe perioade mai scurte de timp, două zile pe săp­­tămînă şi nu 2 săptămîni pe tri­mestru In acest fel, elevii ar dovedi mai mult interes pentru instruirea practică ,şi nu s-ar produce acea ruptură de şcoală ca în cazul unei practici produc­tive mai îndelungate. ION CIURDARU Culturale • Căminul cultural din Hădă­­reni (comuna Cheţani) a găzduit recent o acţiune culturală consi­dera­t premieră în sat. Este vor­ba de spectacolul primei forma­ţii de teatru de amatori în lim­ba maghiară, din localitate, for­maţie care, sub îndrumarea în­văţătorului Székely Ştefan, a pregătit şi prezentat piesa „Vă­duva Koraione şi cei doi curte­zani“ de Csákán­y Vitéz Mihály. Spectacolul oferit de Szekely Ştefan, Székely Ildikó, Nagyesi Tünde, Forró Atilla, Keszeli E­­rika, Nagy Éva, Varo László, Gergely Ida, Szabó Edith şi Nagy Jenő a fost dublat de solistele de muzică populară Szekely Il­dikó şi Nagyesi Tünde care au interpretat cîntece populare ro­mâneşti şi maghiare şi de spec­tacolul cu sceneta satirică „Ideea salvatoare“ de Pap Zoltán. • La clubul întreprinderii ,,P­rodcomplex“ din Tîrgu Mureş a avut loc, zilele trecute, un simpozion organizat în colabo­rare cu organizaţia U.T.C. din întreprindere şi cu Universitatea cultural-ştiinţifică din Tîrgu Mureş in cadrul ciclului: „Tine­ret, familie, societate“. Discuţii­le au fost conduse de sociologul Ioan Jude, tema în discuţie fiind: „Normativele comporta­mentului social“. La simpozion au participat şi membrii cenaclu­lui literar-artistic „Liviu Re­­breanu“ care au citit din lucră­­­rile lor dedicate aniversării a 60 de ani de la crearea U.T.C. ­ MICA PUBLICITATE Astăzi, 1 aprilie, MOLDOVAN TEO­­DOR din Reghin împleteşte în cunu­na vieţii al 27-lea trandafir. Soţia ii doreşte din toată vibtrja multă sănă­tate, fericire şi totodată tradiţionalul „La mulţi ani !“. (61) Felicia Cu alese sentimente de dragoste şi preţuire ii dorim scumpului nostru BUCUR FINTILIE, str. Pionierilor nr. 17, cu ocazia împlinirii a 60 de ani şi a ieşirii la pensie, multă sănătate, fe­ricire şi „La mulţi ani !“. (2.955) Soţia Amalia, fiul, nora, nepoatele Raraona şi Nadia Cu ocazia împlinirii frumoasei vîr­­ste de 40 de ani dorim scumpei noas­tre ŞARM­AN­AN MARIA din Tg.-Mu­reş un călduros „La mulţi ani !“. (3.036) Soţul Sandu, fiicele şi ginerii Cu ocazia împlinirii vîrstei de 51 de ani îi dorim din suflet scumpului nostru tată MOLDOVAN SIMION din Şerbeni multă sănătate, fericire şi o viaţă lungă, frumoasă, alături de mama Viorica. (3.058) Cei cinci copii, ginerii şi nepoţii Cu ocazia aniversării zilei de naş­tere îi dorim scumpei noastre mamă şi soţie NISTOR ELENA un călduros „La mulţi ani !“. (3.080) Aurel, Violeta şi Relu Lui MOLDOVAN BELA, Reşiţa nr. 2, cu ocazia împlinirii a 50 de ani fa­milia îi doreşte multă sănătate şi putere de muncă. (3.084) Soţia Lili, Bela cu Kati, Marin, Gheorghe, Viorica şi Margareta PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de Fabrica de confecţii ,,Mu­reşul“, pe numele Nagy Iren. O de­clar nulă. (3.069) PIERDUT geantă galbenă, cu 3 foi de parcurs pe numele Orban Bela, pe ruta Lechincioara — Tîrgu Mureş. Rog găsitorul să anunţe la telefon 2.07.97, sau la întreprinderea I.U.T.I.F.P.E.C. Tg.