Steaua Roşie, septembrie 1982 (Anul 34, nr. 205-230)

1982-09-01 / nr. 205

Vizita de lucru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU In judeţul Braşov Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Re­publicii Socialiste România, înso­ţit de tovarăşa Elena Ceauşescu, de alţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a continuat, marţi dimineaţa, vizita de lucru in municipiul Braşov. Populaţia oraşului — români, maghiari, germani — a făcut se­cretarului general al partidului o primire entuziastă, plină de căldură. Ultima zi a vizitei de lucru în judeţul Braşov a fost consacrată unei ample analize a felului în care acţionează întreprinderile constructoare de maşini din mu­nicipiu pentru modernizarea şi diversificarea producţiei, introdu­cerea unor tehnologii perfecţio­nate. Această aprofundată analiză a început la întreprinderea de auto­camioane. Numeroşi oameni ai muncii de la această importantă unitate a industriei noastre constructoare de maşini au venit să salute cu bucurie şi respect pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu, pe ceilalţi to­varăşi din conducerea partidului şi statului nostru. Noua vizită a secretarului ge­neral al partidului la întreprin­derea de autocamioane din Bra­şov a prilejuit o aprofundată dis­cuţie, la faţa locului, cu condu­cerea unităţii, a centralei indus­triale pentru autovehicule de transport şi a ministerului de re­sort,­ referitoare la preocupările acestui puternic colectiv munci­toresc pe linia ridicării pe o treaptă superioară a calităţii pro­ducţiei de autovehicule de trans­port. Conducătorul partidului şi sta­­tului este informat, de către di­rectorul general al întreprinderii, despre felul în care a acţionat consiliul de conducere al uzine­lor pentru transpunerea în prac­tică a indicaţiilor date de secre­tarul general al partidului cu o­­cazia precedentei vizite de lucru pentru aplicarea unor tehnologii perfecţionate care să asigure spo­rirea în continuare a calităţii motoarelor. Dialogul de lucru începe în secţia de motoare Diesel. Pe parcursul dialogului de lu­cru cu colectivul muncitoresc de la întreprinderea de autocamioa­ne, ca şi în discuţia finală, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a indicat gazdelor să continue preocupările pentru ridicarea pe o treaptă su­perioară a calităţii autocamioa­nelor şi motoarelor. Apreciind realizările de pînă acum, tovară­şul Nicolae Ceauşescu i-a felici­tat pe constructorii de autocami­oane braşoveni, urîndu-le noi succese în activitatea lor viitoare. Coloana oficială se îndreaptă Spre întreprinderea Tractorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu sunt în­tâmpinaţi cu urale şi ovaţii de muncitorii aflaţi in curtea între­prinderii pentru acest moment sărbătoresc. Se fac calde mani­festări de simpatie şi dragoste pentru conducătorul partidului şi statului nostru. Sunt vizitate secţia turnătorie de fontă, secţia unde se reali­zează prelucrările mecanice nece­sare producerii tractoarelor, sec­ţia montaj general. La ieşirea din hala de montaj, pe un platou din incinta între­prinderii, tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, celorlalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului, le sunt prezentate cele mai noi modele de tractoare, pe pneuri şi şenile, de diferite puteri şi cu destinaţii diverse. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a felicitat colectivul acestei cunos­cute întreprinderi pentru realiză­rile de pînă acum, exprimîndu-şi convingerea că şi în viitor spe­cialiştii, inginerii şi tehnicienii, toţi oamenii muncii de aici vor face totul ca marca „U.T.B.