Steaua Roşie, iulie 1982 (Anul 34, nr. 153-179)

1982-07-01 / nr. 153

TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ! I­­-a fost înminată înalta distincţie „Om al anului 1981“ Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, i-a fost inminată, miercuri, 30 iunie, în cadrul unei solemnităţi care a avut loc în staţiunea Neptun, înalta distincţie „Om al anului 1981“. Prestigioasa distincţie a fost conferită de un juriu al Adună­rii pentru Integrare Naţională din India (N.I.A.) — organiza­ţie internaţională pentru pacea mondială —, pentru serviciile aduse omenirii şi securităţii in­ternaţionale, pentru faptul de a fi creat un puternic curent în rîndul conducătorilor lumii spre a da importanţa cuvenită păcii şi a salva umanitatea de dezastrul unei catastrofe nu­cleare. La solemnitate au participat tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. Erau prezenţi membrii dele­gaţiei Adunării pentru­­ Integra­re Naţională din India, sosiţi în România pentru a inmîna înal­ta distincţie. Pentru a omagia personalita­tea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a releva semnifica­ţia înaltei distincţii conferite, au luat cuvîntul Ramchandra Bharadwaj, deputat în parla­mentul indian, membru al Par­tidului Congresului Naţional (I), Tariq Shah, deputat în par­lamentul indian, secretar gene­ral adjunct al Partidului Con­gresului Naţional (I), şi prof. Raj Baldev, preşedintele Adună­rii pentru Integrare Naţională din India. In continuare prof. Raj Bal­­dev a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu Placheta de argint reprezentind însemnul înaltei distincţii „Om al anului 1981“, precum şi o statuetă sim­bolică. In cadrul solemnităţii a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, alocuţiunea fiind urmărită cu deosebit interes şi satisfacţie. Membrii delegaţiei Adunării pentru Integrare Naţională din India, toţi cei prezenţi la so­lemnitate au felicitat cu căldu­ră pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru înalta distinc­ţie conferită. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut apoi, într-o at­mosferă de caldă cordialitate, cu membrii delegaţiei indiene. Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Botoşani, a tova­răşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, astăzi va avea loc în municipiul Botoşani o adunare populară pe care posturile de radio şi televiziune o vor transmite di­rect în jurul orei 17:00. Urgenţele acestor zile în agricultură Secerişul orzului — în ritm susţinut şi fără pierderi • Munca in­formaţii complexe mari asigură ritmuri ridicate • Recolta adunată să fie zil­nic înmagazinată • Paiele sînt un furaj valoros, trebuie adu­nate şi depozitate cu grijă • în terenurile eliberate să intre imediat plugurile şi se­­mănătorile. Secerişul, cea mai importantă lucrare a verii, aşteptată cu ne­răbdare şi emoţie de toţi cei ca­re au trudit şi asudat pentru pîi­­nea ţării, a fost declanşat şi în judeţul nostru. Mecanizatorii şi cooperatorii, lucrătorii din între­prinderile agricole de stat sunt preocupaţi în cel mai înalt grad să scurteze perioada de seceriş, să evite pierderile şi degradarea boabelor, să elibereze operativ terenurile pentru a le putea pre­găti şi însămînţa cu plante fura­jere şi legume. Ritmuri bune de lucru, după cum s-a văzut chiar din primele zile de seceriş, se ob­ţin acolo unde se munceşte bine organizat, în formaţii complexe mari şi se asigură asistenţă tehni­că pentru depanarea defecţiuni­lor direct în lan. Peste tot, con­­ducătorii de unităţi, inginerii şefi, şefii de fermă şi şefii secţii­lor de mecanizare trebuie să se afle pe toată durata zilei in­for­maţiile de muncă, lingă combine şi presele de adunat şi balotat paiele, să dirijeze bine activitatea mijloacelor de transport astfel incit boabele recoltate să ajun­gă seara la magazii, iar paiele în depozitele de furaje. Lipsa acută de furaje trebuie să determine toate unităţile să elibereze grab­nic terenurile, să le are şi să le însăaiînţiaze imediat cu porumb sau ia© amestec de plante. Pă­, mînl­r­ane la această