Steaua Roşie, august 1982 (Anul 34, nr. 180-204)

1982-08-01 / nr. 180

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Continuitate şi spirit ofensiv in activitatea educativă, materialist-ştiinţifică Tezele, principiile şi orientă­rile de excepţională valoare teo­retică şi practică prezentate In Expunerea secretarului nostru general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1­2 iunie, ja­lonează precis şi multilateral o­­biectivele şi sarcinile activităţii de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice, de educare materia­list-ştiinţifică a maselor. Subli­nierea în expunere a necesităţii intensificării muncii de educa­ţie materialist-ştiinţifică a ma­selor este deosebit de importan­tă şi actuală. Dealtfel, dezvolta­rea multilaterală a personalităţii umane implică necondiţionat e­­levarea spirituală a omului, su­perior instruit, cu o conştiinţă înaintată, înarmarea lui cu con­cepţia revoluţionară despre lu­me şi viaţă, eliminarea rămăşi­ţelor concepţiilor idealiste, mis­­tico-obscurantiste, înrădăcinarea în conştiinţe a materialismului dialectic şi istoric — singura concepţie filozofică în măsură să-i ofere o perspectivă ştiinţi­fică asupra transformărilor din natură şi societate şi, mai ales, asupra înaltei lui meniri în rea­lizarea acestor transformări. S-a accentuat, pe bună drep­tate, că, în condiţiile actuale ale marilor cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice, este de neîn­ţeles că mai pot apărea sau mai pot prinde la unii — şi, din pă­cate, chiar comunişti — unele concepţii retrograde, mistice. „Respectarea şi garantarea li­bertăţii religioase — arăta tova­răşul Nicolae Ceauşescu — nu trebuie înţelese ca acceptare de către comunişti a concepţiilor religioase, idealiste despre lume. Comuniştii, pornind de la cuce­ririle ştiinţei, ale cunoaşterii u­­mane, sînt călăuziţi de o con­cepţie ştiinţifică despre lume şi societate. Ei nu pot accepta teo­riile despre existenţa unor forţe supranaturale, care au dirijat sau dirijează încă Universul. Cu atît mai mult astăzi, cînd ştiin­ţele fundamentale, cum este chimia, fizica, biologia, genetica şi altele, au dat noi răspunsuri problemelor cunoaşterii Univer­sului şi a dezvoltării, a materia­lităţii lumii“. Ţinînd seama de înaltele im­perative şi exigenţe ale orien­tărilor şi indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu privire la răspîndirea cunoştin­ţelor ştiinţifice, pentru ridica­rea nivelului de cunoaştere al maselor, în ansamblul activităţii politico-ideologice şi cultural­­educative, alături de instituţiile de cultură şi artă, de ceilalţi fac­tori educaţionali, comisiile pen­tru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice ale F.D.U.S., acordă, sub îndrumarea organe­lor şi organizaţiilor de partid, o mare atenţie răspîndirii în rîndul oamenilor muncii a cu­noştinţelor ştiinţifice despre na­tură şi societate, a marilor des­coperiri şi realizări ale ştiinţei şi tehnicii contemporane, a filo­zofiei revoluţionare a partidului nostru, materialismul dialectic şi istoric. In acelaşi timp sunt combătute cu argumente concep­ţiile, mentalităţile şi atitudinile retrograde, mistico-obscurantis­­te, curentele de gindire burghe­ze, idealiste, iraţionaliste, anti­­socialiste. Prin conferenţiari şi lectori, brigăzi ştiinţifice, universităţi cultural-ştiinţifice, instituţiile de învăţămînt, cultură şi artă, or­ganizaţiile componente ale F.D.U.S. acţionează eficient pen­tru promovarea şi cunoaşterea a ceea ce a creat mai avansat o­­menirea în domeniul cunoaşte­rii, dezvoltarea unor profunde convingeri privind materialitatea lumii înconjurătoare, combaterea de pe poziţii