Steaua Roşie, septembrie 1982 (Anul 34, nr. 205-230)

1982-09-01 / nr. 205

Asociaţiile de locatari CÂTEVA PRECIZĂRI REFERITOARE LA FONDUL DE RULMENT Convorbire cu tovarăşul PAUL STOIAN, administratorul asocia­ţiei nr. 47, cartierul „1848“ . Numeroase telefoane pri­mite in ultimele zile la redac­ţie din partea unor cetăţeni din diferite cartiere tirgumureţene, aveau ca numitor comun clari­ficarea unei probleme: cea a fondului de rulment. Să preci­zăm, aşadar, ce înseamnă fon­dul de rulment. — Fondul de rulment se for­mează prin depunerea de către fiecare membru al asociaţiei a unei sume stabilite de adunarea generală, corespunzătoare acope­ririi cheltuielilor comune lunare, la nivelul lunii cu cele mai mari cheltuieli dintr-un an. A­­cest fond se foloseşte numai pentru destinaţia stabilită de Statutul asociaţiei locatarilor: acoperirea cheltuielilor privind lucrările de întreţinere şi repa­rare a părţilor şi instalaţiilor comune, stabilite ca obligaţii le­gale ce revin locatarilor, pre­cum şi pentru plata lunară a consumurilor de apă şi energie electrică, la părţile de folosinţă comună, încălzire centrală, re­­întregindu-se prin plata, de că­tre membrii asociaţiei, a cote­lor de contribuţie la cheltuielile comune. — După această precizare ne­cesară să revenim, subliniind motivele reale pentru care s-a recurs acum la majorarea fon­dului de rulment. Care sunt in­dicaţiile în acest sens? — Majorarea fondului de rul­ment, intervenită după Decretul privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judicioasă şi reducerea, în continuare, a consumului de energie electri­că, energie termică, gaze natu­rale şi a altor combustibili, e determinată de următoarea ra­ţiune: ca fiecare locatar să-şi poată achita la timp şi antici­pat, din contul asociaţiei, suma datorată furnizorului — I.J.G.C., I.R.I.D.G.N., I.R.E., pentru a nu plăti penalizări. Pentru a fi mai clar, vom veni cu un exemplu: locatarul are de plătit, de la 1 pină la 31 august, consumul pentru luna iulie. Or, facturile au fost achitate deja de asocia­ţie către furnizori de la 25 iu­lie pînă la 1 august. Deci, loca­tarul nu face altceva, în situa­ţia de faţă, decît să-şi reîntre­gească fondul de rulment pen­tru perioada de la 1 la 31 august. Ţinînd seama de noile măsuri amintite (în urma cărora loca­tarii primesc compensaţii bă­neşti corespunzătoare), determi­nate de criza energetică pe plan mondial, incepînd cu 1 iulie a.c. a fost necesară, printre altele, şi recalcularea preţurilor la e­­nergie termică şi electrică. Prin urmare, locatarii trebuie să-şi mărească fondul de rulment la nivelul perioadei celei mai de vîrf a anului: decembrie-februa­­rie. In acest context, Corpul fi­nanciar de control intern (C.F.I.) a indicat ca fondul de rulment în situaţia ivită să se constituie in felul următor: 50 de lei de persoană şi 10 lei pentru metru pătrat de suprafaţă locuibilă.­­ Un exemplu mai la inde­­mină ar fi edificator. — Dacă în familie sunt, să zi­cem, 2 persoane, iar suprafaţa de locuit este de 36 mp, fondul de rulment pe care familia res­pectivă trebuie să-l aibă depus la asociaţie, este de (2 X 50) 100 lei, la care se adaugă (36 X 10) 360 lei. Deci, total 460 lei. — Să revenim puţin asupra eventualelor, dar nedoritelor penalizări. Cine şi cum Ie apli­că? ■ — In cazul In­ care nu-şi poa­te lua la termen sumele din con­tul asociaţiei, furnizorul aplică, pentru suma restantă, o penali­zare de 1 la sută pentru fiecare zi de întîrziere. Primind penali­zarea, asociaţia de locatari o îm­parte proporţional cu suma pe care o are fiecare locatar res­­tanţier la 30 sau 31 a lunii. De pildă, dacă primeşte din partea furnizorului o penalizare de 