Steaua Roşie, decembrie 1982 (Anul 34, nr. 285-309)

1982-12-03 / nr. 285

---------------- VIAŢA DE PARTID ---------------­% Mai sunt disponibilităţi pentru îmbunătăţirea calitativă *) a zootehniei Activitatea fermei zootehnice a cooperativei agricole din Bogata are, desigur, unele aspecte pozi­tive, fără să se ridice, în an­samblu, la nivelul cerinţelor şi exigenţelor actuale. In sectorul avicol planul pe 1982 a fost în­deplinit înainte de termen, rea­­lizîndu-se peste prevederi 25,6 tone carne de pasăre. Şi în pre­zent, cooperativa are 18.000 pui pentru carne şi 6.000 de puicuţe. Efectivul de bovine a crescut, de asemenea, considerabil, ajungînd la 731 capete, faţă de 623 cît s-a prevăzut în primele zece luni. A sporit numărul junincilor, doar la realizarea efectivului de vaci existînd rămîneri în urmă. In perioada la care ne-am referit s-au obţinut 218 viţei, faţă de 207 prevăzuţi iniţial. Datorită nerealizării efectivu­lui de vaci şi altor cauze la care ne vom referi pe parcurs, pînă la sfîrşitul lui octombrie coope­rativa a livrat doar 3.112 hl de lapte marfă, cu 1.560 hl sub plan. Nici producţia medie de lapte pe vacă furajată, care a fost, pe ze­ce luni, de 1.809 litri, nu reflectă posibilităţile reale ale cooperati­vei, fiind cu 452 litri sub nivelul prevăzut. Recent s-a dat în folosinţă, parţial, un grajd nou, modern, pentru 316 vaci, care va asigura condiţii optime pentru creşterea şi îngrijirea animalelor, pentru sporirea producţiei de lapte. Fi­reşte, dacă va dispune de toa­te instalaţiile prevăzute. Deo­camdată s-a introdus apa pota­bilă, au fost puse în funcţiune instalaţiile pentru evacuarea de­jecţiilor, sunt în curs şi lucrările pentru asigurarea mulsului me­canic. In cîteva zile vor fi mon­tate şi utilajele pentru prepara­rea nutreţurilor. In schimb, lu­crările de amenajare a materni­tăţii, prin transformarea şi do­tarea corespunzătoare a unui grajd mai vechi, abia au înce­put. Aşadar, cu toate că iarna „bate la uşă“, aici, la ferma zoo­tehnică a C.A.P. Bogata, mai sunt destul de multe de făcut. Comitetul de partid şi organi­zaţiile de bază din cooperativă, conducerea C.A.P., comitetul co­munal de partid cunosc, desigur, situaţia din zootehnie, au anali­zat, nu o dată, desfăşurarea lu­crărilor de modernizare a aceste­ia, de recoltare şi depozitare a furajelor, modul cum acţionează comuniştii, cadrele tehnice, în­grijitorii şi mulgătorii pentru sporirea producţiei animaliere, a­­doptînd măsuri vizînd îmbunătă­ţirea muncii în acest important sector de activitate. Faptul că necesarul de nutreţuri a fost a­­sigurat, că noul grajd s-a dat în folosinţă înainte de sosirea iernii, că efectivele au crescut şi că producţia zilnică de lapte se menţine constant, la 7 litri pe vacă furajată, atestă eficienţa măsurilor adoptate. In sectorul zootehnic, în cen­trul de comună şi la grajdurile din Banta şi Mălăişte, lucrează 24 de membri de partid, majori­tatea muncind cu dăruire, cu spi­rit de răspundere. Din păcate, ei n-au luat atitudine în toate cazurile împotriva unor manifes­tări de delăsare şi indisciplină. Mai mult, ferma a trebuit să re­nunţe la „serviciile“ unuia dintre ei tocmai datorită unor repetate absenţe de la locul de muncă. Organizaţiile de partid au da­toria să exercite un control per­manent asupra modului cum se desfăşoară modernizarea zooteh­niei, asupra activităţii tuturor ce­lor implicaţi în această acţiune, asigurînd terminarea grabnică a tuturor lucrărilor, punerea în funcţiune, în termen cît mai scurt a instalaţiilor de muls şi, îndeosebi, a bucătăriei furajere. Faptul că furajele ajung în iesle fără să fie preparate, diminuează producţia de lapte. Şeful fermei zootehnice, relativ nou în această funcţie, ceilalţi specialişti, tre­buie să fie mai exigenţi faţă de calitatea muncii crescătorilor de animale, să acţioneze pentru res­pectarea