Steaua Roşie, mai 1982 (Anul 34, nr. 102-126)

1982-05-01 / nr. 102

PAGINA 4 STEAUA ROȘIE Marea adunare populară din Capitală (Urmare din pag. 1) cu aceleaşi sentimente de dragos­te, stimă şi respect, cu îndelungi ovaţii, participanţii reafirmîn­­du-şi cu tărie angajamentul de a înfăptui neabătut politica in­ternă şi externă a partidului şi statului nostru. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu răs­pund cu prietenie entuziastei manifestaţii de dragoste cu care sunt înconjuraţi. ★ In prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a celorlalţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat, după încheierea adunării consacrate sărbătoririi zilei de 1 Mai, la Palatul sporturilor şi culturii a avut loc un spectacol festiv, în încheierea spectacolului, în­treaga asistenţă intonează „Inter­naţionala“. Din partea conducerii de par­tid şi de stat, artiştilor, tuturor celor ce au contribuit la realiza­rea spectacolului festiv dedicat zilei de 1 Mai le-a fost oferit un frumos coş cu flori. (Agerpres) Adunarea festivă din Tirgu Mureş (Urmare din pag. I) Cale a celor ce muncesc — 1 Mai, zi a frăţiei şi luptei pentru libertate şi demnitate umană, pentru triumful cauzei socialis­mului, a păcii şi încrederii în­tre popoare. Pentru noi, cei ca­re muncim şi trăim aici, fără deosebire de naţionalitate, înce­putul lunii mai are semnificaţii multiple, încărcate de fiorul is­toriei. Alături de Ziua muncii, a solidarităţii internaţionale, săr­bătorim, la 2 mai, Ziua tineretu­lui din R.S. România, la 8 mai crearea gloriosului nostru partid comunist, iar la 9 mai ziua do­­bîndirii Independenţei de stat a României şi ziua victoriei po­poarelor asupra fascismului. Toa­te acestea sunt înscrise cu litere de aur în marea carte a neamu­lui, a întregii noastre deveniri li­bere şi independente. Cu deosebit respect şi preţuire, rememorăm în această zi puter­nica demonstraţie de la 1 Mai 1939, una dintre cele mai mari acţiuni antifasciste şi antirăzboi­nice desfăşurată în grelele condi­ţii ale timpului, sub semnul uni­tăţii de acţiune între comunişt­i şi socialişti, care se înscrie firesc în valul luptei populare din a­­cea perioadă, condusă de partid, împotriva politicii de fascizare a ţării, pentru apărarea indepen­denţei naţionale. Un loc distinct în acest moment istoric revine tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care, cu înalt simţ politic, cu de­votament şi neînfricare, cu vi­branta sa tinereţe, a însufleţit cutezătoarea afirmare a poporu­lui român împotriva tuturor o­­primărilor. Sărbătorită în mod liber după victoria revoluţiei din August 1944, ziua de 1 Mai a de­venit an de an prilej de eviden­ţiere a transformărilor profunde care s-au produs în viaţa po­porului, a marelui efort construc­tiv al oamenilor muncii, făcut cu mintea şi cu braţele, pentru dez­voltarea socialistă a României şi înaintarea ei spre comunism. Asemeni întregii ţări, judeţul nostru se înscrie plenar pe coor­donatele împlinirilor socialiste, cu succese importante, cu un pei­saj industrial bogat, cu o agri­cultură în plin proces de dezvol­tare, cu o viaţă culturală şi spi­rituală prosperă. Realizărilor do­­bîndite în anul trecut li se adau­gă roadele muncii primului tri­mestru al anului 1982, în care, peste 70 de întreprinderi şi-au realizat şi depăşit sarcinile de plan la producţia