Steaua Roşie, august 1982 (Anul 34, nr. 180-204)

1982-08-01 / nr. 180

in intimpinarea marii noastre sărbători naţionale Oameni ai manei din agricultură ENERGIE ELECTRICA PESTr. PREVEDERILE PLANULUI întreprinderea Electrocen­­trale -Mureş se înscrie prin­tre unităţile cu realizări deo­sebite obţinute în întrecerea socialistă. Rezultatele înregis­trate în bilanţul pe şapte luni dovedesc că s-a lucrat bine, că fiecare om la locul lui de muncă şi-a făcut pe deplin datoria. In perioada la care ne referim,s-a produs şi pul­sat în sistemul energetic na­ţional 125 milioane kWh e­­nergie electrică peste preve­derile planului. Totodată, s-a înregistrat o economie de 3.300 tone combustibil con­venţional şi reducerea normei de consum propriu cu 4,5 mi­lioane kWh. La fiecare kWh realizat s-a înregistrat o e­­conomie de 0,8 grame com­bustibil, iar consumul pro­priu de energie electrică este mai mic cu 0,1 la sută. Noi succese în întrecere Colectivele de oameni ai­ muncii din industria oraşului Re­ghin au repurtat noi succese în activitatea productivă, în­cheind cele şapte luni din acest an cu un bilanţ bogat. Dacă avem în vedere depăşirile de plan la indicatorul producţiei marfă, în frunte se situează oamenii muncii de la I.F.E.T. cu 11,8 milioane lei, urmaţi de cei de la Întreprinderea de bere, cu 6,9 milioane lei, cooperativa „Lemn-Metal“ cu 3,7 milioa­ne lei, I.P.M.S. cu 3,3 milioane lei, I.U.P.S. cu 2,6 milioane lei etc. Pe ansamblul industriei oraşului planul producţiei marfă a fost depăşit cu 30,3 milioane lei, valoare care se regăseşte intr-o gamă largă de produse livrate suplimentar beneficiari­lor. Puternică mobilizare de forţe pe şantiere Semestrul II a debutat pe şantierele de construcţii de locuinţe tîrgumureşene cu un program de activitate deose­bit de dens. Sarcinii de exe­cutare şi de dare în folosin­ţă a unui număr foarte mare de apartamente i se adaugă cea de pregătire a frontului de lucru pentru 1983, căreia anul acesta trebuie să i se acorde importanţa cuvenită. In spiritul acestor exigen­ţe, stăm de vorbă cu ing. Se­ver Ormenişan, şeful şantie­rului nr. 12, din cadrul Gru­pului nr. 1 al T.C.M. Mureş. „ Intr-adevăr, activitatea şantierului nostru este foar­te încărcată în cea de-a doua parte a anului 1982. Avem de construit şi de dat în folosin­ţă încă 699 de apartamente, paralel cu crearea unui larg front de lucru pentru iarnă, pentru prima parte a anului 1983. Plecînd de la aceste e­­xigenţe deosebite, colectivul I. CISMAŞ (Continuare in pag. a 4-a) Evenimentele lunii iulie 1982 Marcată de aniversarea a 17 ani de la deschiderea lucrărilor celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, lu­na iulie '82 se înscrie ca o etapă a reliefării pregnante a rolului pe care l-au jucat hotărîrile is­torice ale acestui forum al co­muniștilor români pentru o în­treagă perioadă caracterizată de mari înfăptuiri în dezvoltarea multilaterală a societăţii româ­neşti, în progresul material şi spiritual al poporului. Acest e­­veniment a fost întimpinat şi de mureşeni în climatul unei pu­ternice angajări pentru materia­lizarea obiectivelor cincinalului 1981—1985. In acest context al muncii pli­ne de dăruire pentru utilizarea eficientă a zestrei tehnice, pen­tru consolidarea rezultatelor obţinute, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a continuat dialogul de lucru, s-a consfătuit cu mun­citorii, inginerii, tehnicienii, ţă­ranii cooperatori, cercetătorii din judeţele Botoşani, Suceava, Con­stanţa, cu făuritorii marelui Ca­nal Dunăre-Marea Neagră, ai Centralei atomo-electrice de la Cernavodă şi ai noului port Con­stanţa Sud. Şi cu prilejul acestor vizite s-a reliefat preocuparea stator­nică a conducerii partidului de a urmări la faţa locului modul cum se înfăptuiesc hotărîrile ce­lui de-al XII-lea Congres al partidului. Comuniştii, oamenii muncii au