partinice, princi­piale, ştiinţifice, a concepţiilor, teoriilor şi practicilor idealiste, mistico-obscurantiste, dezvolta­rea unei atitudini înaintate fa­ţă de muncă, faţă de interesele generale ale societăţii, întrona­rea în viaţă a principiilor eticii şi echităţii socialiste. Raportîndu-ne la exigenţele rezultate din expunerile tovară­şului Nicolae Ceauşescu la Ple­nara lărgită a C.C. al P.C.R. şi la cel de-al II-lea Congres al educaţiei politice şi culturii so­cialiste, ne dăm bine seama că mai avem mult de făcut pentru îmbunătăţirea muncii noastre. In spiritul indicaţiilor secretaru­lui general al­ partidului, vom acţiona cu toată răspunderea pentru desfăşurarea unei largi activităţi politico-educative în vederea înţelegerii ştiinţifice de către oamenii muncii a originii lumii, a societăţii, a legilor care guvernează Universul. Vom în­tări totodată, combativitatea re­voluţionară faţă de orice mani­festare retrogradă, mistico-ob­­scurantistă demascînd activita­tea mistică a acelor secte reli­gioase care sunt folosite de cer­curile reacţionare imperialiste, fasciste, de diverşi escroci in­ternaţionali ca instrumente de diversiune şi spionaj, care pot aduce mari prejudicii conştiinţei maselor. KAPUS IOAN secretarul Comisiei judeţene pen­tru răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice a I­.D.U.S. *iaiiaii»iniwiniHiiHiMiiMiac>iniaiiHiHiMiHiMiai«iMiniaiiwiMiHiMlitanHiimiu Naţiunilor Unite, a ministrului afacerilor externe al Malayeziei, a tovarăşului Kim Jong Nam, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea. Intîlnirile şi convorbirile au prilejuit afirma­rea dorinţei comune de a dez­volta relaţiile de prietenie şi co­laborare dintre România şi ţă­rile­ respective, de a conlucra paşnic pe arena mondială, în vederea soluţionării prin trata­tive a marilor conflicte cu care este confruntată omenirea, a menţinerii şi consolidării păcii. Propunerile privind oprirea cursei înarmărilor, cuprinse în Apelul poporului român adresat sesiunii speciale a O.N.U. s-au bucurat de un larg ecou inter­naţional. O profundă îngrijorare a tre­zit încordarea extremă provoca­tă de acţiunile militare între­prinse de trupele israeliene în Liban şi contra palestinienilor, soldate cu grave pagube mate­riale şi vieţi omeneşti, cu rămî­­nerea fără adăpost a 700.000 de oameni. România, preşedintele Nicolae Ceauşescu, s-au pronun­ţat cu hotărîre pentru oprirea grabnică a acţiunilor militare în Liban, pentru soluţionarea pro­blemelor din Orientul Mijlociu pe calea tratativelor politice, cu participarea tuturor celor inte­resaţi, inclusiv a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei. Ţa­ra noastră se pronunţă ferm pentru respectarea suveranităţii Evenimentele lunii iulie 1982 formare din pag. I) teritoriale şi a independenţei Li­banului. Luna iulie este caracterizată în judeţul Mureş de avîntul şi dăruirea cu care se acţionează pentru întîmpinarea marii noas­tre sărbători naţionale — 23 August, cu rezultate cît mai bu­ne în întrecere. Consemnăm cu satisfacţie faptul că 30 de uni­tăţi economice şi-au onorat pla­nul şi angajamentele pe 7 luni înainte de termen, între care am remarca: întreprinderea Electro­­centrale, I.Ch. Prodcomplex, I.F.E.T. Mureş-Reghin, ILEFOR Tîrgu Mureş, Combinatul „Azo­­mureş" şi alte întreprinderi şi cooperative meşteşugăreşti, pre­cum şi economia oraşului Re­ghin. Perioada celor 7 luni a însemnat intrarea în exploatare şi a unor obiective sociale, blo­curi, magazine, în Reghin, Tirgu Mureş, Tîrnăveni, Sighişoara, a Casei de odihnă din Sovata, a fermei de animale pentru blană şi a altor obiective zootehnice. Tîrgumureşenii se pot mîndri cu modernele magazine din Tudor III, date