“ să se bucure în ţară şi străinătate de aceeaşi bună reputaţie. A fost vizitată, în continuare, întreprinderea „Hidromecanica“. Muncitorii de aici l-au întîmpi­­nat pe secretarul general al par­tidului cu cele mai calde senti­mente de dragoste, stimă şi re­cunoştinţă. în cadrul dialogului de lucru, gazdele au înfăţişat evoluţia teh­nică a întreprinderii. Vizitînd mai multe secţii şi ate­liere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au urmărit cu atenţie procesele mo­derne de fabricaţie, tehnologiile folosite, au cercetat îndeaproape produsele expuse in standuri şi expoziţii special amenajate. Pretutindeni, au fost primiţi cu intensă bucurie şi satisfacţie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au răs­puns cu prietenie aclamaţiilor, manifestărilor pline de simpatie ale muncitorilor. Secretarul general al partidu­lui a felicitat colectivul între­prinderii „Hidromecanica“ pentru realizările obţinute şi i-a urat noi succese în activitatea vii­toare. Ultimul obiectiv al vizitei de lucru a fost întreprinderea „Rul­mentul“. Oamenii muncii de aici , ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi au făcut o pri­mire entuziastă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, exprimîndu-şi bucuria de a-i avea oaspeţi în întreprinderea lor. Prin intermediul unor ilustra­tive grafice este înfăţişată dina­mica producţiei de rulmenţi rea­lizaţi de întreprinderea braşovea­­nă, volumul exportului, evoluţia productivităţii muncii, realizările obţinute pe linia reducerii con­sumurilor de metal, energie şi combustibili. fContinuare în pag. a 1 a) La întreprinderea de prelu­crare a lemnului din Re­ghin există o veche tradiţie privind valorificarea gîndirii creatoare, novatoare a oameni­lor muncii, organizaţiile sindi­cale, comisia inginerilor şi teh­nicienilor şi cercul inovatorilor desfăşurînd în această privinţă, cu sprijinul consiliului oameni­lor muncii, o rodnică activitate. O atenţie deosebită acordăm cunoaşterii temeinice a planului tematic de inovaţii. La începu­tul fiecărui an, planul tematic este afişat în toate secţiile de producţie, iar prevederile sale sunt dezbătute şi popularizate în grupele sindicale, prin staţia de radioamplificare şi la gazetele de perete. Periodic analizăm, atît în co­mitetul sindicatului şi în C.O.M., cît şi în adunările generale ale oamenilor muncii, activitatea de creaţie tehnică de masă din ca­drul Festivalului naţional „Cîn­­tarea României“, participarea cadrelor tehnico-economice şi a muncitorilor la promovarea noului, la rezolvarea probleme­lor cu care se confruntă produc­ţia, adoptînd măsuri pentru sti­mularea materială şi morală a colectivelor şi persoanelor care au adus o contribuţie deosebită la afirmarea progresului tehnic, la înnoirea şi modernizarea pro­duselor şi tehnologiilor de fa­bricaţie, pentru impulsionarea întregii activităţi de creaţie teh­­nico-ştiinţifică. Cele mai valo­roase realizări sunt popularizate prin panouri şi fotomontaje, ca­re sunt expuse în diferite secţii ale întreprinderii. Tot în scopul stimulării creaţiei tehnice de masă s-a născut şi iniţiativa „Uită-te în jur şi gîndeşte-te“, generalizată în toate grupele sindicale, ca şi cea privind part­ticiparea cadrelor tehnice la soluţionarea unor probleme im­portante ale producţiei. Numai în primul semestru al acestui an au fost elaborate şi aplicate 25 de studii vizînd creşterea ca­lităţii, productivităţii şi eficien­ţei în diferite sectoare de acti­vitate. în acest context, acor­dăm o atenţie deosebită activi­tăţii cercului inovatorilor. Cele 14 inovaţii introduse în produc­ţie în 1981 au avut o eficienţă economică de 9.170.000 lei, iar primele 6 inovaţii, aplicate în semestrul 1 din acest an, au a­­vut o eficienţă de peste 2.000.000 lei. La activitatea de creaţie teh­nică au participat, în acest an, 380 de cadre tehnice şi munci­tori cu o înaltă calificare. în­treprinderea noastră se mîndreş­­te cu inventatori ca Gliga Zaha­­rie, Emil Klementis, Nicolae Pe­­trea, cu inovatori ca maistrul