9.060 lei, asociaţia împarte a­­ceastă sumă la restanţierii de la 31 a lunii august să zicem la 18.000 lei restanţă. In cazul de faţă, împărţind penalizarea de 9.000 la suma totală a restanţe­lor (18.000 lei), vor reveni 50 de bani la fiecare leu. Putem dedu­ce de aici şi un calcul simplu: dacă la 31 a lunii un locatar a rămas restanţier cu o sumă de 200 lei, penalizarea aplicată este de 100 lei. Bineînţeles, cetă­ţenii evită o asemenea situaţie neplăcută, iar cazurile sunt rare. Am dat doar un exemplu. Do­rim ca locatarii să fie convinşi că majorarea fondului de rul­ment nu­ s-a făcut pentru „a a­­coperi" restanţele răi-platnicilor. Şi o rugăminte justificată: ţi­­nînd cont de faptul că fie cen­trala noastră termică aparţin­e asociaţii, pentru evitarea aglo­meraţiilor din ultimele zile ale lunii, locatarii sunt invitaţi să-şi achite consumurile eşalonat, în tot cursul lunii. — O ultimă întrebare deter­minată de amănuntul e­i preci­zările formulate interesează nu doar un grup de cetăţeni, ci pe toţi membrii asociaţiei: în ce si­tuaţie se restituie locatarului fondul de rulment? — Restituirea cotelor de con­tribuţie la constituirea fondului de rulment se face numai în cazul în care membrii asociaţiei nu mai au această calitate şi după reţinerea, la zi, a cotelor de contribuţie datorate. Schim­­bindu-şi domiciliul, locatarului i se restituie suma depusă ca fond de rulment, prezentînd doar chitanţele doveditoare. Convorbire realizată de LAZAR LAZARIU Colectivul întreprinderii de confecţii „Mureşul“ din Tîrgu Mureş este angajat cu fer­mitate în acţiunea de creş­tere a calităţii produselor şi reducerea consumurilor spe­cifice de ţesături, acţiune ca­re se înscrie cu bune rezul­tate în bilanţul celor opt luni trecute din acest an, în fotografie, aspect de muncă din una din secțiile de pro­ducție. (Urmare din pag. 1) propriu-zis, împreună cu utili­tăţile imediate. Intrarea generală va fi din­spre vechiul hipodrom. Vor fi de fapt trei intrări. Una la dis­poziţia bolnavilor, care vor a­­vea accesul spre toate clinicile şi secţia de urgenţe, a doua pentru clinica de ginecologie, iar a treia pentru pediatrie. Clinica de ginecologie va avea cel mai înalt grad de autonomie şi nu comunică cu restul clădi­rilor. Ea ocupă nivelurile XII şi XI, pe toate cele 4 corpuri principale ale spitalului. Va dispune de 4 săli de operaţii, de spaţii separate de steriliza­re, de terapie intensivă pentru mame şi nou-născuţi, de 150 de paturi. Peste 70 la sută din ca­pacitatea de internare este for­mată din saloane cu câte 6 pa­turi. Diferenţa o formează cele cu 1—3 paturi. De altfel, această structură este caracteristică tu­turor clinicilor din spital. Fie­care are la dispoziţie 1­2 săli de mese, cite o sală de demon­straţie pentru studenţi, un nu­măr ridicat de grupuri sanitare. Echiparea saloanelor este supe­rioară. Evident, medicii, între­gul personal medical îşi vor pu­tea face meseria în cu totul alte condiţii, iar bolnavii vor bene­ficia de un confort medical sub­stanţial sporit. Dispunerea clinicilor in clă­direa spitalului, după obstetrică şi ginecologie, este următoarea: clinica de interne­t la nivelul X, neurologie la nivelul IX, chi­rurgia generală la nivelul VIII. Nivelul VII aparţine chirurgiei cardiovasculare — 90 de paturi în corpurile A şi B, şi fiziotera­­piei — 60 de paturi în corpurile D şi E iar nivelul VI va găz­dui clinicile de ortopedie (A, B) şi de ne­urochirurgie (D, E). Spaţiile de internare pentru bolnavi se termină aici. Nivelul INVESTIŢII 1982 V cuprinde secţia de terapie in­tensivă şi sălile de operaţii ale tuturor clinicilor, cu excepţia ginecologiei şi a pediatriei. Spi­talul va avea 22 de