Steaua Roşie, decembrie 1982 (Anul 34, nr. 285-309)

1982-12-03 / nr. 285

In Intimpinarea conferinţei NAŢIONALE a partidului ÎNDEPLINIREA, ÎNAINTE DE TERMEN, A PLANULUI LA EXPORT Unul din principalele obiective ale colectivului de la întreprinderea de sticlărie şi faianţă din Sighişoara este, încă de la începutul anului, realizarea la timp şi la un nivel calitativ superior a sarcinilor la export. In acest scop, prin măsurile adoptate pe întreaga filieră a producţiei, s-au creat condiţiile necesare în vederea acceptării oricăror cereri, aşa cum s-a întîmplat în luna iunie cînd s-a primit o comandă pentru executarea a 3,4 milioane bucăţi articole din faianţă pentru Algeria. Intr-un timp relativ scurt a fost reorganizat fluxul productiv pentru export, astfel încît, printr-o Coordonare competentă şi prin efortul susţinut şi neobosit al colectivului întreprinderii, în luna iulie a fost recuperată o bună parte din rămînerile în urmă. Paralel, conducerea unităţii împreună cu centrala industrială şi întreprinderea specializată de comerţ exterior au desfăşurat o susţinută activitate pe pieţele externe, ceea ce s-a soldat cu asigurarea, în ultimul trimestru, a unei noi comenzi pentru încă 4 milioane articole din faianţă, cu destinaţia Israel şi Austria. In aceste condiţii, realizarea planului la export, aşa cum ne-a declarat directorul întreprinderii, tovarăşul Ioan Pupăză, a depins de capacitatea profesională şi de mobilizare a colectivului, de hărnicia şi dăruirea sa. Şi putem consemna acum cu deplină satisfacţie că muncitorii, inginerii şi tehnicienii de aici au fost şi sînt la înălţimea marilor îndatoriri ce le revin, angajîndu-se să întîmpine importantul eveniment din viaţa partidului şi poporului nostru — Conferinţa Naţională a partidului — cu succese de seamă şi în acest domeniu. Dînd dovadă de o exemplară dăruire în muncă, colectivul şi-a organizat activitatea într-o manieră care să asigure recuperarea integrală a restanţelor la export, iar, ca urmare, în noiembrie planul perioadei a fost chiar depăşit, ceea ce creează condiţii ca pînă la 20 decembrie să fie livrate toate produsele contractate pe acest an. Merită reţinut şi faptul că beneficiarii externi nu numai că n-au avut reclamaţii sau obiecţii privind calitatea produselor, dar şi-au exprimat aprecierile pozitive asupra finisajului articolelor livrate, a promptitudinii cu care colectivul onorează clauzele contractuale. M. BARDASANU ECONOMII DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI COMBUSTIBIL In marea întrecere socialistă ce se desfăşoară pe tot cuprinsul ţării sub chemarea înflăcărată de a întîmpina cu rezultate remarcabile Conferinţa Naţională a partidului şi a 35-a aniversare a proclamării Republicii, colectivul Depoului de locomotive C.F.R. din Tirgu-Mureş înscrie noi şi semnificative realizări. Pentru oamenii muncii de la această unitate obiectivul principal îl constituie asigurarea unui transport feroviar în deplină siguranţă şi cu maximă eficienţă economică, accentul punîndu-se pe reducerea consumurilor şi economisirea energiei electrice şi a combustibilului. Ca urmare a organizării judicioase a muncii, întăririi ordinii şi disciplinei, ridicării continue a nivelului pregătirii profesionale, colectivul Depoului, în frunte situîndu-se personalul de locomotivă, a economisit, în perioada trecută din acest an, 726,7 MWh energie electrică şi 225,2 tone motorină convenţională. Comparativ cu primele 10 luni din anul trecut, consumul de motorină, de pildă, este mai mic cu 296 de tone. Semnificativ este faptul că economiile obţinute echivalează cu necesarul