în folosinţă de curînd, cu noile pieţe, cu tot ce se pune la dispoziţia lor. In acest con­text, în adunările generale ale oamenilor muncii care se desfă­şoară din plin, participanţii a­­preciază cu căldură marile rea­lizări dobîndite în cei 17 ani de istorie nouă a ţării, vin cu pro­puneri pentru mersul mai vigu­ros înainte al economiei, pentru perfecţionarea muncii şi produc­ţiei, a autoconducerii. Cu aceeaşi­ însufleţire se des­făşoară activitatea în agricultură unde sunt demne de relevat în cronica lunii iulie eforturile coo­peratorilor de la Nazna, din Ungheni, Mureşeni, care au în­cheiat primii secerişul griului, dorinţa tuturor mecanizatorilor, cooperatorilor şi specialiştilor de a pune cît mai repede la adă­post recolta de grîu. Cu toţii urmăresc ca ziua de 23 August, ziua eliberării patriei, s-o întim­­pine cu buchete de realizări. ATENŢIE, PIETONI! In contextul circulaţiei rutie­re de astăzi, conducerea preven­tivă devine o necesitate de prim ordin pentru toţi participanţii la trafic.. O asemenea conducere este deosebit de necesară pentru arterele rutiere din municipii şi oraşe. Căci, pe raza lor se co­mit cele mai multe evenimente rutiere. In ultima perioadă, datorită nesocotirii regulilor conducerii preventive și a încălcării lor în mod vădit, persistă evenimentele mai ales in zona trecerilor pen­tru pietoni. Semnificativ în a­­cest sens este accidentul comis de Kilyén Irma cu autoturismul 1-MS-7.459 pe strada Mihai Vi­teazul din Tirgu Mureş, a cărui victimă a fost pietonul Simon Jó­zsef care traversa strada regu­lamentar. Todea Edmund din Tîrgu Mureş, cu autoturismul 2- MS-3.154, a comis aceeaşi faptă: victimă a fost Mult Johana care, de asemenea, traversa strada prin loc marcat. Cauzele amă­nunţite ale acestor accidente ur­mează a fi stabilite cu ocazia cercetărilor. La un pas de a comite acci­dente de natura celor amintite s-au aflat Popşor Alexandru, Lörincz Martin, Kîmpian Jeno, Nagy Francisc, Varo Vasile, So­­falvi Alexandru, Popescu Iosif, Baki Barabás, Nagy Alexandru, Degan Alexandru, Nagy Elemér, Botos Sorin, Szabó Ida, toţi din judeţul nostru şi, cărora, în ul­tima perioadă a lunii iulie li s-au reţinut permisele de con­ducere pentru că nu au acordat prioritate pietonilor aflaţi în traver­sarea regulamentară a stră­zii. Pe parcursul celor două luni cit nu mai practică conducerea autovehiculelor vor avea, pro­babil, posibilitatea să-şi dea seama de pericolul pe care l-au creat siguranţei traficului. Şi pe această cale dorim să reamintim că respectarea regu­lilor de circulaţie nu este facul­tativă! Este, însă, necesar, mai mult ca oricînd, să avem în per­manenţă o atitudine corectă în trafic, să manifestăm şi să apli­căm regulile conducerii preven­tive. Factorul de bază în reali­zarea acestui deziderat este o­­mul de la volan. Cu un plus de atenţie, cu o atitudine mai controlată şi cu înţelegerea conştientă a necesi­tăţii respectării regulilor de con­duită rutieră, vom reuşi să cir­culăm în deplină siguranţă, in­diferent de calitatea pe care o avem în trafic. II. VIRGIL MURZEA Legumicultori fruntaşi Ca urmare a muncii sîrguin­­cioase desfăşurate de colectivul fermei horticole a C.A.P. Luduş condusă de ing. Kis Alexandru, din valorificarea produselor din sere cît şi din grădină au obţi­nut un venit de peste 1,1 mi­lioane lei. La cultura mazării, de pe ce­le 10 ha, faţă de 5.500 kg la ha programat, au realizat peste 7.000 kg la ha, ceea ce constituie un record pentru unitate. De aseme­nea, C.A.P. a obţinut o recoltă bună şi la cartofii timpurii care au şi fost valorificaţi cu efi­cienţă. CALENDAR Duminică 1 AUGUST Soarele răsare la ora 6,02; apune la ora 20,42. Zile trecute 