marfă, printre acestea numărîndu-se întreprin­derea „Prodcomplex“, ILEFOR, întreprinderea de extracţie gaz metan, Combinatul de îngrăşă­minte chimice, întreprinderea de confecţii „Mureşul“ din Tîrgu Mureş, I.F.E.T. Reghin, întreprin­derea de mătase din Sighişoara, U.J.C.M., UJECOOP şi altele. A­­gricultura judeţului s-a dezvoltat an de an, rezultatele obţinute în cincinalul trecut au dus la situa­rea judeţului nostru pe locul III în întrecerea socialistă, conferin­­du-i-se Ordinul „Steaua Repu­blicii Socialiste România“ clasa a IlI-a. Importante prefaceri s-au produs în domeniul învăţămîn­­tului, artei şi culturii, ocrotirii sănătăţii, creşterii nivelului de trai al locuitorlor de pe aceste meleaguri. Toate aceste realizări oglindesc hărnicia, munca înfră­ţită, responsabilă, a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii — români, maghiari, germani — ca­­re-şi exprimă şi în acest fel ade­ziunea deplină faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului, stima şi preţuirea faţă de secretarul general al partidu­lui, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, neobosit stegar al aspiraţiilor na­ţiunii noastre socialiste. Fie ca marea sărbătoare inter­naţională a celor ce muncesc să se constituie azi, mai mult ca oricînd, într-un prilej de întărire a unităţii clasei muncitoare de pretutindeni, a ţărilor socialiste, a mişcării comuniste şi muncito­reşti, a forţelor progresiste şi de­mocratice în lupta pentru o lu­me a păcii şi dreptăţii pe pla­neta noastră. Cu prilejul marii sărbători a muncii libere şi înfrăţite, în nu­mele comitetelor judeţean şi mu­nicipal de partid, a consiliilor populare judeţean şi municipal, muncitorilor, ţăranilor şi intelec­tualilor, tuturor colectivelor de oameni ai muncii le-au fost a­­dresate cele mai calde felicitări pentru rezultatele obţinute în realizarea sarcinilor econom­ico­­sociale ce le revin. In încheierea adunării festive a fost intonat imnul de luptă al muncitorilor de pretutindeni, In­ternaţionala, iar apoi a avut loc spectacolul literar-muzical „Sub flamura partidului — 1 Mai de muncă şi de pace“. VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş- Banat comunică: Ieri dimineaţă, la Tîrgu Mureş tem­peratura aerului a fost de 9 grade, iar la ora 14, de 10 grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea se va încălzi uşor, cerul va fi variabil, vor cădea averse locale de ploaie. Vintul va sufla slab din sectorul nord-estic. Temperatura maximă va oscila în­tre 11—15 grade, iar minima între 2—5 grade. .ACTUALITATEA INTERNAŢIONALA ŞEDINŢA CONSILIULUI MILITAR PENTRU SALVARE NAŢIONALA Varşovia.­­ După cum infor­mează agenţia P.A.P., la Varşo­via a avut loc şedinţa Consiliu­lui Militar pentru Salvare Na­ţională, prezidată de generalul de armată W. Jaruzelski, care a făcut o apreciere a situaţiei din ţară, a relevat progresul înre­gistrat în domeniul normalizării vieţii sociale. In legătură cu a­­­ceasta, Consiliul Militar pentru Salvare Naţională a aprobat pro­punerile de atenuare în conti­nuare sau de anulare, cu începe­re de la 2 mai 1982, a unor re­stricţii legate de starea de ase­diu. In acelaşi timp, consiliul a însărcinat organele de stat co­respunzătoare să acţioneze cu hotărîre împotriva acelor persoa­ne care abuzează de încrederea autorităţilor şi nu respectă pre­vederile stării de asediu şi, de asemenea, să