Steaua Roşie, octombrie 1982 (Anul 34, nr. 231-257)
1982-10-02 / nr. 232
in interesul fiecăruia şi al ţării, întreaga recoltă cît mai grabnic la adăpost! • MOBILIZAREA GENERALA A LOCUITORILOR SATELOR ESTE CEA DINTÎI SARCINA A ORGANIZAŢIILOR DE PARTID ŞI A CONSILIILOR POPULARE! • MAI MULT CA IN ORICARE MOMENT AL ANULUI, IN AGRICULTURA E NEVOIE ACUM DE MUNCA TUTUROR. • CIT TIMP VREMEA E FRUMOASA, ACTIVITATEA IN CIMP E MAI UŞOARA SI MAI SPORNICA. Am intrat în octombrie, cind vremea urîtă, frigul şi ploile, fenomene obişnuite, pot stînjeni foarte mult efectuarea lucrărilor în agricultură. In judeţul nostru, în toate cooperativele agricole şi întreprinderile agricole de stat există încă un mare volum de muncă de efectuat. Pentru acest început de lună s-au aglomerat toate lucrările cele mai urgente şi importante, între care recoltarea porumbului, sfeclei de zahăr, legumelor, furajelor şi a altor plante ce nu pot fi lăsate mult timp în cîmp fără a le dăuna şi risipi. Recolta este bună, ea reprezintă munca şi eforturile de un an întreg şi trebuie pusă grabnic la adăpost, pentru a ne bucura şi îndestula. Tot în acest început de lună trebuie încheiat şi semănatul griului, altfel nu vom avea garanţia pîinii viitoare. Cît timp va dura culesul porumbului ? Una din marile lucrări ale momentului este culesul porumbului Condiţiile din acest an i-au fost mai favorabile şi s-a copt mai repede, dar culesul, în cele mai multe unităţi, continuă să fie întîrziat. O singură explicaţie poate să justifice această situaţie, anume forţele reduse cu care se lucrează. Şi la această dată ne vedem în situaţia de a-i evidenţia tot pe cei pe care i-am mai evidenţiat de la începutul campaniei, adică unităţile componente ale consiliilor unice agroindustriale din Sărmaşuşi Sovata, în primul consiliu porumbul a fost cules de pe 1.155 ha (34 la sută), iar în cel de-al doilea de pe 324 ha (41 la sută). Două consilii in două extreme ale judeţului, unul de cimpie şi favorabil porumbului, altul de deal şi mai puţin favorabil, care ne demonstrează la ce nivel ar trebui să fie culesul peste tot în judeţ. Nimeni nu ne poate convinge că procentele realizate la Sărmaşu şi Sovata nu puteau fi atinse şi la Iernut (10 la sută), la Luduş (4 la sută), Rîciu (7 la sută) etc. Rezultă că porumbul nu a fost cules nici măcar de pe suprafeţele care trebuiau să fie eliberate pină la 1 octombrie, pentru a fi apoi arate pentru însămînţarea griului. Dar iată, aducem în faţa consiliilor unice agroindustriale, consiliilor populare şi conducătorilor de unităţi situaţia recoltării porumbului în seara zilei de 29 septembrie, adică realizările cu care se prezintă după 22 de zile trecute de la începerea acestei lucrări (vezi tabelul). Consiliul Planha Realizat7ha la sală Sovata 788 324 41 Sărmașu 3.382 1.155 34 Hand 2.393 425 18 Tîrgu Mureș 2.467 379 15 Dumbrăvioara 1.840 262 14 Iărăgău 3.500 102 11 Reghin 1.771 203 11 Iernut 2.514 240 10 Uegheni 1.622 144 9 Zau 1.832 159 9 Bahnea 2.906 276 9 Morăreni 891 73 8 Ricin 2.385 167 7 Miercurea Nirajului 2.351 154 6 Sighișoara 1.803 106 6 Tîrnăveni 3.188 155 5 Luduș 2.927 124 4 Sîngeorgiu de Pădure 1.710 44 3 Livrările de cartofi trebuie terminate! Recoltarea şi livrarea cartofilor a constituit o preocupare de bază mai ales la cooperativele agricole din Dîmbu care a livrat fondului de stat peste 310 tone. Găieşti 103 tone, Bereni 33 tone (fără plan), Iernut aproape 200, sau circa 700, Sărmaşu peste 550 tone şi altele. Mari restanţe, ne sesiza Alexandru Lobonţiu, şef birou desfaceri al depozitelor mureşene, sunt mai ales la C.A.P. Band, Mădăraş, Sîngeorgiu de Mureş, Pănet, Răzoare, Mireşti, Oroi şi din alte părţi. Zilnic la depozit sosesc mari cantităţi de produse, dar din lipsă de ifroane (au doar două şi ar mai fi necesare altele două) pe platforma din incintă se află peste 1.200 tone de cartofi care puteau fi deja la adăpost in silozuri, în vederea achitării obligaţiilor contractuale de cartofi la fondul de stat şi evitarea pierderilor se impune ca livrarea cartofilor să fie în cel mai scurt timp încheiată. Cînd lucrătorul de la atelierul de centrare a roţilor a văzut starea de uzură a unor cauciucuri la un autoturism, s-a mirat. L-a întrebat pe proprietarul autovehiculului: — Nu v-a fost frică să circulaţi cu asemenea cauciucuri uzate pină la stratul de pînză? — Eu le folosesc pină la maximum. — Cu riscul să vă accidentaţi să avariaţi maşina? N-aţi observat că aceste cauciucuri au şi găuri? — Chiar? — Uitaţi-vă! — Intr-adevăr, puteam