Steaua Roşie, octombrie 1982 (Anul 34, nr. 231-257)

1982-10-02 / nr. 232

in interesul fiecăruia şi al ţării, întreaga recoltă cît mai grabnic la adăpost! • MOBILIZAREA GENERALA A LOCUITORILOR SATE­LOR ESTE CEA DINTÎI SARCINA A ORGANIZAŢIILOR DE PARTID ŞI A CONSILIILOR POPULARE! • MAI MULT CA IN ORICARE MOMENT AL ANULUI, IN AGRICULTURA E NEVOIE ACUM DE MUNCA TUTUROR. • CIT TIMP VREMEA E FRUMOASA, ACTIVITATEA IN CIMP E MAI UŞOARA SI MAI SPORNICA. Am intrat în octombrie, cind vremea urîtă, frigul şi ploile, fenomene obişnuite, pot stînjeni foarte mult efectuarea lucrărilor în agricultură. In judeţul nos­tru, în toate cooperativele agri­cole şi întreprinderile agricole de stat există încă un mare vo­lum de muncă de efectuat. Pen­tru­ acest început de lună s-au aglomerat toate lucrările cele mai urgente şi importante, între care recoltarea porumbului, sfe­clei de zahăr, legumelor, furaje­lor şi a altor plante ce nu pot fi lăsate mult timp în cîmp fă­ră a le dăuna şi risipi. Recolta este bună, ea reprezintă munca şi eforturile de un an întreg şi trebuie pusă grabnic la adăpost, pentru a ne bucura şi îndestula. Tot în acest început de lună tre­buie încheiat şi semănatul griu­lui, altfel nu vom avea garan­ţia pîinii viitoare. Cît timp va dura culesul porumbului ? Una din marile lucrări ale momentului este culesul porum­bului Condiţiile din acest an i-au fost mai favorabile şi s-a copt mai repede, dar culesul, în cele mai multe unităţi, continuă să fie întîrziat. O singură expli­caţie poate să justifice această situaţie, anume forţele reduse cu care se lucrează. Şi la această dată ne vedem în situaţia de a-i evidenţia tot pe cei pe care i-am mai evidenţiat de la începutul campaniei, adică unităţile com­ponente ale consiliilor unice a­­groindustriale din Sărmaşu­­şi Sovata, în primul consiliu po­rumbul a fost cules de pe 1.155 ha (34 la sută), iar în cel de-al doilea de pe 324 ha (41 la sută). Două consilii in două extreme ale judeţului, unul de cimpie şi favorabil porumbului, altul de deal şi mai puţin favorabil, ca­re ne demonstrează la ce nivel ar trebui să fie culesul peste tot în judeţ. Nimeni nu ne poa­te convinge că procentele reali­zate la Sărmaşu şi Sovata nu puteau fi atinse şi la Iernut (10 la sută), la Luduş (4 la sută), Rîciu (7 la sută) etc. Rezultă că porumbul nu a fost cules nici măcar de pe suprafeţele care trebuiau să fie eliberate pină la 1 octombrie, pentru a fi apoi arate pentru însămînţarea griu­lui. Dar iată, aducem în faţa consiliilor unice agroindustriale, consiliilor populare şi conducă­torilor de unităţi situaţia recol­tării porumbului în seara zilei de 29 septembrie, adică realiză­rile cu care se prezintă după 22 de zile trecute de la începerea acestei lucrări (vezi tabelul). Consiliul Plan­ha Realizat7ha la sală Sovata 788 324 41 Sărmașu 3.382 1.155 34 Hand 2.393 425 18 Tîrgu Mureș 2.467 379 15 Dumbrăvioara 1.840 262 14 I­ărăgău 3.500 102 11 Reghin 1.771 203 11 Iernut 2.514 240 10 U­egheni 1.622 144 9 Zau 1.832 159 9 Bahn­ea 2.906 276 9 Morăreni 891 73 8 Ricin 2.385 167 7 Miercurea Nirajului 2.351 154 6 Sighișoara 1.803 106 6 Tîrnăveni 3.188 155 5 Luduș 2.927 124 4 Sîngeorgiu de Pădure 1.710 44 3 Livrările de cartofi trebuie terminate! Recoltarea şi livrarea car­tofilor a constituit o preocu­pare de bază mai ales la coo­perativele agricole din Dîmbu care a livrat fondului de stat peste 310 tone. Găieşti 103 to­ne, Bereni 33 tone (fără plan), Iernut aproape 200, sau circa 700, Sărmaşu peste 550 tone şi altele. Mari restanţe, ne sesiza Alexandru Lobonţiu, şef birou desfaceri al depozi­telor mureşene, sunt mai ales la C.A.P. Band, Mădăraş, Sîn­­georgiu de Mureş, Pănet, Ră­zoare, Mi­reşti, Oroi şi din alte părţi. Zilnic la depozit sosesc mari cantităţi de pro­duse, dar din lipsă de ifroane (au doar două şi ar mai fi necesare altele două) pe plat­forma din incintă se află pes­te 1.200 tone de cartofi care puteau fi deja la adăpost in silozuri, în vederea achitării obligaţiilor contractuale de cartofi la fondul de stat şi e­­vitarea pierderilor se impune ca livrarea cartofilor să fie în cel mai scurt timp înche­iată. Cînd lucrătorul de la atelierul de centrare a roţilor a văzut starea de uzură a unor cauciucuri la un autoturism, s-a mirat. L-a întrebat pe proprietarul autovehiculului: — Nu v-a fost frică să circulaţi cu asemenea cauciucuri uzate pină la stratul de pînză? — Eu le folosesc pină la maximum. — Cu riscul să vă accidentaţi să avariaţi maşina? N-aţi observat că aceste cauciucuri au şi găuri? — Chiar? — Uitaţi-vă! — Intr-adevăr, puteam s-o