reintroducă restric­ţiile stării de asediu, în cazuri de instigare la excese şi dezor­dini publice şi de organizare a lor. Potrivit indicaţiilor preşedin­telui Consiliului Militar pentru Salvare Naţională, Ministerul A­­facerilor Interne a dispus să fie eliberate 800 persoane internate, iar alte 200 să fie eliberate con­diţionat. S-au anulat, totodată, restric­ţiile de circulaţie pe teritoriul întregii ţări, obligativitatea obţi­nerii de autorizaţii privind con­vocarea şi organizarea de adu­nări de către comitetele cetăţe­neşti pentru renaştere naţională şi comitetele de locatari, de con­ferinţe şi cursuri, limitarea cir­culaţiei în unele puncte de fron­tieră. Începînd cu data de 10 mai 1982, se vor restabili comunica­ţiile telefonice între voievodate pe teritoriul întregii ţări. Se introduc, de asemenea, o serie de facilităţi pentru străinii care vizitează Polonia. BLOCADA AERIANA SI NAVALA ÎN JURUL INSULELOR MALVINE Londra. — Ministerul britanic al Apărării a anunţat că înce­pînd de vineri, ora 11 G.M.T., a intrat în vigoare blocada aeria­nă şi navală instituită pe o raza de 200 mile marine în jurul Insulelor Malvine (Falkland) pentru a izola trupele argentinie­­ne aflate în arhipelag — infor­mează agenţia Reuter. Pe de altă parte, un purtător de cuvânt al Foreign Office-ului, citat de agenţia France Presse, a declarat vineri, după intrarea în vigoare a blocadei, că obiec­tivul Marii Britanii „este căuta­rea unei soluţionări diplomatice a crizei Malvinelor“. REUNIUNEA MARATON A MINIŞTRILOR AGRICULTURII DIN ŢĂRILE MEMBRE ALE C.E.E. Luxemburg.­­ După trei zile de dezbateri, la Luxemburg a luat sfîrşit, vineri, reuniunea ma­raton a miniştrilor agriculturii din ţările membre ale C.E.E., consacrată adoptării noilor pre­ţuri agricole pentru campania 1982—1983. După cum informează agenţia France Presse, „cei zece“ au a­­probat o schemă de acord asupra preţurilor agricole, care prevede o majorare, în medie cu 10,7 la sută, dar care nu va fi ratifica­tă decât după soluţionarea cere­rii Marii Britanii de reducere substanţială a contribuţiei sale la bugetul comunitar. Delegaţia britanică la reuniune s-a menţi­nut clar pe această poziţie. De asemenea, rezerve asupra anumi­tor puncte ale acordului de prin­cipiu au manifestat Grecia şi Ita­lia. Acordul, care urmează să fie aprobat de miniştrii agriculturii la viitoarea lor întîlnire, progra­mată pentru 10 şi 11 mai, preve­de, de asemenea, unele reajustări ale parităţii monedelor „verzi“, monede fictive utilizate de „cei zece“ pentru convertirea în mo­nedă naţională a preţurilor co­mune exprimate în unităţi de cont C.E.E. BUGET PENTRU 1982 Roma. — Camera Deputaţilor a Parlamentului Italian a apro­bat, după o dezbatere maraton de aproape 7 luni, doar cu 24 de ore înainte de data limită prevă­zută de Constituţie, bugetul pen­tru anul 1982. Dacă bugetul nu ar fi fost aprobat pînă la 30 a­­prilie s-ar fi ajuns practic, în absenţa dreptului de a se efectua operaţiuni financiare pe scară naţională, la o totală paralizare a activităţii administraţiei. Votul asupra bugetului, care are drept obiectiv frînarea infla­ţiei ce cunoaşte o rată anuală de 16 la sută şi limitarea defi­citului de stat, constituie, îm­preună cu legea finanţelor, unul din punctele majore ale „urgen­ţelor“ indicate de primul minis­tru, Giovanni Spadolini. / 10a (Urmare din