s-o păţesc. — Păţanii, sau mai corect spus accidente grave s-au produs din cauza unor cauciucuri uzate peste măsură. Şi nu au avut de suferit numai cei ce obişnuiesc să le folosească, precum omul fără răspundere, intilnit recent, ci i-au accidentat grav şi pe alţii. C. CROITORU „Fiecare pionier, o faptă de munca pentru înflorirea patriei. Sub acest generic, peste 1.500 de pionieri de la şcolile generale nr. 1, 2, 1 din oraşul Tîrnăveni au participat şi participă cu entuziasm la stringerea recoltei de sfeclă furajeră la ferma I.A.S. Seuca, Căneşti, la ferma Botorca — gulii furajere, precum şi la fermele Mica şi Abuş — struguri. Participarea purtătorilor cravatelor roşii cu tricolor la campania agricolă din această toamnă se desfăşoară sub semnul angajării lor responsabile faţă de patrie, practica agricolă efectuîndu-se prin lucrări calitative deosebite. prof. OLIMPIA NISTOR Casa pionierilor şi şoimilor patriei Tîrnăveni Să îndeplinim exemplar planul trimestrului IV, al întregului an! Muncind cu dăruire și devotament patriotic, numeroase colective de oameni ai muncii din industria judeţului şi-au realizat sarcinile de plan pe luna septembrie, pe întreaga perioadă a celor trei trimestre trecute din acest an. Faptul acesta constituie o expresie grăitoare a voinţei nestrămutate a celor ce muncesc de a înfăptui exemplar obiectivele planului pe 1982, o expresie a hotărîrii tuturor oamenilor muncii de a-şi aduce o contribuţie tot mai mare la dezvoltarea multilaterală a patriei noastre socialiste. Este însă bine ca succesele dobîndite să fie raportate la sarcinile de mare complexitate ale acestui an, ale întregului cincinal, iar dacă apreciem înfăptuirile noastre din acest unghi de vedere — singurul, de altfel, care ilustrează real eforturile depuse — nu putem omite că etapa parcursă din 1982 evidenţiază şi o serie de neîmpliniri, că nu în toate unităţile economice ale judeţului nostru sarcinile de plan au fost realizate integral. Aflîndu-ne la debutul celui de-al IV-lea trimestru al acestui an, trebuie să fie clar pentru toţi oamenii muncii — muncitori, maiştri, tehnicieni, ingineri, economişti — că în această perioadă eforturile se cer sporite şi concentrate în direcţiile principale, hotărîtoare pentru succesul deplin al planului la toţi indicatorii tehnico-economici şi financiari. Pe prim plan se impun măsurile suplimentare pentru crearea tuturor garanţiilor în vederea îndeplinirii exemplare a prevederilor la producţia fizică şi marfă fabricată , de aceasta depinzînd volumul valoric al producţiei nete şi, implicit, mărimea cotei-părţi de participare a oamenilor muncii la beneficiile unităţilor. Eforturi stăruitoare sunt necesare mai ales în întreprinderile care au înregistrat rămîneri în urmă la unii indicatori — producţia fizică, cheltuieli de producţie, export — care se cer recuperate în întregime. Cele 92 de zile ale trimestrului în care am intrat trebuie să devină pentru toţi oamenii muncii zile şi ore de activitate susţinută şi responsabilă pentru realizarea unei noi calităţi superioare a muncii în toate domeniile producţiei materiale, pentru realizarea unei productivităţi sporite, punerea mai eficientă în mai sputeriale şi umane de care dispuinem. Creşterea mai accentuată a eficienţei economice se pune azi mai pregnant decit oricînd, pentru că acum mai mult decit altă dată trebuie să valorificăm la maximum resursele pe care le avem. Şi calea cea mai directă de valorificare superioară a materiilor prime şi a materialelor o constituie realizarea unor produse de înaltă calitate, competitive cu cele mai bune pe piaţa mondială , asigurîndu-se astfel sporirea volumului de export, menţinerea beneficiarilor şi cîştigarea de noi pieţe. Promovînd pe scară tot mai largă iniţiativele oamenilor mun- M. BARDAŞANU (Continuare în pag. a- 4-a) Muncitori, maiştri, ingineri, tehnicieni din industria judeţului! Să acţionăm energic, cu întreaga noastră putere de muncă pentru îndeplinirea exemplară a tuturor sarcinilor de plan şi angajamentelor asumate pe 1982, să facem totul, neprecupeţind nici un efort, pentru ca la finele anului să raportăm succese remarcabile, care să ne situeze pe locuri fruntaşe în întrecerea socialistă pe ţară. INGINERI, TEHNICIENI, CADRE DE SPECIALITATE! Aduceţi-vă întreaga contribuţie — Plinind în valoare recunoscuta voastră competenţă şi pricepere — la promovarea a tot ceea ce este nou în organizarea muncii şi a producţiei, în ştiinţă şi tehnologie, în creşterea calităţii şi eficienţei producţiei.