păţesc. — Păţanii, sau mai corect spus accidente grave s-au pro­dus din cauza unor cauciucuri uzate peste măsură. Şi nu au avut de suferit numai cei ce obişnuiesc să le folosească, pre­cum omul fără răspundere, intilnit recent, ci i-au accidentat grav şi pe alţii. C. CROITORU „Fiecare pionier, o faptă de munca pentru înflorirea patriei. Sub acest generic, peste 1.500 de pionieri de la şcolile generale nr. 1, 2, 1 din ora­şul Tîrnăveni au participat şi participă cu entuziasm la stringerea recoltei de sfeclă furajeră la ferma I.A.S. Seu­­ca, Căneşti, la ferma Botorca — gulii furajere, precum şi la fermele Mica şi Abuş — struguri. Participarea purtă­torilor cravatelor roşii cu tri­color la campania agricolă din această toamnă se desfă­şoară sub semnul angajării lor responsabile faţă de pa­trie, practica agricolă efec­­tuîndu-se prin lucrări calita­tive deosebite. prof. OLIMPIA NISTOR Casa pionierilor şi şoimilor patriei Tîrnăveni Să îndeplinim exemplar planul trimestrului IV, al întregului an! Muncind cu dăruire și devota­ment patriotic, numeroase colec­tive de oameni ai muncii din industria judeţului şi-au reali­zat sarcinile de plan pe luna sep­tembrie, pe întreaga perioadă a celor trei trimestre trecute din acest an. Faptul acesta consti­tuie o expresie grăitoare a voin­ţei nestrămutate a celor ce mun­cesc de a înfăptui exemplar o­­biectivele planului pe 1982, o ex­presie a hotărîrii tuturor oame­nilor muncii de a-şi aduce o con­tribuţie tot mai mare la dezvol­tarea multilaterală a patriei noastre socialiste. Este însă bine ca succesele dobîndite să fie ra­portate la sarcinile de mare complexitate ale acestui an, ale întregului cincinal, iar dacă a­­preciem înfăptuirile noastre din acest unghi de vedere — singu­rul, de altfel, care ilustrează real eforturile depuse — nu putem o­­mite că etapa parcursă din 1982 evidenţiază şi o serie de neîm­­pliniri, că nu în toate unităţile economice ale judeţului nostru sarcinile de plan au fost reali­zate integral. Aflîndu-ne la debutul celui de-al IV-lea trimestru al acestui an, trebuie să fie clar pentru toţi oamenii muncii — muncitori, maiştri, tehnicieni, ingineri, eco­nomişti — că în această perioa­dă eforturile se cer sporite şi concentrate în direcţiile princi­pale, hotărîtoare pentru succesul deplin al planului la toţi indi­catorii tehnico-econom­ici şi fi­nanciari. Pe prim plan se impun măsu­rile suplimentare pentru crearea tuturor garanţiilor în vederea în­deplinirii exemplare a prevede­rilor la producţia fizică şi mar­fă fabricată , de aceasta de­­pinzînd volumul valoric al pro­ducţiei nete şi, implicit, mărimea cotei-părţi de participare a oa­menilor muncii la beneficiile u­­nităţilor. Eforturi stăruitoare sunt necesare mai ales în întreprin­derile care au înregistrat rămî­­neri în urmă la unii indicatori — producţia fizică, cheltuieli de producţie, export — care se cer recuperate în întregime. Cele 92 de zile ale trimestru­lui în care am intrat trebuie să devină pentru toţi oamenii mun­cii zile şi ore de activitate sus­ţinută şi responsabilă pentru realizarea unei noi calităţi su­perioare a muncii în toate dome­niile producţiei materiale, pentru realizarea unei productivităţi sporite, punerea mai eficientă în ma­i spu­teriale şi umane de care dispui­nem. Creşterea mai accentuată a efi­cienţei economice se pune azi mai pregnant decit oricînd, pen­tru că acum mai mult decit altă dată trebuie să valorificăm la maximum resursele pe care le a­­vem. Şi calea cea mai directă de valorificare superioară a ma­teriilor prime şi a materialelor o constituie realizarea unor pro­duse de înaltă calitate, compe­titive cu cele mai bune pe piaţa mondială , asigurîndu-se astfel sporirea volumului de export, menţinerea beneficiarilor şi cîşti­­garea de noi pieţe. Promovînd pe scară tot mai largă iniţiativele oamenilor mun- M. BARDAŞANU (Continuare în pag. a- 4-a) Muncitori, maiştri, ingineri, tehnicieni din industria judeţului! Să acţionăm energic, cu întreaga noastră putere de muncă pentru îndeplinirea exem­plară a tuturor sarcinilor de plan şi angaja­mentelor asumate pe 1982, să facem totul, ne­­precupeţind nici un efort, pentru ca la finele anului să raportăm succese remarcabile, care să ne situeze pe locuri fruntaşe în întrecerea socialistă pe ţară. INGINERI, TEHNICIENI, CADRE DE SPE­CIALITATE! Aduceţi-vă întreaga contribuţie — Plinind în valoare recunoscuta voastră compe­tenţă şi pricepere — la promovarea a tot ceea ce este nou­ în organizarea muncii şi a produc­ţiei, în ştiinţă şi tehnologie, în creşterea calită­ţii şi eficienţei producţiei.

Next