Steaua Roşie, decembrie 1982 (Anul 34, nr. 285-309)
1982-12-03 / nr. 285
---------------- VIAŢA DE PARTID ---------------% Mai sunt disponibilităţi pentru îmbunătăţirea calitativă *) a zootehniei Activitatea fermei zootehnice a cooperativei agricole din Bogata are, desigur, unele aspecte pozitive, fără să se ridice, în ansamblu, la nivelul cerinţelor şi exigenţelor actuale. In sectorul avicol planul pe 1982 a fost îndeplinit înainte de termen, realizîndu-se peste prevederi 25,6 tone carne de pasăre. Şi în prezent, cooperativa are 18.000 pui pentru carne şi 6.000 de puicuţe. Efectivul de bovine a crescut, de asemenea, considerabil, ajungînd la 731 capete, faţă de 623 cît s-a prevăzut în primele zece luni. A sporit numărul junincilor, doar la realizarea efectivului de vaci existînd rămîneri în urmă. In perioada la care ne-am referit s-au obţinut 218 viţei, faţă de 207 prevăzuţi iniţial. Datorită nerealizării efectivului de vaci şi altor cauze la care ne vom referi pe parcurs, pînă la sfîrşitul lui octombrie cooperativa a livrat doar 3.112 hl de lapte marfă, cu 1.560 hl sub plan. Nici producţia medie de lapte pe vacă furajată, care a fost, pe zece luni, de 1.809 litri, nu reflectă posibilităţile reale ale cooperativei, fiind cu 452 litri sub nivelul prevăzut. Recent s-a dat în folosinţă, parţial, un grajd nou, modern, pentru 316 vaci, care va asigura condiţii optime pentru creşterea şi îngrijirea animalelor, pentru sporirea producţiei de lapte. Fireşte, dacă va dispune de toate instalaţiile prevăzute. Deocamdată s-a introdus apa potabilă, au fost puse în funcţiune instalaţiile pentru evacuarea dejecţiilor, sunt în curs şi lucrările pentru asigurarea mulsului mecanic. In cîteva zile vor fi montate şi utilajele pentru prepararea nutreţurilor. In schimb, lucrările de amenajare a maternităţii, prin transformarea şi dotarea corespunzătoare a unui grajd mai vechi, abia au început. Aşadar, cu toate că iarna „bate la uşă“, aici, la ferma zootehnică a C.A.P. Bogata, mai sunt destul de multe de făcut. Comitetul de partid şi organizaţiile de bază din cooperativă, conducerea C.A.P., comitetul comunal de partid cunosc, desigur, situaţia din zootehnie, au analizat, nu o dată, desfăşurarea lucrărilor de modernizare a acesteia, de recoltare şi depozitare a furajelor, modul cum acţionează comuniştii, cadrele tehnice, îngrijitorii şi mulgătorii pentru sporirea producţiei animaliere, adoptînd măsuri vizînd îmbunătăţirea muncii în acest important sector de activitate. Faptul că necesarul de nutreţuri a fost asigurat, că noul grajd s-a dat în folosinţă înainte de sosirea iernii, că efectivele au crescut şi că producţia zilnică de lapte se menţine constant, la 7 litri pe vacă furajată, atestă eficienţa măsurilor adoptate. In sectorul zootehnic, în centrul de comună şi la grajdurile din Banta şi Mălăişte, lucrează 24 de membri de partid, majoritatea muncind cu dăruire, cu spirit de răspundere. Din păcate, ei n-au luat atitudine în toate cazurile împotriva unor manifestări de delăsare şi indisciplină. Mai mult, ferma a trebuit să renunţe la „serviciile“ unuia dintre ei tocmai datorită unor repetate absenţe de la locul de muncă. Organizaţiile de partid au datoria să exercite un control permanent asupra modului cum se desfăşoară modernizarea zootehniei, asupra activităţii tuturor celor implicaţi în această acţiune, asigurînd terminarea grabnică a tuturor lucrărilor, punerea în funcţiune, în termen cît mai scurt a instalaţiilor de muls şi, îndeosebi, a bucătăriei furajere. Faptul că furajele ajung în iesle fără să fie preparate, diminuează producţia de lapte. Şeful fermei zootehnice, relativ nou în această funcţie, ceilalţi specialişti, trebuie să fie mai exigenţi faţă de calitatea muncii crescătorilor de animale, să acţioneze pentru respectarea programului în fiecare grajd, pentru gospodărirea raţională a nutreţurilor, astfel încît să se obţină randamente superioare în producţia de carne şi lapte. In această privinţă sunt încă însemnate disponibilităţi, care pot fi valorificate numai prin munca harnică, disciplinată, de înalt nivel calitativ a zootehniştilor. ŞT. NEKANICKI