săli de ope­raţii, din care, la acest nivel, 11 bircuri operatorii: chirurgia generală 4, chirurgia cardiovas­culară, ortopedia şi chirurgia infantilă câte 2 fiecare, neuro­chirurgia unul. Mai jos, la nive­lul IV, este sterilizarea centra­lă care va deservi tot spitalul. Constructorii au terminat toa­te aceste interioare, iar benefi­ciarul a început echiparea lor cu mobilierul necesar: paturi, noptiere, mese de operaţii etc. Cu mici excepţii, toate clinicile îşi realizează dotarea cam în a­­celaşi ritm. Evident, cu aceasta nu se încheie darea in folosin­ţă a spitalului Putem spune chiar că dotarea saloanelor con­stituie începutul acestei mari acţiuni. Mai este mult pină ce acest „colos“ va deveni un or­ganism viu, capabil să menţină şi să asigure buna funcţionare a activităţii tuturor sectoarelor spitalului. Este necesară grăbi­rea punerii la punct a sterili­zării centrale, a sursei de oxi­gen, a aburilor tehnologici pen­tru toate instalaţiile spitalului, autorizarea funcţionării lifturi­lor, racordarea spitalului la re­ţeaua definitivă de alimentare cu energie electrică, echiparea tuturor blocurilor operatorii cu aparatura necesară, executarea remedierilor generale. Prin pre­zenţa lor, prin lucrările pe care la execută constructorii, deran­jează. Nu se poate opera şi nici trata bolnavii în spaţii la ale căror geamuri, pline de vopsele, atârnă încă schele. Executarea finisajului exterior trebuie să fie prima lucrare de urgenţă a lotului 132. Sîntem însă infor­maţi că de curînd constructorii şi-au restrîns aria activităţii, semn că se pregăteşte o nouă tergiversare a terminării spita­lului. Ce ne poate spune şeful şantierului 13, ing. Kelemen Francisc, directorul grupului nr. 1 de construcţii ing. Ioan Barna? Ţin neapărat să sărbă­torească tot pe şantier deceniul de la începerea lucrărilor spita­lului? Să lăsăm urmaşilor un pămînt sănătos Este o datorie profund patrio­tică de a manifesta răspundere maximă pentru protecţia mediu­lui înconjurător şi a solului, pentru a lăsa urmaşilor un pă­­mint sănătos şi productiv. In Programul Partidului Comunist Român se spune: „Partidul va promova o politică consecventă de împiedicare a poluării natu­rii, de aplicare strictă a legii cu privire la conservarea nealtera­tă a mediului înconjurător, asi­­gurînd condiţii de viaţă cores­punzătoare poporului nostru a­­tît in prezent cît şi in viitor“. O problemă de importanţă ma­joră se impune să fie luată de urgenţă în atenţia specialiştilor, a tuturor factorilor de răspun­dere din judeţ, a noastră, a tu­turor locuitorilor, este protecţia terenurilor in pantă. Din nefe­ricire, pină in prezent, în mo­dul de exploatare a terenurilor în pantă nu s-au întreprins lu­cruri deosebite şi eficiente, mă­surile preconizate nu s-au ma­terializat şi continuă să consti­tuie un deziderat. In urmă cu douăzeci de ani, o ştie oricine, valea Tîrnavei Mici era renumită pentru pro­ducţiile de struguri şi de vin. Aici viile erau amplasate pe te­renuri în pantă peste 8 la sută şi se obţineau producţii de 5.000 kg struguri la hectar şi un vin de foarte bună calitate. în pre­zent, cînd viile au început să coboare spre baza pantei, zi­­ce-se că din considerente de mecanizare, producţia nu este încă mai mare, sunt ferme care n-au obţinut nici atit, cu ex­cepţia viilor de la Tîrnăveni un­de se demonstrează că se poate lucra şi pe pantă dacă se men­ţin agroterasele. Terenurile o­­cupate cîndva cu viţă de vie au rămas pustii, peste tot întîlneşti aspecte dezolante — mărăcini, falii de teren alunecat, ierburi fără nici o valoare, agroterase distruse, într-un cuvint teren scos din circuitul agricol pentru, mulţi ani, în unele cazuri poa­te