Gavril Moldovan, ing. Nicolae Bîzgan, muncitorul Eresei Fran­­cisc, Barabás Venczel şi alţii. Creaţia tehnico-ştiinţifică, ac­tivitatea de invenţii şi inovaţii a contribuit efectiv la aplica­rea noului în producţie, la re­ducerea cheltuielilor materiale şi la diminuarea importului, la creşterea calităţii şi competitivi­tăţii produselor. In semestrul I 1982 am depăşit planul valorii produselor noi şi reproiectate, care s-a ridicat la peste 19.400.000 lei, ceea ce a contri­buit la realizarea producţiei marfă şi a influenţat pozitiv cheltuielile de producţie. In a­­ceastă perioadă au fost realiza­te trei tipuri noi de chitare pen­tru export, două tipuri de bărci utilitare de mare serie, patru piese de mobilă pentru export. S-au aplicat noi tehnologii de fabricaţie, mai ales la finisa­rea meselor de tenis, modelarea mecanizată a mînerelor de ra­chete şi la executarea unor fero­nerii zincate pentru unele tipuri de mobilă. De asemenea, în ca­drul activităţii de autoutilaje s-au proiectat şi construit dife­rite utilaje şi dispozitive nece­sare producţiei, cum sunt dispo­zitivul pneumatic portativ de găurit şi înşurubat, maşina de găurit multiplu pentru gîturi de chitare şi mandoline, dispo­zitivul pneumatic­­de bătut cuie de mici dimensiuni (introdus în fabricaţia de serie) etc., prin ca­re s-a asigurat diminuarea con­siderabilă a importului. Sunt doar cîteva aspecte privind con­tribuţia creaţiei tehnice de ma­să la ridicarea nivelului tehnic calitativ al producţiei, la creş­terea eficienţei activităţii eco­­nomice. NICOLAE CADAR preşedintele comitetului sindicat­­utlui de la I.P.L. Reghin CREAŢIA TEHNICĂ ÎN SPRIJINUL CREŞTERII CALITĂŢII ŞI EFICIENŢEI Investiţii 1982 O ÎNTREBARE ADRESATA CONSTRUCTORULUI SI BENEFI­CIARULUI: Când va fi dat în folosinţă spitalul clinic tirgumureşean ? Spitalul clinic cu 1.200 de pa­turi este un obiectiv de interes general şi, evident, întrebările referitoare la stadiul în care au ajuns lucrările, dar mai ales la terminarea lui, au devenit tot mai insistente. In cel de-al şaptelea an de execuţie constructorii au ajuns, în sfirşit, să dea contur final ce­lor 22 de corpuri de clădire, ră­­mînînd în execuţie încă 2 — corpurile UI şi V — care vor fi spaţii de învăţămlnt universitar. Iar dacă pe dinafară se poate vedea ce mai este de făcut, adi­că destul de multe amenajări, în afara construcţiilor amintite, drumuri de acces, finisajul ex­terior al unor importante clă­diri, ne-am propus să vă rela­tăm, în mare, cu sprijinul ing. Gáli Zoltán, reprezentant al Di­recţiei sanitare judeţene, cum stau lucrurile pe dinăuntru, în zona de colaborare a construc­torilor cu beneficiarii. Este ştiut, grupul gospodăresc al spitalului, centrala termică, atelierele, bucătăria, spălătoria, funcţionează de cîţiva ani de zile, policlinica şi clinica de ra­diologie de asemenea. Luăm deci în discuție doar spitalul IO­AN CISMAȘ (Continuare în pag. a 3-a) /^^nulXXm\ fl Nr. 205 (7.586) '\ If Miercuri, I­ 1 septembrie 1982 11 Vl 4 pagini, JJ 50 de bani // La zi în agricultură Arăturile de toamnă Practica agricolă, experienţa unităţilor fruntaşe din judeţ au demonstrat elocvent rolul deo­sebit de important pe care il au arăturile în creşterea pro­ducţiilor agricole. Nu întîmplă­­tor la recenta şedinţă cu acti­vul din agricultura judeţului nostru s-a insistat foarte mult în dezbateri asupra executării la timp şi de calitate a arătu­rilor, s-a scos în evidenţă fap­tul că acolo unde s-au făcut a­­rături de slabă calitate recolte­le de grîu şi orz au fost mici şi s-a cerut de pe acum să se acorde o atenţie deosebită exe­cutării în termen a acestora, respectîndu-se cu strictețe teh­nologia de lucru stabilită pen­(Continuare în pag. a 2 a) VASILE ORZA Activitate susţinută la secţia sculptură în lemn de la I.P.L. „23 August“ din Tîrgu Mureş

Next