BILETELE LA CONTROL ! Se înţelege despre ce este vorba. Şi, cînd toţi călătorii din autobuze au bilete, controlorii nu întîmpină nici o dificultate. Dar cînd unul sau mai mulţi cetăţeni au „uitat“ să-şi cumpere bilete sau să şi le perforeze la compostoare, atunci încep discuţiile. Aşa s-a întîmplat zilele trecute în Tîrgu-Mureş (autobuzul nr. 20). Pe o distanţă de cîţiva kilometri, două controloare s-au hărţuit chiar cu o călătoare găsită fără bilet. In timp ce respectiva călătoare era ţinută într-un colţ al autobuzului, în două-trei staţii au coborît, rîzînd, cel puţin zece călători, toţi fără bilete. In aceleaşi staţii au vrut să mai urce şi alţii, tot fără bilete, dar cînd au văzut şi auzit asprele discuţii dintre controloare şi cetăţeanca fără le gjC7 Şl FĂRĂ COMÎNTArÎT gitimaţia de călătorie, s-au retras discret. Văzînd şi persistînd zilnic asemenea situaţii, propunem conducerii autobazei de călători a I.J.T.L.M. să organizeze controale în orele de vîrf. La asemenea controale să ia parte mai mulţi lucrători ai autobazei. Iar cei fără bilet să suporte consecinţele. Pentru că, I.J.T.L. nu este întreprindere de binefacere ! PIERDERE DE CĂLDURĂ De cîţiva ani, odată cu venirea anotimpurilor reci, pe strada Argeşului din Tîrgu- Mureş, în faţa unor blocuri încep săpăturile pentru repararea unor conducte defecte, din care se evaporă în trîmbe subţiri ori groase agentul termic. Ceea ce trebuie menţionat şi criticat este faptul că aproape în fiecare an săpăturile se fac cam în aceleaşi locuri! Se pune întrebarea: de ce calitate sunt reparaţiile la conducte, dacă ele se repetă în fiecare an ? C. CONSTANTIN : UNIUNEA JUDEŢEANĂ A COOPERATIVELOR MEŞTEŞUGĂREŞTI MUREŞ, TIRGU-MUREŞ str. Kossuth Lajos nr 20 anunţă concurs pentru ocuparea posturilor de CONTABIL ŞEF la: Cooperativa Constructorul Tîrgu-Mureş, condiţii: studii superioare. Cooperativa UNITATEA Tîrgu-Mureş, condiţii: studii superioare sau medii. Cererile se depun personal pină la data de 10 decembrie 1982, la biroul personal al uniunii. Meciurile disputate joi în etapa a doua a competiţiei de fotbal „Cupa a 35-a aniversare a Republicii“ s-au încheiat cu următoarele rezultate: Bucureşti: Steaua — Dinamo 4—1 (2—0). F.C. Constanţa — Sportul studenţesc 2—0 (0—0). Rm. Vîlcea: Chimia — Univ. Craiova (echipă de tineret) 2—0 (2—0). Piteşti: F.C. Argeş — F.C. Olt 1—2 (1—0). Ploieşti: Petrolul — S.C. Bacău 2—1 (2—1). Tîrgovişte: C.S. Tîrgovişte — Poli Iaşi 2—1 (0—0). Timişoara: Corvinul Hunedoara — Jiul Petroşani 2—1 (0—1); Politehnica Timişoara — A.S.A. Tîrgu- Mureş 3—1 (2—0). Punctele au fost realizate de Palea (2) şi Anghel, respectiv Biro I. Ultima etapă din cadrul grupelor preliminare se va disputa duminică, 5 decembrie. Parada modei Clubul muncitoresc „Prodcomplex", Comitetul XI.T.C. şi comisia de femei din întreprindere au organizat, în sala clubului, o paradă a modei Manifestarea este inedită prin faptul că, la crearea modelelor ca şi la confecţionarea lor, a contribuit o singură persoană: tînăra Kemény Ildikó, a cărei pledoarie pentru moda feminină de ocazie a fost deosebit de apreciată, atît de fetele care au prezentat modelele şi care au ţinut să devină şi proprietarele lor, cit şi de numerosul public (nu numai feminin) prezent în sală. La reuşita manifestării a contribuit şi cosmeticiana Brassay Magdalena ca şi... atmosfera ambientată excelent de fondul muzical şi orga de lumini din timpul paradei. Cronică de cenaclu . După două intîlniri cu oamenii muncii de la întreprinderea Prodcomplex şi Fabrica de piele din Tirgu-Mureş, membrii cenaclului literar „Liviu Rebreanu“ au onorat prin prezenţa lor, plină de efervescenţă creatoare, şedinţa din 28 noiembrie. Medalionul închinat prozatorului Ion Agîrbiceanu a fost susţinut de Ion Ilie Mileşan pentru ca, apoi, Cătălin Neghină să interpreteze la chitară o nouă compoziţie proprie. Proza citită de Virgil Ciurezu a suscitat vii discuţii pro şi contra determinate de inconsistenţa finalului în raport cu viabilitatea personajelor in prima parte a povestirii. La discuţii au participat Aura Mit, Ion Bota, Ioan Nistor, Alexandru