Steaua Roşie, iunie 1982 (Anul 34, nr. 127-152)

1982-06-01 / nr. 127

1 Iunie — Ziua internaţionala a COPILULUI „întotdeauna gindul meu e la copiii tării mele, la tineretul, la poporul nostru. Doresc ca tinerii, copiii, poporul meu să trăiască în pace. Dar, deopotrivă gîndurile mele sunt îndreptate spre copiii tuturor popoarelor. Am fost în mul­te ţări, am intilnit acolo şi copii şi tineri şi oameni mai în vîrstă. Aceeaşi căldură pe care o simt îmbrăţişînd copiii patriei mele, am sim­­ţit-o îmbrăţişînd copiii altor ţări“. NICOLAE CEAUŞESCU Sentimentul Patriei Ce spune că sentimentul Patriei ni se trans­­­­mite din pruncie, odată cu laptele ma­tern. Marii poeţi ai lumii au cîntat în fel şi chip acest sentiment, care sălăşluieşte în toată fiinţa noastră, ca însuşi focul vieţii, îl simţi ca un fior de-o clipă la aripa în vînt a steagului. Ori poate e aburul privirii spre casa părinteas­că, e sămînţa latentă ce nu te lasă să pieri printre străini şi e flacăra ce ţîşneşte din piept, mistuindu-te în sacrificiul suprem. La modul simplu, omul nu doreşte decit o casă, cu acoperiş sigur, in care să-şi crească copiii. Casa aceasta din vis nu e decit senti­mentul patriei ocrotitoare de somn de copii. El, sentimentul patriei, rămîne prima trăsătură de unire a inimilor în pacea fără istov­a mun­cii. Sentimentul de pace are nevoie de pace, de linişte. De un chip de copil care, cu ochi ca nişte corole ale mirării, cu tremurul gingaş al buzelor, încearcă să desluşească incredibila po­veste a trecutului. Tot ce este nou, măreţ, ex­traordinar, zbor pasionant spre înălţimi, apar­ţine muncii acelora care, în neasemuitele di­mineţi ale începutului, şi-au legat tinereţea de destinul, de viitorul patriei. După chipul şi asemănarea lor ne creştem copiii în sentimentul de patrie. Odată cu lim­ba plantelor, a vietăţilor, a lucrurilor, omul este chemat să-l înveţe pe copil numele lui de om, să-i arate cerul sub care s-a născut, lo­cul pămîntului strămoşesc sub soare. Va fi un mare om dacă vocaţia creaţiei sale va fi în stare să pună pe lujerul firav al copilăriei al­toiul gingaş din care mîine vor înflori în splen­doare nepreţuitele însuşiri vitale ale sentimen­tului de patrie. Bucuriile copilăriei Profesoara Olimpia Nistor, di­rectoarea Casei pionierilor şi şoi­milor patriei, aduce în pagina a­­ceasta dedicată copiilor un „pa­chet“ cu lucruri frumoase rea­lizate de cei 1.200 de pionieri, şoimi şi utecişti care-şi desfă­şoară activitatea in cele 9 pro­file tehnice şi în­­ artistice, ade­vărate „clase“ de instrucţie şi e­­ducare, de formare a deprinderi­lor de muncă practică, de stimu­lare a creativităţii. La rîndul nostru, le „dăruim“ cititorilor, părinţilor copiilor din Tîrnăveni. Individual sau colectiv, in casa pionierilor au fost puse în operă 300 de lucrări cu caracter teh­nic, 35 dintre ele fiind prezenta­te in expoziţia orăşenească de creaţie tehnică. Membrii atelieru­lui de radioelectronică sunt mîn­­dri acum de o mare şi valoroasă realizare a lor: un interfon cu 10 posturi şi centrală automată cu circuite integrate. Cei de la clubul tehnic dau zor cu termi­narea centralei electroeoliene „EOL­I“ care va fi destinată ilu­minării unei săli de spectacole, lucrare cu care se vor prezenta la concursul de anticipaţie „Ate­lier 2000“. Frumos, copii ! Idei pentru azi, idei pentru m­ine, pentru înălţarea patriei dragi — România socialistă. Din „pachet“ mai scoatem şi alte fapte, pe cele înscrise în diplomele primite de echipa de carting, care la recen­tele raliuri interjudeţean şi ju­deţean de la Sighişoara şi Re­ghin au ocupat locurile III şi, respectiv II, de Ioan Puczi, Cris­tian Bichiş, Felicia Bichiş, Ma­rina Cristian şi Adrian Chebu­­ţiu, urcaţi pe treptele I, II şi III ale