Steaua Roşie, august 1982 (Anul 34, nr. 180-204)
1982-08-01 / nr. 180
in intimpinarea marii noastre sărbători naţionale Oameni ai manei din agricultură ENERGIE ELECTRICA PESTr. PREVEDERILE PLANULUI întreprinderea Electrocentrale -Mureş se înscrie printre unităţile cu realizări deosebite obţinute în întrecerea socialistă. Rezultatele înregistrate în bilanţul pe şapte luni dovedesc că s-a lucrat bine, că fiecare om la locul lui de muncă şi-a făcut pe deplin datoria. In perioada la care ne referim,s-a produs şi pulsat în sistemul energetic naţional 125 milioane kWh energie electrică peste prevederile planului. Totodată, s-a înregistrat o economie de 3.300 tone combustibil convenţional şi reducerea normei de consum propriu cu 4,5 milioane kWh. La fiecare kWh realizat s-a înregistrat o economie de 0,8 grame combustibil, iar consumul propriu de energie electrică este mai mic cu 0,1 la sută. Noi succese în întrecere Colectivele de oameni ai muncii din industria oraşului Reghin au repurtat noi succese în activitatea productivă, încheind cele şapte luni din acest an cu un bilanţ bogat. Dacă avem în vedere depăşirile de plan la indicatorul producţiei marfă, în frunte se situează oamenii muncii de la I.F.E.T. cu 11,8 milioane lei, urmaţi de cei de la Întreprinderea de bere, cu 6,9 milioane lei, cooperativa „Lemn-Metal“ cu 3,7 milioane lei, I.P.M.S. cu 3,3 milioane lei, I.U.P.S. cu 2,6 milioane lei etc. Pe ansamblul industriei oraşului planul producţiei marfă a fost depăşit cu 30,3 milioane lei, valoare care se regăseşte intr-o gamă largă de produse livrate suplimentar beneficiarilor. Puternică mobilizare de forţe pe şantiere Semestrul II a debutat pe şantierele de construcţii de locuinţe tîrgumureşene cu un program de activitate deosebit de dens. Sarcinii de executare şi de dare în folosinţă a unui număr foarte mare de apartamente i se adaugă cea de pregătire a frontului de lucru pentru 1983, căreia anul acesta trebuie să i se acorde importanţa cuvenită. In spiritul acestor exigenţe, stăm de vorbă cu ing. Sever Ormenişan, şeful şantierului nr. 12, din cadrul Grupului nr. 1 al T.C.M. Mureş. „ Intr-adevăr, activitatea şantierului nostru este foarte încărcată în cea de-a doua parte a anului 1982. Avem de construit şi de dat în folosinţă încă 699 de apartamente, paralel cu crearea unui larg front de lucru pentru iarnă, pentru prima parte a anului 1983. Plecînd de la aceste exigenţe deosebite, colectivul I. CISMAŞ (Continuare in pag. a 4-a) Evenimentele lunii iulie 1982 Marcată de aniversarea a 17 ani de la deschiderea lucrărilor celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, luna iulie '82 se înscrie ca o etapă a reliefării pregnante a rolului pe care l-au jucat hotărîrile istorice ale acestui forum al comuniștilor români pentru o întreagă perioadă caracterizată de mari înfăptuiri în dezvoltarea multilaterală a societăţii româneşti, în progresul material şi spiritual al poporului. Acest eveniment a fost întimpinat şi de mureşeni în climatul unei puternice angajări pentru materializarea obiectivelor cincinalului 1981—1985. In acest context al muncii pline de dăruire pentru utilizarea eficientă a zestrei tehnice, pentru consolidarea rezultatelor obţinute, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a continuat dialogul de lucru, s-a consfătuit cu muncitorii, inginerii, tehnicienii, ţăranii cooperatori, cercetătorii din judeţele Botoşani, Suceava, Constanţa, cu făuritorii marelui Canal Dunăre-Marea Neagră, ai Centralei atomo-electrice de la Cernavodă şi ai noului port Constanţa Sud. Şi cu prilejul acestor vizite s-a reliefat preocuparea statornică a conducerii partidului de a urmări la faţa locului modul cum se înfăptuiesc hotărîrile celui de-al XII-lea Congres al partidului. Comuniştii, oamenii muncii