de consum de motorină pentru remorcarea a 22 trenuri directe de marfă, a 2.000 tone fiecare, pe distanţa Deda — Războieni, iar energia electrică acoperă consumul pentru 8 trenuri de marfă, a 1.750 tone fiecare, pe distanţa Deda — Ciceu şi retur. Rezultate bune s-au obţinut şi în direcţia realizării sarcinilor stabilite de conducerea partidului privind asigurarea unei părţi din necesarul de materiale şi piese de schimb prin recuperarea, recondiţionarea şi refolosirea acestora. Astfel, personalul muncitor al Depoului de locomotive a recondiţionat în acest an piese de schimb în valoare de peste un milion de lei. Totodată, s-a amenajat şi dotat un atelier specializat pentru repararea motoarelor electrice ale serviciilor auxiliare de pe toate tipurile de locomotive EMILIA VOŞLOBAN economist Studenţii, în dialog cu filozofia şi ateismul Reluînd tradiţia statornicită la catedra de ştiinţe sociale a Institutului de medicină şi farmacie din Tîrgu Mureş, aceea de a prilejui viitorilor specialişti în medicină un dialog cu filozofia şi ateismul, de a le înlesni drumul spre cunoaştere şi adevăr, studenţi din anii I şi II s-au reunit în prima şedinţă de lucru a cercului lor de filozofie şi ateism Aşa cum ne spunea conf. univ. dr. Gheorghe Crăciun, cercul se bucură de o largă audienţă din partea studenţilor, care se arată mai mult decât interesaţi în „răscolirea“ ideilor ce îndeamnă la acţiune conştientă, dar mai cu seamă la cunoaşterea şi aprofundarea unor probleme filozofice şi ateiste, a concepţiei materialist-dialectice despre lume şi viaţă. Punte spre lumină şi adevăr, cercul de filozofie şi ateism al studenţilor medicinişti este condus de un preşedinte, vicepreşedinte şi secretar, are o gazetă a lui, sugestiv intitulată „Adevăr şi cunoaştere“, cu redactori, beneficiază DORIN BORDA (Continuare în pag. a 4-a) întreprinderea Piscicola Zau de Cimpie se numără printre unităţile de profil fruntaşe pe ţară. Prin lucrările efectuate, îngrijirea raţională a peştilor, an de an, mai ales în fermele existente în judeţul nostru, a obţinut şi obţine producţii bune de peşte, pe hectarul de luciu de apă în prezent, conform programului de dezvoltare a pisciculturii, conducerea întreprinderii, este antrenată în ample lucrări de punere în valoare a posibilităţilor de exploatare a noi ferme piscicole în zona Iernutului, Glodeniului şi în alte părţi. In fotografie, aspect de ansamblu de la ferma nr. 1 a întreprinderii. Amv/ Saria le de trudă adunate pe frunte, înţelegi mai uşor sufletul muncitorului turnător, acum, în plină noapte scînteioasă, odată cu pornirea năvalnică a oţelului spre oala de turnare. In schimbul de noapte, cînd pînă şi stelele dorm, aceşti oameni care au primit botezul oţelului se ridică, clipă de clipă, deasupra tuturor, ca adevăraţi demiurgi. A reuşi să învingi greutăţile, să stai mereu în calea metalului aprins, de a nu-i îngădui să se abată din drumul lui spre formă, înseamnă palme bătătorite, încordări de arc şi uitare de sine Urcînd treaptă cu treaptă alături de turnători, şeful secţiei, inginerul Baja Pavel, alungînd osteneala unei zile de muncă, e prezent şi acum, în schimbul III, energic şi întreprinzător pentru ca, noua şarjă a cuptorului să ajungă cuminte in formă. Munca te ridică neîncetat, iar truda ta, conturată în flacăra de fulger a cuptorului, e un drum îndrăzneţ în ziua aceasta înaltă şi luminoasă impletindu-şi sensul vieţii cu acela al secţiei, făcîndu-şi din activitate o pasiune şi, în acelaşi timp, un mesaj de credinţă faţă de om şi de ţară, inginerul Baja Pavel, alături de muncitorii turnători, merită cea