podiumului de premiere la alte întreceri de carting. Pionie­rul Nagy István s-a intors cu o menţiune de la festivalul interju­deţean de ceramică „Constantin Brâncuşi“, corul de cameră al Casei pionierilor şi şoimilor pa­triei a fost întîiul la un concurs artistic local, ca şi fanfara, tara­ful pionierilor. Să notăm că membrii atelierelor tehnice au organizat un concurs practic in­titulat „Prietenii tehnicii“, finali­zat printr-o sesiune de comuni­cări „Creativitatea la vârsta pio­­nieriei“, în cinstea lui 1 Iunie — Ziua internaţională a copilului — sîm­­bătă şi duminică pionieri, şoimi şi utecişti au oferit părinţilor lor un spectacol artistic „Copiii, flo­rile păcii“. în lumea copiilor Orizontal: 1). Făt-Frumosul mara­mureşean — O ştrengărie. 2). Puiul mamei — Leac băbesc de adormit co­piii (pl.). 3). Un matur care trage cu biberonul. 4). O copaie motorizată — Drumeţul vesel. 5). Rechizită din ghiozdan — Asmuţitură — Careul mic. 6). Distincţie pionierească. 7). Clop fără boruri ! — Unsoare de o­­braz — In­cadenţă ! 8). Mid prin­cii — Prima iubire (pl.). 9). Cetatea de vară a copiilor (pl.) — Mai tare ca Sfinxul. 10). Copil precoce (pl.) — Muza poeziei lirice. 11). Iunie cute­zătorul — Peisaj. Vertical: 1). Exerciţiul lui Mitică — Pană de giscă parvenită. 2). La În­ceput de poveste — A astimpăra scii­­cetele. 3). Leagăn şi scăldătoare pen­tru prunci — Tîrgul moşilor. 4). La diminutiv, citadelă cu pitici şi Moş Gerilă (pl.) — Sere pentru gingaşe­le vlăstare. 5). Pecete ! — Stînjenel. *). O jumătate de undiţă — Ridat ! 7). Părinţii lui Ţăndărică — Supra­faţa cercului 1 8). Paradisul dintre ape — Lider . . . codaş ! 8). Sperietori din lumea copiilor — Ghete de lux pen­tru ... canguri ! 18). Ene ! — Copiii soarelui. 11). Urmaşii urmaşlor (sing.). ZENO TURDEANU Singer • Astăzi, în toate municipiile, oraşele şi comunele judeţului au loc manifestări cultural-artistice şi educative prilejuite de 1 Iunie, Ziua internaţională a copilului. • La Tîrgu Mureş, Tîrnăveni, Sighişoara, Reghin şi Luduş sunt organizate spectacole festive prezentate de cele mai bune formaţii artistice ale pionierilor şi şoimilor patriei. La Tîrgu Mureş şi Tîr­năveni s-au deschis expoziţii care reunesc lucrări în acuarelă ale şomilor patriei. • In centrul oraşului Reghin a fost organizată o paradă a mo­dei pentru copii. • La Sovata, Luduş, Sighişoara şi Reghin au loc concursuri de trotinete, triciclete și desene pe asfalt. Curiozitate Ce frumos sună acest cuvînt! — Narcis Jeler, te rog să te prezinţi. — Am 13 ani, sînt elev în cla­sa a Vil-a B la Şcoala generală nr. 17 din Tîrgu Mureş. — Eşti comandantul unităţii de pionieri al şcolii şi totodată loc­ţiitorul preşedintelui Consiliului Naţional al Pionierilor. Cum se împacă statutul tău de e­­lev cu cel de comandant şi de locţiitor ? — Funcţiile şi răspunderile pe care le am ca pionier le comple­tează pe cele de elev. Notele me­le sunt de 9 şi 10. De şase ani sunt premiantul clasei. Eu cred că nu poţi fi pionier bun dacă nu eşti un elev bun. — Deşi ai 13 ani, am auzit că activitatea ta este bogată în eve­nimente, că eşti foarte ocupat. Care ar fi cîteva din preocupă­rile tale ? — Frecventez cercurile de ma­tematică, de română şi de engle­ză. Am activitate şi la Casa pio­nierilor. Fac parte şi dintr-o for­maţie de dans modern care de curînd a prezentat montajul co­regrafic „Anul 2000“. Răspund, de asemenea, de organizarea ac­tivităţilor pioniereşti. Cu ocazia unui schimb de experienţă al ca­drelor didactice, recent, în şcoala noastră am organizat un carnaval care s-a dovedit a fi fost foarte reuşit. — Ce obiecte iţi plac mai mult? — Matematica, fizica, chimia. — Am aflat că ai început să citeşti la vîrsta de trei ani, iar la cinci ani ai impresionat