au raportat tovarăşului Nicolae Ceauşescu despre succesele obţinute în perioada scursă din acest cincinal şi despre măsurile pentru accelerarea progresului, pentru lichidarea rămînerilor în urmă, despre ultimele noutăţi tehnice şi tehnologice din întreprinderile vizitate, despre orientările privind crearea unor soiuri mai productive de grîu, porumb, plante tehnice. începutul lunii iulie a fost marcat de şedinţa Comitetului Politic , Executiv al C.C. al P.C.R. care a avut la ordinea de zi probleme de mare însemnătate politico-socială. Comitetul Politic Executiv a analizat modul cum s-a îndeplinit planul pe primul semestru al anului 1982, evidenţiind rezultatele bune obţinute în industrie, agricultură, în celelalte domenii de activitate, care asigură înfăptuirea liniilor directoare ale Congresului al XII-lea al partidului privind dezvoltarea economico-socială a ţării, ridicarea nivelului de trai al poporului. Comitetul Politic Executiv a pus in faţa oamenilor muncii, a comuniştilor sarcina realizării ritmice a producţiei fizice la toate sortimentele, creşterea în continuare a calităţii produselor, reducerea mai accelerată a consumurilor de materii prime, materiale, energie şi combustibil. In acelaşi context s-a reliefat cerinţa creşterii suplimentare a producţiei de ţiţei şi gaze, astfel îneît pînă în deceniul 1980—1990 să se asigure o independenţă deplină din punct de vedere al energiei şi combustibilului. Comitetul Politic Executiv a aprobat Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei şi a examinat Proiectul de lege cu privire la obligaţiile şi răspunderile ce revin consiliilor populare, unităţilor socialiste şi cetăţenilor pentru buna gospodărire, întreţinere şi curăţenie a localităţilor urbane şi rurale, păstrarea ordinii şi disciplinei publice, stabilind ca ele să fie date publicităţii şi supuse dezbaterii oamenilor muncii. Pe planul politicii internaţionale a partidului şi statului nostru, a României socialiste, luna iulie a fost marcată de o intensă activitate politică, de contacte şi întîlniri ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu numeroşi şefi de state şi guverne, cu mari personalităţi ale vieţii internaţionale. Intre acestea amintim primirea de către secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, a tovarăşului György Lázár, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P. Ungare, Mudar Bodrán, prim-ministru al Regatului Haşemit al Iordaniei, a ministrului comerţului exterior al Franţei, Michel Jobert, a lui Javier Perez de Cuellar, secretarul general al Organizaţiei GH. BARBULESCU (Continuare in pag. a 2-a) ACŢIONAŢI ENERGIC PENTRU STRÎNGEREA GRABNICĂ A ÎNTREGII RECOLTE DE GRÎU! Şi la recenta consfătuire de lucru cu cadre de conducere din agricultura judeţului Constanţa, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat cu tărie necesitatea executării la timp şi de calitate a tuturor lucrărilor agricole sporind şi pe această cale producţiile agricole la nivelul exigenţelor actuale. In acest scop oamenii muncii din agricultură sunt chemaţi să acţioneze energic zi de zi, cu înaltă răspundere, pe toate fronturile recoltei. In judeţul nostru, în prezent cea mai importantă şi mai stringentă lucrare este strîngerea şi depozitarea grabnică a întregii recolte de grîu, lucrare ce trebuie să se execute pe încă o mare suprafaţă de teren. Desigur că ploile au încurcat timp de multe zile buna desfăşurare a secerişului. Dar acum cînd vremea s-a îmbunătăţit, oamenii muncii din agricultura judeţului nostru, mecanizatorii, cooperatorii şi specialiştii au înalta îndatorire de a acţiona energic, bine organizaţi şi cu toate forţele, urmărind folosirea eficientă a timpului de lucru şi a combinelor pentru încheierea în cel mai scurt timp a secerişului în toate unităţile