Steaua Roşie, noiembrie 1982 (Anul 34, nr. 258-281)
1982-11-02 / nr. 258
ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, luni, 1 noiembrie, a avut loc şedinţa Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, a fost examinat şi aprobat proiectul de lege privind asigurarea calităţii produselor şi serviciilor destinate obiectivelor şi instalaţiilor nucleare. Luînd in dezbatere acest act normativ, Comitetul Politic Executiv a relevat că Programul partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism prevede realizarea unor importante investiţii in domeniul folosirii energiei nucleare în scopuri paşnice. S-a subliniat că înfăptuirea acestor investiţii face necesară construirea şi exploatarea obiectivelor nucleare în concordanţă cu cele mai noi cuceriri ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, precum şi la un înalt nivel de calitate specific domeniului nuclear, asigurîndu-se astfel securitatea instalaţiilor şi utilizarea lor cu eficienţă economică ridicată, protecţia populaţiei şi a mediului înconjurător. O atenţie deosebită trebuie să se acorde calităţii produselor şi serviciilor destinate obiectivelor şi instalaţiilor nucleare. In acest scop, a fost întocmit proiectul de lege care reglementează autorizarea realizării produselor şi serviciilor in domeniul nuclear, stabileşte măsuri pentru asigurarea calităţii la nivelul impus de cerinţele specifice obiectivelor nucleare, pentru participarea cu eficienţă maximă a sectoarelor economiei naţionale ce concură la înfăptuirea obiectivelor nucleare. S-a indicat ca prin lege să se stabilească responsabilităţi concrete privind sarcinile cercetării ştiinţifice, asigurarea proiectelor, materialelor şi utilajelor necesare, îndatoririle constructorului, ale serviciilor de exploatare, transport şi depozitare, precum şi atribuţiile organelor de control. Comitetul Politic Executiv a hotărît ca proiectul de Lege să fie supus dezbaterii şi adoptării Marii Adunări Naţionale. în continuare, Comitetul Politic Executiv a examinat un raport cu privire la valorificarea complexă a resurselor naturale din Delta Dunării, elaborat, la indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de ministerele şi organele de resort. Raportul cuprinde studii de specialitate privind folosirea cit mai deplină şi eficientă a terenului, accentul punîndu-se pe dezvoltarea puternică a activităţilor economice, prin exploatarea integrală şi complexă a tuturor resurselor din această zonă. Programul prevede extinderea agriculturii, îndeosebi in delta fluvială, de la 60.050 hectare în prezent, la 144.000 hectare, prin diverse lucrări ameliorative complexe. In cadrul acestui program, paralel cu sporirea producţiei de cereale, un loc deosebit îl, va ocupa amenajarea de orezării. O atenţie prioritară se va acorda pomiculturii şi viticulturii, inclusiv organizării plantaţiilor de smochini, pentru care există bune condiţii pedoclimatice. Creşteri substanţiale sunt prevăzute în domeniul zootehniei, prin sporirea considerabilă, pînă în 1990, a numărului de oi, al păsărilor şi, în special, al raţelor şi gîştelor. S-a indicat să se acorde o atenţie specială dezvoltării pisciculturii, prin amenajarea şi exploatarea intensivă şi semiintensivă a celor 240.000 de hectare bălţi şi lacuri, astfel incit să se obţină o producţie de cel puţin 130.000—150.000 tone peşte anual. Se au în vedere, de asemenea, exploatarea mai intensă a biomasei (stuf, papură, rogoz, getaţie acvatică), creşterea fondului forestier prin dezvoltarea plantaţiilor de specii repede crescătoare şi de mare eficacitate economică, atît din soiurile interne, cit şi prin aclimatizare, recoltarea fructelor de pădure şi a plantelor medicinale, extinderea vînatului. S-a hotărît ca, în raport de dezvoltarea producţiei agricole şi zootehnice, să se treacă la crearea de noi unităţi ale industriei alimentare, in vederea valorificării complexe, eficiente, a tuturor posibilităţilor oferite de Delta Dunării. Programul cuprinde, de asemenea, măsuri pentru trecerea la exploatarea minieră a nisipurilor din Deltă şi extinderea cercetărilor în aceste domenii. Se preconizează, totodată, intensificarea — pe baza unor măsuri speciale — a activităţii turistice în Delta Dunării. Vor fi efectuate lucrări de sistematizare, dotare şi apărare a localităţilor, de dezvoltare cu prioritate a transporturilor pe apă, îmbunătăţire a sistemelor de telecomunicaţii, de alimentare cu energie electrică. Se prevăd măsuri de protecţie a naturii. In înfăptuirea întregului program se porneşte de la principiul finanţării celei mai mari părţi a investiţiilor din veniturile realizate în acelaşi an. Complexul de lucrări, menit să asigure exploatarea integrală, cu mare eficienţă, a resurselor naturale ale Deltei urmează a fi executat pînă în anul 1990, în vederea ducerii la îndeplinire a programului de amenajare și exploatare integrală a Deltei Dunării, Comitetul Politic Executiv a cerut ministerelor și organelor locale de resort să treacă la elaborarea actelor normative privind aplicarea măsurilor organizatorice propuse, extinderea cercetărilor şi studiilor de teren şi elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru obiectivele de investiţii. S-a hotărît ca, pe baza acestei documentaţii, Programul de amenajare şi exploatare integrală a Deltei Dunării să fie aprobat prin Decret al Consiliului de Stat. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la vizita oficială de prietenie efectuată, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în perioada 12—14 octombrie, în Republica Populară Bulgaria. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a informat, de asemenea, despre vizita oficială de prietenie efectuată, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în R.S.F. Iugoslavia, în perioada 25—27 octombrie. Aprobînd în unanimitate înţelegerile şi concluziile la care s-a ajuns cu prilejul vizitelor în Bulgaria şi Iugoslavia, Comitetul Politic Executiv a cerut ministerelor, altor organe centrale de stat să ia toate măsurile pen(Continuare în pag. a 4-a) Fiecare anotimp îşi are frumuseţea şi un specific aparte. Vara cu-ale ei frumuseţi şi daruri. Primăvara, aşişderea. Iarna, ce să mai pomenim. Cu alaiul ei de zurgălăi şi troiene de zăpadă te face mereu mai proaspăt şi mai tînăr. Dar toamna, cu frunzele şi roadele date-n pirg, cu cornul ei de abundenţă? Să ne fi uitat oare toamna? Nicidecum. Iat-o prezentă peste tot. In pieţe, în magazine, pe străzi, prin parcuri şi în grădini, peste tot. Iat-o şi la colţul străzii aburind a castane calde. Ard sobele cu mangal, unde se coc castanele, precum ar arde samovarele siberiene. Ce frumoase şi cit de bogate sunt anotimpurile anului. Primăvară unde eşti? Dar tu toamnă de aur unde te duci? Din nou brumele au tras semnalul pentru toţi gospodarii. ATANASIE POPA întilniri dintre candidaţii F.D.U.S. şi alegători Incepind de ieri, pe întregul cuprins al judeţului nostru, în întreprinderi, instituţii, în cartiere, la sate, candidaţii Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste pentru alegerile de deputaţi în consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale se întîlnesc cu alegătorii, în fructuoase dialoguri de lucru. Peste tot, întilnirile trebuie să constituie un minunat cadru pentru dezbaterea largă, responsabilă, cu adevărat democratică, a programelor de dezvoltare economico-socială a localităţilor, a judeţului. Paralel cu analiza a ceea ce s-a făcut pînă acum în direcţia dezvoltării şi modernizării industriei şi agriculturii, cu stabilirea căilor şi mijloacelor pentru îndeplinirea marilor obiective stabilite de Con gresul al XII-lea al partidului pentru acest cincinal vor fi puse în discuţie modalităţile concrete pentru ca activitatea de viitor, în toate domeniile să capete noi valenţe calitative, în conformitate cu cerinţele formulate în documentele noastre de partid şi de stat. Totodată sunt abordate aspectele continuei îmbunătăţiri a gospodăririi şi înfrumuseţării localităţilor judeţului, aplicării consecvente a principiilor autogospodăririi, autoconducerii şi autofinanţării. Manifestînd înaltă conştiinţă civică, criticînd neajunsurile şi lipsurile din unele sectoare, cetăţenii formulează propuneri şi sugestii, angajîndu-se să-şi aducă o substanţială contribuţie la înfăptuirea lor. CETĂŢENI! AU FOST AFIŞATE LISTELE DE ALEGATORI. ESTE DREPTUL ŞI DATORIA FIECĂRUI ALEGATOR DE A LE VERIFICA ŞI DE A FACE CONTESTAŢIE ÎMPOTRIVA OMISIUNILOR, ÎNSCRIERILOR GREŞITE ŞI A ALTOR EVENTUALE ERORI DIN LISTE. Realizarea la termen şi de calitate a reviziilor şi reparaţiilor la maşinile unelte Funcţionarea continuă şi ireproşabilă a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor din întreprinderile industriale constituie una din condiţiile esenţiale de care depinde asigurarea unei organizări raţionale pentru desfăşurarea ritmică a procesului de fabricaţie şi îndeplinirea planului de producţie. Complexitatea şi tehnicitatea înaltă a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor cu care sunt dotate majoritatea întreprinderilor industriale ridică probleme tehnice deosebite pentru personalul însărcinat cu lucrările de întreţinere şi reparaţii. Urmare a acţiunilor întreprinse pentru realizarea programelor de pregătire şi asigurare cu forţă de muncă, instruirea periodică a acesteia, existenţa instrucţiunilor de exploatare şi întreţinere, a schemelor şi graficelor de ungere, a proiectării şi relevării pieselor de schimb in vederea execuţiei şi recondiţionării acestora, precum şi asimilarea pieselor de schimb pentru maşinile şi utilajele din import — factori hotărîtori în creşterea duratei de funcţionare a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor din dotarea unităţilor economiei judeţului — planul de revizii şi reparaţii curente de gradul I—II şi reparaţii capitale, în perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 1982 s-au realizat în proporţie de 98,8 la sută, respectiv 95,5 la sută. Rezultate bune au obţinut întreprinderile Electromureş Tirgu Mureş, „Nicovala“ Sighişoara, I.U.P.S. Reghin şi I.I.S. Zahăr Luduş, asigurîndu-se forţa de ing. KERTI OSCAR director al Inspectoratului teritorial Mureş pentru controlul gospodăririi fondurilor fixe (Continuare in pag. a 3-a) EVENIMENTELE LUNII OCTOMBRIE 1982 Perioada premergătoare marilor evenimente din viaţa politică şi social-economică a ţării — Conferinţa Naţională a partidului, alegerile de deputaţi în consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale şi a 35-a aniversare a Republicii Socialiste România — este caracterizată prin avîntul creator al poporului pentru încheierea cu succes a anului 1982, printr-o intensă activitate politică, printr-un larg dialog de lucru al secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu oameni ai muncii din toate sferele producţiei materiale şi spirituale. Evenimentul dominant al lunii octombrie îl reprezintă Plenara Comitetului Central al P.C.R. care a adoptat documente de o covîrşitoare importanţă pentru progresul economic al ţării, pentru înflorirea multilaterală a patriei. Au fost supuse dezbaterii şi aprobării: proiectul Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială al Republicii Socialiste România pe 1983; proiectul Planului de dezvoltare a agriculturii şi industriei alimentare pe 1983; Programul privind Înfăptuirea măsurilor de autoconducere şi autoaprovizionare a populaţiei, pe trimestrul IV 1982 şi semestrul I 1983; Programul unitar privind realizarea în complex a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. A fost, de asemenea, supus dezbaterii proiectul Legii privind participarea, cu părţi sociale, a oamenilor muncii din unităţile economice de stat la constituirea fondului de dezvoltare economică. Potrivit cifrelor de plan pe 1983, valoarea producţiei nete industriale va spori cu 8 la sută faţă de 1982, valoarea producţiei nete agricole cu 6,1 la sută, iar venitul naţional cu 5 la sută. In agricultură se vor investi 35,2 miliarde lei, cu 4,5 miliarde lei peste prevederile cincinalului. Se vor construi 180.000 locuinţe pentru oamenii muncii. Hotărîrea Plenarei Comitetului Central din 7—8 octombrie 1982 cheamă toţi comuniştii, pe toţi oamenii muncii de a acţiona cu toată dăruirea pentru înfăptuirea programelor stabilite, pentru ridicarea întregii activităţi la un nivel superior de calitate şi eficienţă, pentru trecerea în cele mai bune condiţii la îndeplinirea planului pe 1983. In acelaşi context se integrează Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. cu activul de partid şi de stat din industrie, unde au fost discutate probleme ale realizării planului de producţie, export şi investiţii pe anul 1982, precum şi unele măsuri privind pregătirea în cele mai bune condiţii a planului pe anul viitor. Consfătuirea organizată din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se înscrie în suita întîlnirilor de lucru ale secretarului general al partidului cu cadre de conducere din economie, cu activişti de partid şi de stat, cu oameni ai muncii pentru a stabili împreună cele mai operative măsuri pentru înfăptuirea calitativă a hotărîrilor Congresului al XII-lea. Sub acest imperativ au continuat vizitele de lucru ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu în institutele de cercetare şi inginerie tehnologică din Capitală, la pavilionul mobilei de la Herăstrău, la întreprinderea de cercetare şi producţie de materiale semiconductoare, în judeţul Olt, în judeţul Constanţa, unde a luat parte la festivitatea consacrată Zilei recoltei şi împlinirii a 25 de ani de la încheierea cooperativizării în Dobrogea. De asemenea, preşedintele republicii a analizat pe platforma industrială Brăneşti valorificarea superioară a minereurilor neferoase prin tehnologii româneşti, indicînd creşterea producţiei proprii de semifabricate de alamă, cadmiu, catalizatori, de pulberi pentru piese sinterizate, de bare trase, de produse de vîrf solicitate şi la export. In aceeaşi idee, secretarul general al partidului a avut întilniri de lucru cu cadre de conducere şi specialişti din agricultură şi construcţii de maşini, unde s-au prezentat cele mai noi tipuri de agregate complexe montate pe tractoarele de 65, 100 şi 180 CP şi destinate efectuării unor lucrări speciale de fertilizări, arături şi afînarea solului, precum şi tipuri de combine C-14 de recoltare a porumbului pe 6 rînduri, agregate pentru strîngerea fîneţelor pe dealuri şi altele. De altfel, Tîrgul internaţional Bucureşti — T.I.B. ’82 GH. BARBULESCU (Continuare în pag. a 4-a).