mai frumoasă floare ruptă din răsăritul soarelui MARIA GIURGIU controlor tehnic de calitate la I.M. „Republica“ Reghin Pentru el, metalul transfigurat în cuptor a avut, întotdeauna, o însuşire aparte. Privindu-i ochii şi broboane Se pregăteşte temeinic viitoarea producţie de struguri Anul acesta Asociaţia economică intercooperatistă viticolă din Găneşti a realizat o producţie medie de peste 6.570 kg struguri la ha, fapt ce a situat-o pe primul loc pe judeţ. Calculind indicatorul de bază al planului, ing. Teodor Pop, directorul asociaţiei, ne informa că producţia netă a fost îndeplinită în proporţie de 161 la sută şi că beneficiile prevăzute au fost ,şi ele depăşite cu 2,8 milioane lei. In viile modernizate ce se întind pe versanţii însoriţi ai Tirnavei Mici, de la Mica la Craieşti, pe mai bine de 550 ha, din care 424 ha pe rod, în toate fermele, ca urmare a lucrărilor de calitate efectuate pe tot parcursul anului au fost obţinute producţii bune de struguri. La Mica, şef de fermă ing. Petru Mircea, s-a obţinut o producţie medie la ha de 6.482 kg; la Căneşti, şef de fermă Keszeg Ioan, 7.018 kg, la Crăieşti, şef de fermă ing. Viorica Doboş, 7.078 kg, la Abuş, şef de fermă ing. Ana Adam, 6.281 kg. Dintre soiurile în cultură cele mai productive au fost Feteasca regală care pe 89 ha a produs în medie 11.000 kg la ha. Recordul absolut a fost realizat tot la Mica unde pe 14 ha s-au obţinut în medie 14.666 kg struguri la ha. Succesul din acest an a fost favorizat de executarea la timp a tuturor lucrărilor prevăzute în tehnologie. S-a dovedit a fi foarte potrivită organizarea muncii pe 3 echipe în fermă, în care au fost încadraţi absolvenţi ai liceelor de specialitate cărora li s-au repartizat responsabilităţi precise. Rezultate bune a dat şi organizarea unor echipe alcătuite din mecanizatori şi viticultori experimentaţi. Acum, după ce rezultatele se cunosc, se ştiu şi care au fost şi sunt cei mai harnici viticultori. Dintre aceştia, directorul asociaţiei a ţinut să-i menţioneze pe Ovidiu Perimé, Török Elsabeta, Hancu Nicoleta, Bérczi Géza, Ana Mărginean, Szabó Elisabeta, Muntean Augustin, Köblesi Ioan, Cercea Ioan şi alţii. Livrarea unor struguri de calitate s-a datorat nu numai lucrărilor în ansamblu efectuate pe parcursul anului, ci şi toamnei frumoase, cînd culesul strugurilor, cu concursul elevilor, s-a făcut mult mai repede, pe parcursul unei luni. Din cele 1.400 tone livrate fondului de stat, 1.000 tone au fost recoltate de elevi Printre ei se numără cei de la Şcoala generală nr. 4 din Tîrnăveni, şcolile generale din Corneşti, Crăieşti, Deleni, Găneşti şi din alte părţi. Pentru transpunerea în fapte a politicii partidului şi statului nostru de sporire a producţiei de struguri, la nivelul celor stabilite la Congresul al XII-lea al partidului, atenţie deosebită se acordă acum pregătirii temeinice a viitoarei recolte. Pe prim plan s-a situat efectuarea şi încheierea la timp pe întreaga suprafaţă a arăturilor. Pe 150 ha au fost administrate îngrăşăminte chimice cu pondere în fosfor şi potasiu. Este în curs înfăptuirea programului eşalonat pe 5 ani de fertilizare cu îngrăşăminte naturale a viilor care prevede administrarea gunoiului de grajd pe 120—150 ha în fiecare an, adică circa 10.000 tone. In prezent se lucrează din plin cu o formaţie de 5 tractoare. A fost încheiat din timp muşuroitul şi îngropatul viilor tinere pe 135 ha. Acestora li se adaugă şi alte lucrări şi măsuri, printre care tovarăşul Pop Teodor, directorul asociaţiei enumeră: asigurarea in fiecare fel- REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 4-a)