din judeţ. Se ştie că grîul e copt peste tot şi orice întîrziere la recoltare se soldează numai cu pierderi de recoltă. Iată de ce se cere ca zilnic să se realizeze un ritm de lucru cît mai mare la seceriş. Pînă în prezent cele mai bune rezultate la seceriş le-au obţinut cooperativele agricole din consiliile unice agroindustriale Zau de Cîmpie cu 73 la sută din recolta de grîu adunată, Luduş — 65 la sută, Sărmaşu şi Tîrnăveni — 64 la sută, Iernut — 62 la sută, Tîrgu Mureş — 61 la sută, Dumbrăvioara şi Ungheni — 58 la sută şi altele. De asemenea, producţiile cele mai bune s-au obţinut pînă acum la nivelul consiliilor unice Luduş, Sărmaşu, Dumbrăvioara, Iernut, Tîrgu Mureş şi în alte cîteva. Puţin s-a recoltat în cooperativele agricole din consiliile Ruşii Munţi — 94 ha din 1.028 planificate, Sovata — 147 ha din 1.416 planificate, Miercurea Nirajului — 1.075 ha din 3.645 prevăzute, Fărăgău — 1.265 ha din 3.035 aflate în cultură şi in multe altele situate nu numai In zona premontană ci chiar în zona de cîmpie a judeţului. în această situaţie organele şi organizaţiile de partid de la sate, conducerile unităţilor agricole, a consiliilor unice şi S.M.A. trebuie să mobilizeze toate forţele la lucru pentru a grăbi prin toate mijloacele punerea la adăpost a întregii recolte de grîu, pentru a evita pierderile. Din grădini Legumele, valorificate în stare cît mai proaspătă! Ne aflăm in plină vară, perioadă in care din grădinile de legume iau zilnic calea magazinelor de desfacere şi a centrelor de industrializare mari cantităţi de legume. Este perioada cînd consumul e maxim, cînd conservarea legumelor pentru iarnă se desfăşoară din plin. Ca urmare a eforturilor depuse de legumicultori, grădinile sunt încărcate cu rod bogat, rod ce trebuie valorificat cît mai bine. în această situaţie, populaţia este îndreptăţită să găsească în magazine în permanenţă cantităţi mari de legume proaspete şi de bună calitate. In raidurile întreprinse prin mai multe unităţi am constatat însă unele nereguli în ridicarea la timp a produselor culese din cîmp, care în aşteptarea mijloacelor de transport se degradează calitativ. FASOLEA ŞI CASTRAVEŢII IN AŞTEPTAREA TRANSPORTULUI „In acest an avem în cooperativele agricole o producţie bună de legume, în special de fasole şi castraveţi, care la noi, în consiliu ocupă 125 ha — ne spunea la începutul acestei săptămîni conducerea consiliului unic agroindustrial Ungheni. Dar ce folos că acum cînd avem producţie, nu-i trebuie nimănui. Abia după mai multe insistenţe s-a ridicat fasolea de la Vidrasău şi Gheorghe Doja, dar producţie avem multă în continuare. La fel avem şi mulţi castraveţi. Peste tot zeci şi sute de oameni lucrează la recoltat şi e păcat să stea marfa în cîmp să se degradeze. La Sînpaul erau miercuri vreo 15 tone de fasole şi 10 tone castraveţi. Aceeaşi situaţie e şi cu dovleceii. La asociaţia din Vidrasău, pe lîngă alte resturi de legume, se furajează la animale dovlecei şi castraveţi, întrucît nu pot fi valorificaţi“. Aceleaşi greutăţi în ridicarea şi valorificarea castraveţilor şi fasolei le-am întîlnit şi la C.A.P. Sîntioana de Mureş, unde de pe 35 ha au fost livrate aproape 50 tone de fasole păstăi şi 10 tone castraveţi, iar în magazie se aflau recoltate de o zi peste 10 tone de fasole şi 5 tone castraveţi sortaţi pe categorii de calitate. Din cauză că unitatea nu dispune de ambalaje, se culege în saci şi se depozitează în vrac, după care se încarcă în camioane fie în lăzi, fie în vrac, cu atîtea manipulări marfa ajungînd în magazine şi la cumpărături degradată. De multe ori şoferii vin şi iau numai ce vor. La recoltarea fasolei şi castraveţilor, a morcovilor din rărituri, dovleceilor şi verzei de va V. ORZA (Continuare in pac a 4-a) Imagine de pe strada Plopilor din Sighişoara