dată um­e­zeală şi reuşita culturilor succesi­ve se­ poate asigura dacă se ma­nifestă grabă. IN LANURI, DIN ZORI ŞI FINĂ IN NOAPTE Inginerul Oprea Călin, inginer şef la C.A.P. Tirnăveni, şi-a mu­tat din prima zi activitatea în la­nurile unde lucrează combinele. Organizator bun şi exigent, el a­­sigură începerea lucrului foarte de dimineaţă atît pentru combi­­neri cit şi pentru ceilalţi mecani­zatori de la presele de balotat, de la transporturi, de la arat şi semănat. Seara lucrul încetează M. BALDEANU (Continuare în pag. a 3-a) In C.A.P. Gheorghe Doja, transportul orzului secerat se face operativ. (Foto: TRIF IOSIF) ­­mbianţa îmbietoare şi reconfortantă a codrilor, aerul proaspăt, ozonat, fac din tabăra pionierească de la Lăpuşna un loc de odihnă plăcut, agreabil. Pavilioane­le, căsuţele confortabile am­plasate în umbra brazilor, complexul alimentar cu o sa­lă de mese spaţioasă, clubul stau la dispoziţia sutelor de pionieri veniţi aici să-şi pe­treacă, plăcut şi cu folos, o părticică din binemeritata vacanţă mare. Aproape 300 de elevi din Tîrgu Mureş, Sighişoara, Re­ghin, Tirnăveni, Luduş, So­­vata, Iernut, Band, Bălău­­şeri, Sărmaşu, Fîntînele şi din alte localităţi ale jude­ţului, însoţiţi de 21 de cadre didactice, şi-au dat, recent, întîlnire la Lăpuşna, în tabă­ra de instruire a activelor pioniereşti şi a membrilor cercurilor tehnico-aplicative şi ştiinţifice. După cum ne-au relatat tovarăşii Gheorghe Nistor, directorul taberei şi Cornel Moga, comandantul instructor al unităţii de pio­nieri, programul a fost ast­fel alcătuit incit să ofere co­piilor condiţii prielnice de instruire, odihnă şi recreere. In cadrul taberei s-au orga­nizat 10 detaşamente de pio­nieri, pe profile de activităţi: Pionieri comandanţi de uni­­tăţi, radio-electronică, mode­lism, dezbateri politice, artă plastică, orientare turistică şi de pregătire pentru apăra­rea patriei, foto-cineclub, biologie, creaţie literară, trompetişti-toboşari. Activi­tatea de creaţie şi tehnico­­aplicativă a fost îmbinată, în fiecare din cele şase „zi­le pline“, petrecute în tabă­ră, cu dezbateri politico-ideo­­logice, drumeţii, spectacole cultural-artistice. Am surprins doar câteva secvenţe din această bogată şi interesantă activitate. „în­că în primele zile am con­struit aici, la Lăpuşna, sub îndrumarea tovarăşilor pro­fesori, o jucărie electronică Start I, spune elevul Ioan Zolog din Tirnăveni, împreu­nă cu Matyus Endre, Sorin Crişan şi ceilalţi colegi din detaşamentul nostru de ra­dio-electronică, executăm a­­cum alte lucrări ceva mai complexe, mai dificile“. In plină activitate i-am gă­sit şi pe membrii detaşamen­tului de modelism. Cei mai mulţi, „înarmaţi“ cu foarfece şi cu... soluţie de lipit, construiau diferite tipuri de aeromodele-planoare, întreru­­pindu-şi această plăcută şi interesantă îndeletnicire doar pentru citeva minute, ca să asiste la o mică demonstra­ţie a colegului lor din Lu­duş, Vasile Gheran, care a lansat şi pilotat un aeromo­­del captiv, cu motoraş. Şi membrii detaşamentului de artă plastică s-au simţit aici bine, minunatele peisaje ale munţilor oferindu-le nemăsu­rate surse de inspiraţie. Pe cîţiva i-am găsit în poienile din împrejurimi, alţii (prin­tre care Dana Turcu, Vajda Iulia, Kertész Adina, Horaţiu Haicu) încercîndu-şi măies­tria, chiar în curtea taberei, ornamentînd cu motive flo­rale una din „căsuţele“ din acest pitoresc colţ al natu­rii. La rîndul lor, cei 30 de pionieri din detaşamentul de creaţie literară, printre care şi Angela Lepădatu, Laura Hurghiş, Liliana Bloj din Re­ghin şi Cristina Căprar din Iernut, admise, cu creaţii proprii (poezie) la concursul literar „Eroica ’82“ iniţiat de revista „Cutezătorii“, şi-au încercat condeiul şi aici, in ambianţa plăcută a munţi­lor, temele preferate ale versurilor şi lucrărilor în proză fiind patria, partidul, pacea, natura, bucuriile co­pilăriei fericite. Zilele plăcute de odihnă activă, de recreere şi creaţie, prieteniile care s-au înfiri­pat aici, la Lăpuşna, masa bună, abundentă şi gustoasă şi condiţiile prielnice de ca­zare ce