-Mureş. (3.103) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de „Electromureş“, pe nu­mele Isztajko Lajos. O declar nulă. (3.671) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de C.I.C. Tîrgu Mureş, pe numele Kristály Mihai. O declar nulă. (3.054) PIERDUT legitimaţia pentru intrare la Banca Naţională Tg.-Mureş, pe numele Cealera Irma. O declar nulă. (3.695) Păstrînd în suflet imaginea vie a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bu­nic GANI DANILA, amintim celor care l-au cunoscut, că azi, 1 aprilie, se împlinesc 6 săptămîni de cînd ne-am părăsit pentru totdeauna. Comemorarea va avea loc dumini­că, 4 aprilie, la catedrala mare, din centru. Familia îndoliată Un glnd pios aceluia care a fost VASILE POP din Idicel-Sat, de la a cărui încetare din viaţă se împli­nesc azi, 1 aprilie, 9 ani. Soţia, fiul, nora şi nepoţii Profund îndureraţi, anunţăm că cea mai iubită fiică, mamă, soa­cră şi bunică COVRIG ANA în vîrstă de 49 de ani, a plecat din mijlocul nostru pen­tru totdeauna, lăsind un gol de neînlocuit. In veci nu vom uita chipul ei bun și blind. înmormîntarea va avea loc azi. l aprilie, ora 13, in comuna Un­­gheni, familia Îndoliata RESTAURANTUL „MUREŞUL“ TÂRGU MUREŞ * organizează, joi, 1 aprilie 1982 CINA MIELULUI I Consumatorii vor putea servi preparate specifice din­­ carne de miel proaspăt ca: 1 — drob de miel, spute de miel cu ouă şi verdeaţă, miel­­ cu ciuperci, miel la grătar, miel pane cu salată orien-­­­tală de primăvară. Pentru a fi o seară cît mai plăcută, restaurantul nostru vă oferă un program artistic variat. Rugăm rezervaţi mese din timp prin telefon nr. 2.47.16, sau la şefii de unitate. ADMINISTRAŢIA DE STAT LOTO-PRONOSPORT, ^ Sucursala judeţeană Mureş , informează participanţii că la 4 aprilie 1982 are Ioc | TRAGEREA EXCEPTIONALA LOTO ^ Se atribuie: I AUTOTURISME „DACIA 1.300“­­ la ambele faze ale tragerii. I CÎSTIGURI IN NUMERAR ^ EXCURSII IN: R.S. CEHOSLOVACA sau R.D. GERMANĂ. i • Se efectuează 5 extrageri în 2 faze. , 9 Se extrag 42 de numere. 1 O Se cistigft și cu 3 numere din 18 sau 24 extrase. ^ _ _ _ _ _ _ _ 1 — 30 APRILIE „Luna cărţii in întreprinderi si instituţii“ „Luna cărţii în întreprin­deri si institufii“ are loc în acest an sub genericul „Car­tea în sprijinul formării con­ştiinţei socialiste, pregătirii şi perfecţionării profesionale a oamenilor muncii, mesaju­lui de pace, prietenie şi pro­gres“. În judeţul nostru „Luna cărţii în întreprinderi şi in­stituţii“ se desfăşoară în or­ganizarea Consiliului jude­ţean al sindicatelor, Comite­tului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Centrului de librării, Bibliotecii judeţe­ne, cu colaborarea organiza­ţiilor sindicale din judeţ, a bibliotecilor, a caselor de cultură şi cluburilor. Ea cu­prinde 3 decade distincte: „Decada cărţii social-politice" 1—10 aprilie, „Decada cărţii tehnico-ştiinţifice“ 11—20 a­­prilie, „Decada cărţii beletris­tice“ 21—30 aprilie. In aceas­tă perioadă se vor organiza