raportat tovarăşului Nicolae Ceauşescu despre succe­sele obţinute în perioada scursă din acest cincinal şi despre mă­surile pentru accelerarea progre­sului, pentru lichidarea rămîne­­rilor în urmă, despre ultimele noutăţi tehnice şi tehnologice din întreprinderile vizitate, des­pre orientările privind crearea unor soiuri mai productive de grîu, porumb, plante tehnice. începutul lunii iulie a fost marcat de şedinţa Comitetului Politic , Executiv al C.C. al P.C.R. care a avut la ordinea de zi probleme de mare însemnăta­te politico-socială. Comitetul Po­litic Executiv a analizat modul cum s-a îndeplinit planul pe primul semestru al anului 1982, evidenţiind rezultatele bune ob­ţinute în industrie, agricultură, în celelalte domenii de activita­te, care asigură înfăptuirea li­niilor directoare ale Congresu­lui al XII-lea al partidului pri­vind dezvoltarea economico-so­­cială a ţării, ridicarea nivelului de trai al poporului. Comitetul Politic Executiv a pus in faţa oamenilor muncii, a comuniştilor sarcina realizării ritmice a pro­ducţiei fizice la toate sortimen­tele, creşterea în continuare a calităţii produselor, reducerea mai accelerată a consumurilor de materii prime, materiale, e­­nergie şi combustibil. In acelaşi context s-a reliefat cerinţa creş­terii suplimentare a producţiei de ţiţei şi gaze, astfel îneît pînă în deceniul 1980—1990 să se asi­gure o independenţă deplină din punct de vedere al energiei şi combustibilului. Comitetul Politic Executiv a aprobat Programul de alimen­taţie ştiinţifică a populaţiei şi a examinat Proiectul de lege cu privire la obligaţiile şi răspun­derile ce revin consiliilor popu­lare, unităţilor socialiste şi ce­tăţenilor pentru buna gospodări­re, întreţinere şi curăţenie a lo­calităţilor urbane şi rurale, păs­trarea ordinii şi disciplinei pu­blice, stabilind ca ele să fie da­te publicităţii şi supuse dezba­terii oamenilor muncii. Pe planul politicii internaţio­nale a partidului şi statului nos­tru, a României socialiste, luna iulie a fost marcată de o inten­să activitate politică, de contac­te şi întîlniri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu numeroşi şefi de state şi guverne, cu mari personalităţi ale vieţii interna­ţionale. Intre acestea amintim primirea de către secretarul ge­neral al partidului, preşedintele Republicii, a tovarăşului György Lázár, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Ungare, Mu­­dar Bodrán, prim-ministru al Regatului Haşemit al Iordaniei, a ministrului comerţului exte­rior al Franţei, Michel Jobert, a lui Javier Perez de Cuellar, se­cretarul general al Organizaţiei GH. BARBULESCU (Continuare in pag. a 2-a) ACŢIONAŢI ENERGIC PENTRU STRÎNGEREA GRABNICĂ A ÎNTREGII RECOLTE DE GRÎU! Şi la recenta consfătuire de lucru cu cadre de conducere din agricultura judeţului Constanţa, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat cu tărie necesitatea e­­xecutării la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor agricole sporind şi pe această cale pro­ducţiile agricole la­­ nivelul exi­genţelor actuale. In acest scop oamenii muncii din agricultură sunt chemaţi să acţioneze ener­gic zi de zi, cu înaltă răspun­dere, pe toate fronturile recol­tei. In judeţul nostru, în prezent cea mai importantă şi mai strin­gentă lucrare este strîngerea şi depozitarea grabnică a întregii recolte de grîu, lucrare ce tre­buie să se execute pe încă o mare suprafaţă de teren. Desi­gur că ploile au încurcat timp de multe zile buna desfăşurare a secerişului. Dar acum cînd vremea s-a îmbunătăţit, oamenii muncii din agricultur­a judeţului nostru, mecanizatorii, coopera­torii şi specialiştii au înalta în­datorire de a acţiona energic, bine organizaţi şi cu toate for­ţele, urmărind folosirea eficien­tă a timpului de lucru şi a com­binelor pentru încheierea în cel mai scurt timp a secerişului în toate unităţile