pag. 1) biet asupra fascismului. Sunt date înscrise cu litere de aur în Cartea Neamului, a întregii noastre deveniri libere, inde­pendente, pe care le purtăm şi le vom purta în fiinţă de-a pu­ruri. Şi la acest 1 Mai, România socialistă, prin munca fiilor săi, se prezintă cu o economie pu­ternic dezvoltată, dinamică, e­­chilibrată şi eficientă. Cincina­lul ce a trecut a conferit noi dimensiuni puterii noastre eco­nomice Alături de ceilalţi oameni ai muncii din ţara noastră, locui­torii acestor străvechi meleaguri româneşti îşi înscriu temeinic faptele pe coordonatele împli­nirilor socialiste, întîmpinînd Ziua muncii cu valoroase re­zultate. Astfel, numai în acest prim trimestru, 76 de întreprin­deri şi-au depăşit obiectivele de plan la producţia marfă. Succese au fost dobîndite şi în agricultură, servicii, învăţă­­mînt artă, cultură. Sînt fapte ce ilustrează deplina angajare a tuturor colectivelor de oameni ai muncii, din toate localitățile județului pentru înscrierea, în tiparul faptei, a hotărîrilor ce ne revin din Programul deveni­rii socialiste a patriei, omagiul luminos adus partidului, perso­nal secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru dezvoltarea economică armonioasă şi a acestor locuri. Şi de Ziua muncii, gîndul ne poartă spre oameni, spre cei ale căror fapte alcătuiesc chipul demn şi frumos al judeţului, al ţării. Firesc gîndul ne poartă spre oamenii de primă linie ai acestui uriaş proces de împri­­măvărare, acei oameni minunaţi care alcătuiesc activul de partid al judeţului. Căci lor, comunişti­lor, faptele de construcţie le-au fost, le sînt şi le vor fi semnul deplinei angajări revoluţionare. La fel de firesc ne îndreptăm gîndul de deplină recunoştinţă, de înaltă stimă şi responsabilă mîndrie către partidul nostru comunist erou, încercatul şi cu­tezătorul ctitor al noului destin al patriei. Laudă ţie, om al muncii! Slavă ţie, partid al muncii! SATUL NOSTRU (Urmare din pag. I) ne cu care au fost distinşi le atestă hărnicia şi priceperea în a face pămîntul mereu mai bogat. Acest om, în care îi văd pe toţi ţăranii ţării, doreşte încă şi mai mult, speră întruna la mai mult, se chinuie pentru mai mult. Anul 1982 a început mai clocotitor ca alţii în toate. Să nu vă mire, îmi zicea E­­mil Marian, inginerul şef de la C.A.P Cheţani, unitate ce se afirmă an de an în reali­zarea unor recolte mari. E doar anul unor aniversări şi evenimente adine dăltuite pe răbojul istoriei satului româ­nesc şi în conştiinţa fiilor lui statornici. Mai este şi anul unor înflăcărate chemări ale conducătorului partidului pentru muncă mai de calita­te, pentru o mai mare în­frăţire cu pămîntul. A săte­nilor şi orăşenilor deopotrivă Avem destule motive, ne îm­părtăşea şi preşedintele Ro­man Porfirie de la Cerghid­, să ne aşternem vîrtos pe muncă. Astăzi, cînd primim totul, sîntem şi noi datori să dăm totul. Această adîncă înţelegere a rosturilor ţără­neşti de astăzi se constituie in deviză, un crez, iar actele de hărnicie o confirmă zil­nic. Neodihna din această primăvară atît de grea îşi găseşte motivaţia în dragos­tea noastră de pămînt. Am întîlnit mecanizatori în aces­te zile care numai somnul nu şi l-au petrecut pe tractor. Din zori in noapte şi ceas de ceas gîndul lor este recolta, speranţa şi teama de a nu o pierde. Să-i pomenim între ei pe Pascu Moldovan, pe Mihai Soporan, pe Iosif