audito­riul grădiniţei pe care o frec­ventai citind o poveste ... — Lectura a rămas marea mea pasiune. — Ce vei face în această va­canţă ? — Voi participa la forumul ju­deţean de la Lăpuşna şi apoi la forumul naţional al pionierilor ce se va desfăşura anul acesta la Timişoara. — Spune-mi Narcis, de ce crezi tu că oamenii au declarat în ca­lendarul zilelor şi Ziua copilului? — Mă gîndesc: copilul, ce fru­mos sună acest cuvînt! Oameni, luptaţi pentru viaţa şi liniştea copilului ! STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Copiii... Șoimii La grădiniţă Instituind sărbătoarea copi­lăriei sub cupola înaltă a lu­nii iunie, adulţii nu au avut în vedere numai prilejul u­­nei zile de bucurie infantilă, ci şi al unei mai adinei con­fruntări cu noi înşine, cu fap­tele de seamă ale vieţii celei mai simple. Este ziua colorată cu surîsurile încrezătoare ale unei vîrste viitoare, deodată cu certitudinea că am smuls timpului încă o şansă de afir­mare a naturii umane. Căci ce poate fi mai scump, mai drag omului decit copiii — bulgării noştri de aur, comoară asu­pra căreia veghem cu toată străşnicia. Copii frumoşi, copii cu­minţi — atît cit îi stă bine unui copil să fie — copii înţe­lepţi, copii harnici, copii ai anului ’82 am intilnit şi la grădiniţa nr. 11 cu program prelungit din Tîrgu Mureş. Era ceasul micului dejun cînd am intrat în grădiniţă. Ne-a surprins liniştea în ca­re ştiau copiii să mănînce, po­liteţea cu care-şi însoţeau ru­gămintea de a mai primi încă o porţie. Şi am înţeles pentru a nu ştiu cîta oară că grădi­niţa este instituţia numărul unu creată în scopul educării, formării atitudinilor, compor­tărilor copiilor. ... Pentru grupa mică (edu­catoare Tamás Margit) urma ora de dezvoltare a vorbirii. Pentru grupele mari (educa­toare Aurelia Mariş, secţia ro­mână, şi Csiszár Rozalia, sec­ţia maghiară) ora de repetiţie în vederea susţinerii progra­mului artistic prilejuit de Zi­ua copilului. Discuţiile pe care le-am a­­vut cu cîţiva copii — interlo­cutori vioi, spontani, sinceri — mi-au creat sentimentul grijii şi atenţiei cu care părinţii, e­­ducatoarele înconjoară tinere­le vlăstare. La întrebarea noastră: ce zi sărbătorim în curînd ? — copiii grupelor mari ne-au răspuns fără greş şi fără ezitare: Ziua copiilor de pretutindeni. Apoi, făcînd uz de imaginaţia lor curată, bogată, ne-au descris începînd de la prima şi ultima oră ce vor face ei, în această zi deo­sebită şi scumpă tuturor. Cristi Pintea îmi povesteşte despre cadoul primit de la pă­rinţi anul trecut cu această o­­cazie. Ce-ar dori anul acesta? Nu s-a hotărît, dar ar vrea ceva frumos. în privinţa cadoului, Petrică Giurgiu este mai categoric, nu vrea decit o maşină. Şi anul trecut a primit una, dar ... mai multe nu strică. Sato Lóránt (grupa mică): „Marţi o să fie Ziua copilului şi atunci voi merge cu mămi­ca şi tătica la Platoul Corneşti să mă sărbătorească cu Fruc­­te, prăjitură şi îngheţată. O să mergem şi la grădina zoo­logică, îmi place să fie ziua mea. Aş vrea să fie în fiecare zi“. De fapt fiecare zi deosebită din viaţa copilului poate fi o zi a lui şi a noastră. Zilele în care a făcut primul pas, a pronunţat primul cuvînt, a a­­dus acasă primul 10, a dat primul examen, a avut prima întîlnire, toate aceste zile sînt sărbători cinstite şi de neuitat. I-am văzut pe copiii căminu­lui nr. 11 cîntînd, desenînd, jucîndu-se, i-am văzut gravi şi zglobii, i-am văzut mer­­gînd la plimbare sau la film, i-am văzut dormind cu chi­purile destinse şi mi-am zis că adulţii n-ar fi instituit o zi internaţională a copilului dacă în inima fiecărui om matur n-ar tresălta, măcar din cînd In cînd, copilul care a fost. Pagină realizată de: VIORICA MANTA B.IKO si DORIN PORTIA Foto: CONSTANTIN ”­TJ

Next