expoziţii de carte, standuri cu vînzare, simpozioane, con­sfătuiri, dezbateri pe teme de politică internă şi inter­naţională, de tehnică, ştiin­ţă şi literatură. Prima mani­festare cu care se deschide acţiunea astăzi, la Casa de cultură a sindicatelor din Tîrgu Mureş, este simpozio­nul intitulat „Rolul şi locul cărţii în formarea concepţiei politice, a gîndirii economice şi a atitudinii estetice înain­tate a oamenilor muncii“. Vor lua cuvîntul Vasile Do­­brescu, preşedintele Comite­tului municipal Tirgu Mureş de cultură şi educaţie socia­listă, ing. Ioan Ignat, de la IMATEX şi Iulius Moldovan, directorul Bibliotecii judeţe­ne Tot cu acest prilej are loc şi vernisajul expoziţiei de carte cu tema „Activitatea perseverentă a preşedintelui Republicii Socialiste Româ­nia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in slujba cauzei socialismului, a păcii şi cola­borării intre popoare“. CINEMA JOI, 1 APRILIE TG.-MUREŞ — Arta: Totul mi se întîmpla numai mie. Unirea: Semnul şarpelui. Progresul: Concediu pe ma­lul mării. Select: Yankei­ (ambele se­rii, la orele 10, 14,30, 17 şi 19,30). Tineretului: Mondo umano. Ko­jak la Budapesta. Flacăra: Oglinda spartă. SIGHIŞOARA — Lumina: Lupii mărilor. REGHIN — Pa­tria: întoarcerea la dragostea dinţii. TÎRNĂVENI — Melodia: Detaşamen­tul „Concordia“. LUDUŞ — Flacăra: Oraşul tăcerii. SOVATA — Doina: Vocile. Muncitoresc: Cursă furtunoa­să. SARMAŞU — Popular: Piedone în Egipt. IERNUT — Lumina: Marfă fu­rată. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Alo, aterizează trtrăbvarea. FlNTÎNELE — Patria: Punga cu libe­lule. MIERCUREA NIRAJULUI — Ni­­rajul. Detaşamentul „Concordia“. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, joi, ora 19,30, secţia română. Invitaţia la castel (abonament A), ora 20, în sala mică, secţia maghiară: Femeia care a vrut să rupă o floare; vineri, ora 19,30, secţia maghiară: Arena (abonament H); ora 16, în sala mică, secţia ma­ghiară: Poveste din grădina zoologică. TELEVIZIUNE UM — Telex. 11,65 — Universul fe­meilor. 11,48 — Film artistic: Spanio­le la Paris. 13,60 — închiderea progra­mului. 16,00 — Telex. 16,05 — Viaţa culturală. 17,00 —­ Studioul tineretu­lui. 18,00 — închiderea programului. 20,00 — Telejurnal. 20,25 — Actuali­tatea economică. 20,40 — Cîntă orches­tra Nicuşor Predescu. 20,50 — Lumea contemporană şi confruntările de idei. 21,15 — La frontierele cunoaşte­rii. Serial ştiinţific. 21,40 — Meridia­nele cîntecului. 22,15 — Telejurnal. Furajele - baza dezvoltării zootehniei Semănatul la timp, o condiţie pentru recolte bune în toate unităţile cu sector zootehnic, suprafeţele afectate producerii nutreţurilor sunt în acest an simţitor mai mari şi a­­cest lucru trebuie să se regă­sească într-un volum mai mare de furaje pentru iarna viitoare. Prin actualul plan de cultură se prevede creşterea suprafeţelor cultivate cu sfeclă furajeră şi gulii, cu trifoi, lucernă, sparcetă, borceag şi alte plante valoroase, capabile şi de producţii mai mari. Conducătorii de unităţi şi specialiştii sunt datori să facă totul ca aceste suprafeţe să ro­dească cit mai