Bala, Ioan Moccan, Iosif Nistor, Nicolae Sîncrăian, Szakács Andrei? Nu ar fi cu dreptate, pentru că sînt cîteva mii, toţi dă­ruiţi muncii, la fel de împo­văraţi de răspunderea însă­­mînţării la timp a zeci de mii de hectare. Cu fiecare brazdă ei şi-au scris în glia reavănă iubirea ce o poartă pămîntului La fel îşi scriu nestinsa lor iubire miile de cooperatori, fiecare sătean în ograda lui proprie. Traian Gabor şi Petru Dan din Ibă­neşti, Balint Károly din Ho­dosa, Medve Mihail din Brin­­coveneşti, Gheorghe Sivu din Cipău, Kanso Beniamin din M­gherani sînt numai cîteva din numele purtate de nişte gospodari de frunte, mari crescători de vite. Cum altfel am pitea înţele­ge pe cei 60 de muncitori na­vetişti din Cerghid şi Cerghi­­zel care au cerut să lucreze şi ei pe pămîntul cooperati­vei, decit ca o reînnodare a firului, vremelnic slăbit, al iubirii de glie? O asemenea dovadă trebuie să fie şi ceea ce fac muncitorii de la „E­­lectromureş“ în frunte cu di­rectorul lor; ei lucrează cu neîntrecută plăcere şi price­pere în grădina lor de legu­me, în seră, la solarii, în grajdurile­ cu animale. Sunt mulţi azi muncitorii, intelec­tualii, funcţionarii, elevii şi studenţii care merg cu plă­cere şi mîndrie să facă agri­cultură. E semn bun că ne întoarcem la satul nostru, cel care ne hrăneşte şi ne în­destulează pe toţi OPOZIŢIE FAŢA DE INSTALAREA DE NOI RACHETE NUCLEARE Haga. — Intr-o declaraţie fă­cută presei, primul ministru o­­landez, Andreas van Agt, a ară­tat că, în cursul vizitei întreprin­se în Statele Unite, a informat guvernul american că Olanda nu se va putea angaja să accepte pe teritoriul ei instalarea de noi rachete nucleare în cadrul pla­nurilor N.A.T.O., transmite agen­ţia France Presse. El a menţio­nat că miniştrii socialişti din guvernul pe care îl conduce se opun cu hotărîre amplasării pe teritoriul olandez a unor astfel de arme. MICA PUBLICITATE Cu prilejul aniversării zilei de naş­tere, urăm scumpei noastre HUSAR MARIANA sănătate, fericire şi un călduros „La mulţi ani !“. Părinţii, fratele, cumnata, şi fetiţa Cu prilejul împlinirii frumoasei vîr­­ste de 48 de ani îi urăm lui IOAN MOLDOVAN din Miheşu de Cîmpie un călduros „La mulţi ani Prietenii VIND urgent apartament 4 came­re, imediat ocupabil, str. Corunca nu. 21, etaj IV, ap. 17. . (3.910) PIERDUT legitimaţia de serviciu eliberată de C.I.C. Tîrgu Mureş, pe numele Chincişan Ioan. O declar nulă. (3.807) Amintim că mîine se­ împlineşte un an de cînd a plecat dintre noi cea mai bună soţie, mamă, soră, bunică, soacră VAIDA AURELIA din Fînaţe- Band. Amintirea ei va rămîne veşnic în inimile noastre. Soţul şi copiii cu familiile Cu sufletul îndurerat anunţăm încetarea din viaţă, după o grea suferinţă a scumpei noastre so­ră, rudă, prietenă, colegă şi vecină SUCIU MARIA profesoară, în vîrstă de 61 de ani. Inmormîntarea va avea loc sim­­­bătă, în cimitirul din Singeorgiu de Pădure, la ora 14. FAMILIA ÎNDOLIATA Redactia şi administraţia: Tg-Mureş, strada Gheorghe Doja nr 0. Telefoane: 1.59.30 (industrie agricultură probleme cetaţeneşti); 1.15.40 (cultură, invăţâmlnt, viaţa de partid);­­ 18 58 (redactor şef adjunct şi administraţia); 1.76.86 (redactor şef - secretariat) Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii din întreprinderi şi instituţii Tiparul: întreprinderea poligrafică Tîrgu Mureş. Comanda 405“­ 40.372

Next