213, zile răma­se 152. • Ziua marinei Republicii So­cialiste România. • 1590 — S-a născut Grigore Ureche (m. 1647), primul croni­car român de limbă română. • 1865 — Apare, la București, sub conducerea tipografului și scriitorului Petre Ispirescu, pri­mul număr al celei dinţii gaze­te muncitoreşti din ţara noas­tră — „Tipograful român". • 1867 — In prima ei sesiune „Societatea Literară Română" a­­doptă hotărîrea de a-şi schim­ba denumirea în „Societatea A­­cademică Română" şi alege pri­mul ei preşedinte, Ion Ileliade Rădulescu. • 1975 — Tovarăşul Nicolae Ceauşescu semnează, la Helsinki, odată cu şefii de state şi de gu­verne din ţările europene, S.U.A. şi Canada, Actul final al Con­ferinţei pentru securitate şi coo­perare in Europa. • Sărbătoarea naţională a El­veţiei. CINEMA DUMINICA, 1 AUGUST TIRGU MUREŞ — Arta: Visul de argint al alergătorului. Unirea: Mi­reasa cu vălul negru. Progresul : Fericire de ţigan. Select: Şantaj. Tine­retului: Europenii. Flacăra: Un echi­­paj pentru Singapore. SIGHIŞOARA — Lumina: Angela merge mai departe. REGHIN — Patria: Duios Anastasia trecea. TIRNAVENI — Melodia: Des­tinaţia Mahmudia. LUDUŞ — Flacăra: Toate mi se intimplă numai mie. SO­­VATA — Doina: Tatăl meu Al­fons. Muncitoresc : Duelul. SAR­MAŞU — Popular : întoarcerea la dragostea dinţii. IERNUT — Lumina: Te voi face să iubeşti viaţa. SÎN­­GEORGIU DE PĂDURE - Popular: Superpoliţistul. FÎNTÎNELE — Patria: învingătorul. MIERCUREA NIRAJU­­LUI — Nirajul: Piedone in Egipt. LUNI, 2 AUGUST TÎRGU MUREŞ — Arta: Waterloo (ambele serii, la orele 10, 15, 17,30 şi 20). Unirea: Visul de argint al aler­gătorului. Progresul: Mireasa cu vă­lul negru. Select: De la 9 la 5. Tine­retului: Echipajul (ambele serii). Fla­căra: Vasili şi Vasilisa. SIGHIŞOA­RA — Lumina: Maşina zburătoare. REGHIN — Patria: Bronco Billy. TIR­­NAVENI — Melodia: învăţătorul. LU­DUŞ — Flacăra: Imigranţi in Brazi­lia. SOVATA — Doina: în spaţiu. Muncitoresc: Duelul. SĂRMAŞU — Popular: Vineri nu e sărbătoare. IERNUT — Lumina: Copiii mării. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popu­lar: Aripi negre. FlNTÎNELE — Pa­tria: Ape limpezi. MIERCUREA NI­­RAJULUI — Nirajul: In spatele uşii de sticlă. TELEVIZIUNE DUMINICA, 1 AUGUST 8.00 — Televacanţă şcolară. 8,40 — Omul şi sănătatea. 9,00 — De strajă patriei. 9,30 — Bucuriile muzicii. 10,00 — Viaţa satului. 11,45 — Lumea co­piilor. 13,00 — Album duminical. 14,00 — Desene animate. 16,45 — Re­portaj pe glob. Imagini din Elveţia. 17.05 — Teatru în serial. Muşatinii. Episodul 5: Cumpăna vremurilor. 18.00 — Călătorii spre viitor. Emisiu­ne-concurs pentru pionieri. 19.00 — Telejurnal. 19.30 — Călătorie prin ţara mea. 19.50 — Cîntarea României. De pe marea scenă a ţării pe micul e­­cran. Judeţul Hunedoara. 20.40 — Film artistic. Cavalerii mesei rotun­de. Premieră pe ţară. Producţie a studiourilor engleze. 22,20 — Tele­jurnal. 22,30 — Studioul muzicii u­­şoare. LUNI, 2 AUGUST 15,00 — Emisiune în limba maghia­ră. 17,50 — 1.001 de seri. 18,00 — închiderea programului. 20,00 — Tele­jurnal. 20.25 —­ Orizont tehnico-ştiin­­ţific. 20.45 — Roman foileton. Fiicele doctorului. Episodul 2. 21.30 — Ca­dran mondial. 21.50 — Telejurnal. 22.00 — Din albumul celor mai fru­moase melodii populare. RADIO TG.-MUREŞ LUNI, 2 AUGUST In limba română. 6,00—7,00. — Ra­­dioîntîlnire matinală. La ordinea zi­lei (comentariu politic). Retrospectivă duminicală. Invitaţiile­­ săptăminii la manifestări cultural-artistice şi ştiin­ţifice. Muzică. 18,00—20.00 . Cronica de luni. Top M: muzică populară. De la enigmă la adevăr: Parada șla­gărelor: Din vatra satului: Sub zodia lui August 23 (reportaj în complexul de sere din Iernut).

Next