definitiv. Renumitele vii de pe Cordea din satul Laslăul Mic, Groapa cu Nuci, Calea Nouă din comuna Bahnea, Lab şi După Deal din satul Aluniş au dispărut, terenul a rămas pustiu, fără nici o folosinţă. A­­ceeaşi situaţie o întâlnim în ma­joritatea satelor din judeţ şi nu numai cu terenurile ocupate al­tădată cu vii sau pomi, ci şi cu culturi de cereale, chiar cu pa­jişti. Pentru că nu putem re­nunţa la nici o palmă de pă­­mint, ne simţim datori, ca fii ai acestor meleaguri, să stopăm, pî­­nă nu e tîrziu, cursul risipirii unor păminturi care au produs şi ne-au hrănit. Ce se poate întreprinde pen­tru protecţia acestor terenuri? Staţiunea centrală de cercetări pentru combaterea eroziunii so­lului Perieni recomandă măsuri antierozionale care trebuie cu­noscute şi aplicate peste tot. 1. Sistemul de cultură pe di­recţia generală a curbelor de nivel. Se recomandă pe terenu­rile cu o pantă mai mare de 3 la sută. S-a demonstrat practic că arătura în acest sistem de­termină reducerea pierderilor de apă pină la 75 la sută, iar a celor de sol de 2—9 ori. Di­recţia de semănat a prăşitoare­lor, de asemenea, să fie de-a lungul curbelor de nivel. Semă­natul din deal în vale determi­nă o diminuare a producţiei cu 1.000—1.500 kg/ha, iar eroziunea creşte de 3,6 ori datorită scur­geri­lor pe urmele roţilor şi a brăzda­relor. Din păcate, în marea majori­tate a unităţilor agricole din ju­deţ acest sistem nu se aplică. 2. Sistemul de cultură în fî­­şii. Este recomandat pe tere­ţ­­uri în pantă mai mare de 8 la sută, lăţimea fîşiilor variind în funcţie de pantă între 80—250 m­, cu alternanţă de culturi bu­ne protectoare şi culturi mai puţin protectoare. Prin acest sistem se reţin cantităţi însem­­nate de apă şi material solid. Este ieftin, necesită cheltuieli de 30—50 lei/ha. * 3. Sistemul de cultură cu benzi înierbate, îmbucurător es­te faptul că mai există unele C.A.P. unde agroterasele n-au fost distruse definitiv. Se reco­mandă pe pante între 12—25 la sută cu lăţimea benzilor înier­bate de 4—10 m. 4. Sistemul de cultură cu te­rase pe arabil. Trustul I.A.S. Mureș a folosit acest sistem cu bune rezultate in pomicultură. IX a remarcat în aceste cazuri că eroziunea solului s-a stins. Am moştenit de la înaintaşii noştri un pămint sănătos. Sîn­tem datori ca in memoria îna­intaşilor care au trudit pentru acest pămînt şi l-au considerat ca făcind parte din fiinţa lor, să lăsăm, la rindul nostru, urma­şilor un pămint roditor, nealto­ra­t. ing. Vh.,s_._E­BOI A * STEAUA ROSIE PAGINA 3 Note Cînd vii, tată? întrebarea firească răm­îne tulburătoare prin faptul că, fetița Paula Irina Handrea, de 8 ani, din Reghin (str. Pomilor nr. 3, ap 39), o adre­­sează tatălui ei nu cînd plea­că la serviciu, ci mistuită de dorul de a nu-1 fi văzut de foarte multă vreme. Mai pre­cis din octombrie 1979, cînd tatăl ei a părăsit familia, ple­­cînd în alt judeţ la între­prinderea de prospecţiuni şi exploatări geologice din Vi­­şeul de Sus. De atunci nu mai dă nici un semn de via­ţă, mulţumindu-se să-i ofere, lunar, fetiţei cîte 500 de lei. Ce ar zice dacă ar afla că fe­­fetiţa este o elevă silitoare, premiantă şi că nu ştie ce să răspundă cînd alţi copii o în­treabă dacă are tată? MIHAI BOC Al Staţia-pitot de perne aroma­tice de la „Prodcomplex" Tîrgu Mureş. Foto: CAROL SZÁSZ VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: Ieri dimineaţă, la Tîrgu Mureş, s-au înregistrat 16 grade, iar la ora 14 au fost 20 de grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea va fi în general frumoasă, cu ce­rul variabil Vîntul va sufla slab. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între 12—14 grade, iar ce­le maxime între 23—­25 de grade.

Next