îmbelşugat. Intre condiţiile ce se impun a fi asi­gurate se numără amplasarea corespunzătoare a acestor cul­turi în terenuri bine fertilizate, situate cit mai aproape de lo­curile de­­consum, executarea semănatului la timp şi în teren tot atît de bine pregătit ca şi pentru celelalte culturi agricole. Caracteristic plantelor furajere este că pretind o însămînţare cît mai timpurie, unele chiar în mustul zăpezii. în respectarea acestei cerinţe s-a acţionat bine şi cu toată răspunderea în unităţile compo­­­­nente ale consiliului agroindus­trial Zau de Cîmpie. Aşa cum era şi normal, aici însămînţări­­le din acest an au început cu plantele furajere. Ca urmare, planul de însămînţări este deja realizat şi chiar depăşit. S-au însămînţat în total 165 ha cu gulii, sfeclă furajeră şi alte plan­te. Bine s-a lucrat şi în unită­ţile componente ale consiliului Dumbrăvioara care au semănat 50 ha cu gulii, 35 ha cu sfeclă, 32 ha cu graminee perene şi 25 ha cu trifoi, pînă la realizarea planului mai rămînînd doar 20 ha. Deşi de acum­ timpul este înaintat, în judeţ mai sînt circa 2.000 ha neînsămînţate. în ace­leaşi condiţii cu Zau, în unităţi­le consiliului Luduş s-au însă­minţat numai 81 ha din 131 ha prevăzute la Sărmaşu doar 75 ha din 190 ha planificat, la Tîr­­gu Mureş numai 80 ha din 225 ha. Total necorespunzătoare este situaţia în consiliul Iernut unde s-au însămînţat numai 30 ha din 204 ha cîte trebuie însămînţate. Dacă avem in vedere că unităţi­le de aici sînt avansate cu semă­natul sfeclei de zahăr şi a altor culturi din prima epocă, nu re­zultă altceva decit că plantele furajere au fost trecute din nou pe planul al doilea. Redresarea situaţiei din zootehnie presupu­ne în primul rînd acţiuni hotă­­rîte pentru producerea şi asigu­rarea furajelor necesare, lucru ce nu se observă îndeajuns aco­lo unde semănatul este intîrziat. Notăm preocuparea bună a coo­perativelor agricole din consiliul Rîciu pentru introducerea în cul­tură a trifoiului şi lucernei, cul­turi foarte preţioase pentru sec­torul bovin. Aici s-au şi însămîn­ţat 20 ha cu lucernă în ogor propriu şi 215 ha cu trifoi sub plantă protectoare. Nemulţumi­tor e câ din celelalte culturi ca­re trebuie să ocupe 245 ha, nu s-au însămînţat decit 52 ha, în­tre care numai 10 ha cu gulii şi 22 ha cu sfeclă furajeră. Şi în zonele mai reci, de deal şi submontane, unde primăvara a venit mai greu, trebuie inten­sificat semănatul plantelor fura­jere. Situate în condiţii asemă­nătoare, cooperativele agricole din consiliul agroindustrial Sin­­georgiu de Pădure au însămîn­ţat 103 ha pe cînd cele din Miercurea Nirajului n-au reali­zat decît 2 ha din planul de 226 ha. Puţin s-a însămînţat şi la Sovata (12 ha din 150), la Tîrnăveni (47 ha din 135) şi al-^ tele. Timpul este înaintat, ca­ ■ lendaristic epoca optimă este pe sfîrşite deci orice întîrziere de acum în­colo va diminua pro­ducţia, va afecta zootehnia "pe timpul iernii. M. BÂLDEANU PRONOEXPRES Tragerea din 31 martie a.r.: Extragerea I: 2, 11, 25, 23, 12, 8. Extragerea a 11-a: 17, 35, 16, 30, 44, 16. Fond de cîștiguri: 1.177.761­­­.

Next