din judeţ. Se ştie că grîul e copt peste tot şi ori­ce întîrziere la recoltare se sol­dează numai cu pierderi de re­coltă. Iată de ce se cere ca zil­nic să se realizeze un ritm de lucru cît mai mare la seceriş. Pînă în prezent cele mai bune rezultate la seceriş le-au obţinut cooperativele agricole din con­siliile unice agroindustriale Zau de Cîmpie cu 73 la sută din re­colta de grîu adunată, Luduş — 65 la sută, Sărmaşu şi Tîrnăveni — 64 la sută, Iernut — 62 la sută, Tîrgu Mureş — 61 la sută, Dumbrăvioara şi Ungheni — 58 la sută şi altele. De asemenea, producţiile cele mai bune s-au obţinut pînă acum la nivelul consiliilor unice Luduş, Sărma­şu, Dumbrăvioara, Iernut, Tîrgu Mureş şi în alte cîteva. Puţin s-a recoltat în cooperativele a­­gricole din consiliile Ruşii Munţi — 94 ha din 1.028 planificate, Sovata — 147 ha din 1.416 pla­nificate, Miercurea Nirajului — 1.075 ha din 3.645 prevăzute, Fă­­răgău — 1.265 ha din 3.035 a­­flate în cultură şi in multe al­tele situate nu numai In zona premontană ci chiar în zona de cîmpie a judeţului. în această situaţie organele şi organizaţiile de partid de la sate, conduce­rile unităţilor agricole, a consi­liilor unice şi S.M.A. trebuie să mobilizeze toate forţele la lucru pentru a grăbi prin toate mij­loacele punerea la adăpost a în­tregii recolte de grîu, pentru a evita pierderile. Din grădini Legumele, valorificate în stare cît mai proaspătă! Ne aflăm in plină vară, pe­rioadă in care din grădinile de legume iau zilnic calea magazi­nelor de desfacere şi a centre­lor de industrializare mari can­tităţi de legume. Este perioada cînd consumul e maxim, cînd conservarea legumelor pentru iarnă se desfăşoară din plin. Ca urmare a eforturilor depuse de legumicultori, grădinile sunt în­cărcate cu rod bogat, rod ce tre­buie valorificat cît mai bine. în această situaţie, populaţia este îndreptăţită să găsească în maga­zine în permanenţă cantităţi mari de legume proaspete şi de bună calitate. In raidurile în­treprinse prin mai multe unităţi am constatat însă unele nere­guli în ridicarea la timp a pro­duselor culese din cîmp, care în aşteptarea mijloacelor de trans­port se degradează calitativ. FASOLEA ŞI CASTRAVEŢII IN AŞTEPTAREA TRANSPORTULUI „In acest an avem în coope­rativele agricole o producţie bună de legume, în special de fasole şi castraveţi, care la noi, în consiliu ocupă 125 ha — ne spunea la începutul acestei săp­­tămîni conducerea consiliului u­­nic agroindustrial Ungheni. Dar ce folos că acum cînd avem producţie, nu-i trebuie nimănui. Abia după mai multe insistenţe s-a ridicat fasolea de la Vidra­­său şi Gheorghe Doja, dar pro­ducţie avem multă în continua­re. La fel avem şi mulţi castra­veţi. Peste tot zeci şi sute de oameni lucrează la recoltat şi e păcat să stea marfa în cîmp să se degradeze. La Sînpaul erau miercuri vreo 15 tone de fasole şi 10 tone castraveţi. Aceeaşi si­tuaţie e şi cu dovleceii. La aso­ciaţia din Vidrasău, pe lîngă alte resturi de legume, se furajează la animale dovlecei şi­ castraveţi, întrucît nu pot fi valorificaţi“. Aceleaşi greutăţi în ridicarea şi valorificarea castraveţilor şi fasolei le-am întîlnit şi la C.A.P. Sîntioana de Mureş, un­de de pe 35 ha au fost livrate aproape 50 tone de fasole păstăi şi 10 tone castraveţi, iar în ma­gazie se aflau recoltate de o zi peste 10 tone de fasole şi 5 tone castraveţi sortaţi pe categorii de calitate. Din cauză că unitatea nu dispune de ambalaje, se cu­lege în saci şi se depozitează în vrac, după care se încarcă în camioane fie în lăzi, fie în vrac, cu atîtea manipulări marfa a­­jungînd în magazine şi la cum­părături degradată. De multe ori şoferii vin şi iau numai ce vor. La recoltarea fasolei şi castra­veţilor, a morcovilor din rări­­turi, dovleceilor şi verzei de va­ V. ORZA (Continuare in pac a 4-a) Imagine de pe strada Plopilor din Sighişoara

Next