Munteanu, Constantin Basov, Pricop Zaharagiu, Ion Tighiliu şi Ion Ilie Mileşan. Următoarea şedinţă va avea loc în 19 decembrie a.c. . în atenţie — plantarea pomilor Eficienţa plantărilor de toamnă este bine cunoscută, fapt pentru care pomicultorii se grăbesc să se folosească de acest timp încă bun de lucru. In toamna aceasta în întreprinderile agricole de stat din Reghin şi Zagăr au fost făcute plantări de pomi pe 30 ha. Pomii au fost sădiţi pe suprafeţe mai mari de 40 ha şi la Asociaţia economică intercooperatistă din Tîrgu-Mureş, condusă de inginerul Ştefan Timofte. Materialul săditor este produs cu rezultate bune la Staţiunea de cercetare şi producţie pomicolă din Tîrgu-Mureş, pepiniera din Reghin, al cărei şef de fermă este Vater Iuliu. Anul acesta au fost produşi 500.000 de altoi. Cu un plug special deservit de Zaharie Petrişor, au fost scoşi peste 200.000 de altoi, din care o bună parte au fost stratificaţi iar alţii valorificaţi. Activitate intensă consemnăm şi la completarea golurilor din plantaţii. La I.A.S. Reghin după o verificare prealabilă au fost sădiţi în toate fermele peste 5.600 de pomi. Prin noile plantări făcute în toamna aceasta în judeţul nostru suprafaţa livezilor a ajuns la peste 7.700 ha. Cît priveşte structura speciilor în I.A.S. ponderea de 77 la sută o reprezintă mărul, iar în C.A.P. ea este de 50 la sută. In gospodăriile populaţiei prunul este mai agreat, el ocupînd o pondere de 68 la sută. Realizările la zi însă nu sunt pe măsura posibilităţilor. Se impune a fi intensificată acţiunea de desfundare a terenului precum şi grăbirea plantărilor la nivelul cerințelor. • STEAUA ROSIE PAGINA 3 Scrisori şi răspunsuri • Printr-o scrisoare, Bartha Ştefan din comuna Gheorghe Doja, satul Leordeni nr. 11, judeţul Mureş, muncitor la „Electromureş“ Tîrgu-Mureş, ne sesizează: „In halta C.F.R. Leordeni, sala de aşteptare pentru călători a fost transformată (numai o parte, ce-i drept în locuinţă, ea fiind ocupată de o lucrătoare a C.F.R., iar altă parte, în magazie pentru scule. In felul acesta elevii, muncitorii şi alte persoane, în jur de 50—60, care fac naveta zilnic la Tîrgu-Mureş, sunt lipsiţi de orice adăpost. Suntem în anotimpul rece şi nu ne convine să stăm afară, pe peron, minute în şir pînă la sosirea trenului“. • Mă numesc Dorina Gherman, locuiesc în Tîrgu-Mureş, str. Voinicenilor nr. 152 şi doresc să vă aduc la cunoştinţă următoarea situaţie: Incepînd cu data de 1 noiembrie lucrez la întreprinderea „Electromureş“ fiind de profesie subinginer. Am venit de la Bistriţa cu transfer deoarece sînt singurul copil şi îmi revine obligaţia de a-mi îngriji părinţii bolnavi. La rîndul meu am un copil în vîrstă de 2 ani, iar în curînd voi avea al doilea copil. De la 1 noiembrie nu am reuşit să asigur copilului faptele necesar deoarece la toate magazinele cu profil alimentar de pe str. Voinicenilor şi str. Kossuth laptele soseşte după ora 7, oră cînd eu sunt deja în întreprindere. Nu am reuşit să-mi fac nici abonament la lapte deoarece cererea mea a fost refuzată categoric. Ce voi putea face cu cei doi copii dacă nu voi găsi înţelegerea necesară la cei care se ocupă de abonamentele la lapte ? ... • Müller Alice din Reghin! Scrisoarea dv. a fost trimisă Direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale, de la care am primit următorul răspuns: „Cerinţa impusă de Legea pensiilor pentru acordarea pensiei de urmaș se referă la persoana decedată care trebuia să fi fost pensionar sau să fi avut calitate de persoană încadrată în muncă la data decesului. Tatăl dv. după sistarea pensiei de invaliditate nu s-a reîncadrat în muncă, astfel că la data decesului nu a avut calitatea de persoană încadrată în muncă, în consecinţă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 39, alin. 2 din Legea nr. 3/1977 şi, ca atare, nici urmaşii nu pot fi înscrişi la pensie de urmaş“. Rubrică realizată de VIORICA MANTA BAKO STICLELE ŞI BORCANELE GOALE SE POT PREDA MAGAZINELOR ALIMENTARE ŞI DE LEGUME-FRUCTE. • LA SCHIMB; • CONTRA MARFA; • SAU NUMERAR. Contribuiţi, astfel, la reintroducerea în circuitul economic a unor însemnate resurse materiale.