le-au fost oferite, vor rămîne, cred, amintiri de neuitat pentru toţi cei care şi-au petrecut aici această săptămînă rodnică, intere­santă din vacanţă. ŞT. NEKANICKI­ ­ tabără la Lăpuşna Graţie şi îndemînare în mînuirea penelului ff ANUL XXXIV. ^ fi Nr. 153 (7.534) VL n Joi, li 1 iulie 1982 II V) 4 pagini. II 50 de bani // în spiritul Plenarei C. C. al P. C.R. 5 milioane blocuri ceramice realizate suplimentar cu aceleaşi consumuri de energie electrică şi de combustibil Prin specificul producţiei, Fa­brica de produse ceramice din Mureşeni este mare consumatoare de energie termică şi electrică. Deci, este şi normal ca întregul colectiv, în frunte cu organizaţia de partid, să fie preocupat în cel mai serios mod de reducerea con­sumului de combustibil şi curent electric în general şi a celui spe­cific în mod special, traducînd astfel în viaţă indicaţiile tovară­şului Nicolae Ceauşescu sublinia­te cu deosebită tărie în Expune­rea la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1­2 iunie a.c. De fapt, la fabrica din Mureşeni preocu­parea aceasta este veche, însă, în ultimii ani ea s-a statornicit trai­nic în gîndirea, concepţia şi ac­tivitatea oamenilor, instituindu-se acţiuni şi măsuri de eficienţă imediată sau cu bătaie îndelun­gată care se fac simţite în reali­zările de ansamblu. Printre cele mai importante ac­ţiuni se înscrie folosirea, în pro­cesul de ardere a produselor, a şisturilor carbonifere (reziduuri ale industriei miniere), a cocsului de gudron (reziduu al industriei petroliere) şi smoală de cocs (re­ziduu rezultat de la cocsarea hui­lei la Combinatul siderurgic din Galaţi), favorizind diminuarea timpului de uscare şi ardere a produselor. In prima jumătate a acestui an s-au consumat 9.500 tone şist carbonifer, 800 tone cocs de gudron şi 120 tone smoală de cocs prin care s-au economisit 1,2 milioane mc de gaze naturale. O altă, mare acţiune aflată în plină aplicare se referă la redu­cerea pierderilor de căldură prin captarea ei ca şi a gazelor arse, la secţiile din Mureşeni şi Corun­­ca, prin construirea şi instalarea de recuperatoare de căldură, ca­re este folosită cu succes la usca­rea produselor, economisindu-se şi pe această cale cantităţi im­portante de gaz metan. De ase­menea, s-a introdus iniţiativa ca în cursul săptămâni să se pregă­tească rezerve de produse usca­te suficiente pentru funcţionarea din plin a cuptoarelor de ardere şi în zilele de duminică — incit la fazele de preparare-uscare-fa­ (Continuare în pag. a 3-a) IO­AN IN­ SAR De Ziua învăţătorului Ieri, în sala mare a Palatului culturii din Tîrgu Mureş, a avut loc adunarea festivă consacrată Zilei învăţătorului. La adunare au participat reprezentanţi ai or­ganelor judeţene şi municipale de partid şi de stat, cadre didactice din municipiul Tirgu Mureş şi din comunele suburbane, cadre didactice din învăţămîntul supe­rior, reprezentanţi ai organizaţii­lor de copii şi tineret, ai comi­tetelor cetăţeneşti de părinţi, ai întreprinderilor patronatoare, ca­dre didactice din judeţ aflate în prag de pensionare. Despre semnificaţia Zilei învă­ţătorului, a sarcinilor ce revin şcolii în lumina documentelor Congresului al XII-lea al P.C.R., a Expunerii la Plenara C.C. al P.C.R. din 1­2 iunie şi a cu­vin­tării tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Congresul al II-lea al educaţiei politice şi culturii socialiste, a vorbit tovarăşul iro­­nim Buda, prim-secretar al Co­mitetului municipal de partid, primarul municipiului, după care au luat cuvîntul un mare număr de vorbitori. Tot cu acest prilej unui număr de 64 cadre didactice din judeţ le-a fost înmînat, pentru merite deosebite în activitatea de instrucţie şi educaţie a tinerei generaţii, titlul de „Evidenţiat“. Participanţii la adunare au a­­doptat apoi textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovară­şului Nicolae Ceauşescu. In încheiere, a avut loc un reu­şit program artistic susţinut de formaţii artistice ale cadrelor di­dactice și elevilor din municipiu. ★ Adunări asemănătoare s-au desfășurat și în alte centre din județ.

Next