programului în fiecare grajd, pentru gospodărirea raţio­nală a nutreţurilor, astfel încît să se obţină randamente superioare în producţia de carne şi lapte. In această privinţă sunt încă în­semnate disponibilităţi, care pot fi valorificate numai prin mun­ca harnică, disciplinată, de înalt nivel calitativ a zootehniştilor. ŞT. NEKANICKI BILETELE LA CONTROL ! Se înţelege despre ce este vorba. Şi, cînd toţi călătorii din autobuze au bilete, con­trolorii nu întîmpină nici o dificultate. Dar cînd unul sau mai mulţi cetăţeni au „uitat“ să-şi cumpere bilete sau să şi le perforeze la compostoare, atunci încep discuţiile. Aşa s-a întîmplat zilele tre­cute în Tîrgu-Mureş (autobu­zul nr. 20). Pe o distanţă de cîţiva kilometri, două contro­loare s-au hărţuit chiar cu o călătoare găsită fără bilet. In timp ce respectiva călătoare era ţinută într-un colţ al au­tobuzului, în două-trei staţii au coborît, rîzînd, cel puţin zece călători, toţi fără bilete. In aceleaşi staţii au vrut să mai urce şi alţii, tot fără bi­lete, dar cînd au văzut şi au­zit asprele discuţii dintre con­troloare şi cetăţeanca fără le­­ gjC­7 Şl FĂRĂ COMÎNTArÎT gitimaţia de călătorie, s-au retras discret. Văzînd şi per­­sistînd zilnic asemenea situa­ţii, propunem conducerii au­tobazei de călători a I.J.T.L.M. să organizeze controale în o­­rele de vîrf. La asemenea con­troale să ia parte mai mulţi lucrători ai autobazei. Iar cei fără bilet să suporte conse­cinţele. Pentru că, I.J.T.L. nu este întreprindere de binefa­cere ! PIERDERE DE CĂLDURĂ De cîţiva ani, odată cu ve­nirea anotimpurilor reci, pe strada Argeşului din Tîrgu- Mureş, în faţa unor blocuri încep săpăturile pentru repa­rarea unor conducte defecte, din care se evaporă în trîmbe subţiri ori groase agentul ter­mic. Ceea ce trebuie menţio­nat şi criticat este faptul că a­­proape în fiecare an săpături­le se fac cam în aceleaşi lo­­­­curi! Se pune întrebarea: de­­ ce calitate sunt reparaţiile la­­ conducte, dacă ele se repetă­­ în fiecare an ?­­ C. CONSTANTIN : UNIUNEA JUDEŢEANĂ A COOPERATIVELOR MEŞTEŞUGĂREŞTI MUREŞ, TIRGU-MUREŞ str. Kossuth Lajos nr 20 anunţă concurs pentru ocuparea posturilor de CONTABIL ŞEF la: Cooperativa Constructorul Tîrgu-Mureş, condiţii: studii superioare. Cooperativa UNITATEA Tîrgu-Mureş, condiţii: studii superioare sau medii. Cererile se depun personal pină la data de 10 decembrie 1982, la biroul personal al uniunii. Meciurile disputate joi în etapa a doua a competiţiei de fotbal „Cupa a 35-a aniversare a Republicii“ s-au încheiat cu următoarele rezultate: Bucureşti: Steaua — Dinamo 4—1 (2—0). F.C. Constanţa — Sportul stu­denţesc 2—0 (0—0). Rm. Vîlcea: Chi­mia — Univ. Craiova (echipă de ti­neret) 2—0 (2—0). Piteşti: F.C. Argeş — F.C. Olt 1—2 (1—0). Ploieşti: Petro­lul — S.C. Bacău 2—1 (2—1). Tîrgo­­vişte: C.S. Tîrgovişte — Poli­ Iaşi 2—1 (0—0). Timişoara: Corvinul Hu­nedoara — Jiul Petroşani 2—1 (0—1); Politehnica Timişoara — A.S.A. Tîrgu- Mureş 3—1 (2—0). Punctele au fost realizate de Palea (2) şi Anghel, res­pectiv Biro I. Ultima etapă din cadrul grupelor preliminare se va disputa duminică, 5 decembrie. Parada modei Clubul muncitoresc „Prod­­complex", Comitetul XI.T.C. şi comisia de femei din între­prindere au organizat, în sa­la clubului, o paradă a mo­dei Manifestarea este inedită prin faptul că, la crearea modelelor ca şi la confecţio­narea lor, a contribuit o sin­gură persoană: tînăra Ke­mény Ildikó, a cărei pledoa­rie pentru moda feminină de ocazie a fost deosebit de a­­preciată, atît de fetele care au prezentat modelele şi ca­re au ţinut să devină şi proprietarele lor, cit şi de numerosul public (nu numai feminin) prezent în sală. La reuşita manifestării a con­tribuit şi cosmeticiana Bras­­say Magdalena ca şi... at­mosfera ambientată excelent de fondul muzical şi orga de lumini din timpul paradei. Cronică de cenaclu . După două intîlniri cu oamenii muncii de la întreprinde­rea Prodcomplex şi Fabrica de piele din Tirgu-Mureş, mem­brii cenaclului literar „Liviu Rebreanu“ au onorat prin pre­zenţa lor, plină de efervescenţă creatoare, şedinţa din 28 no­iembrie. Medalionul închinat prozatorului Ion Agîrbiceanu a fost susţinut de Ion I­lie Mileşan pentru ca, apoi, Cătălin Neghină să interpreteze la chitară o nouă compoziţie proprie. Proza citită de Virgil Ciurezu a suscitat vii discuţii pro şi contra determinate de inconsistenţa finalului în raport cu via­bilitatea personajelor in prima parte a povestirii. La discuţii au participat Aura Mit, Ion Bota, Ioan Nistor, Alexandru Munteanu, Constantin Basov, Pricop Zaharagiu, Ion Tighiliu şi Ion Ilie Mileşan. Următoarea şedinţă va avea loc în 19 decembrie a.c. . în atenţie — plantarea pomilor Eficienţa plantărilor de toamnă este bine cunoscută, fapt pentru care pomicultorii se grăbesc să se folosească de acest timp încă bun de lucru. In toamna aceasta în între­prinderile agricole de stat din Reghin şi Zagăr au fost fă­cute plantări de pomi pe 30 ha. Pomii au fost sădiţi pe su­prafeţe mai mari de 40 ha şi la Asociaţia economică inter­­cooperatistă din Tîrgu-Mureş, condusă de inginerul Ştefan Timofte. Materialul săditor este pro­dus cu rezultate bune la Sta­ţiunea de cercetare şi produc­ţie pomicolă din Tîrgu-Mu­reş, pepiniera din Reghin, al cărei şef de fermă este Vater Iuliu. Anul acesta au fost pro­duşi 500.000 de altoi. Cu un plug special deservit de Zaha­­rie Petrişor, au fost scoşi peste 200.000 de altoi, din ca­re o bună parte au fost strati­ficaţi iar alţii valorificaţi. Ac­tivitate intensă consemnăm şi la completarea golurilor din plantaţii. La I.A.S. Reghin du­pă o verificare prealabilă au fost sădiţi în toate fermele peste 5.600 de pomi. Prin noile plantări făcute în toamna aceasta în judeţul nostru suprafaţa livezilor a a­­juns la peste 7.700 ha. Cît pri­veşte structura speciilor în I.A.S. ponderea de 77 la sută o reprezintă mărul, iar în C.A.P. ea este de 50 la sută. In gospodăriile populaţiei prunul este mai agreat, el o­­cupînd o pondere de 68 la sută. Realizările la zi însă nu sunt pe măsura posibilităţilor. Se impune a fi intensificată ac­ţiunea de desfundare a tere­nului precum şi grăbirea plantărilor la nivelul cerin­țelor. • STEAUA ROSIE PAGINA 3 Scrisori şi răspunsuri • Printr-o scrisoare, Bartha Ştefan din comuna Gheorghe Do­ja, satul Leordeni nr. 11, judeţul Mureş, muncitor la „Electromu­­reş“ Tîrgu-Mureş, ne sesizează: „In halta C.F.R. Leordeni, sala de aşteptare pentru călători a fost transformată (numai o par­te, ce-i drept­ în locuinţă, ea fiind ocupată de o lucrătoare a C.F.R., iar altă parte, în maga­zie pentru scule. In felul acesta elevii, muncitorii şi alte persoa­ne, în jur de 50—60, care fac naveta zilnic la Tîrgu-Mureş, sunt lipsiţi de orice adăpost. Sun­tem­ în anotimpul rece şi nu ne convine să stăm afară, pe peron, minute în şir pînă la sosirea tre­nului“. • Mă numesc Dorina Gherman, locuiesc în Tîrgu-Mureş, str. Voi­­nicenilor nr. 152 şi doresc să vă aduc la cunoştinţă următoarea si­tuaţie: Incepînd cu data de 1 no­iembrie lucrez la întreprinderea „Electromureş“ fiind de profesie subinginer. Am venit de la Bis­triţa cu transfer deoarece sînt singurul copil şi îmi revine obli­gaţia de a-mi îngriji părinţii bol­navi. La rîndul meu am un copil în vîrstă de 2 ani, iar în curînd voi avea al doilea copil. De la 1 noiembrie nu am reuşit să asigur copilului faptele necesar deoare­ce la toate magazinele cu profil alimentar de pe str. Voinicenilor şi str. Kossuth laptele soseşte du­pă ora 7, oră cînd eu sunt deja în întreprindere. Nu am reuşit să-mi fac nici abonament la lap­te deoarece cererea mea a fost refuzată categoric. Ce voi putea face cu cei doi copii dacă nu voi găsi înţelegerea necesară la cei care se ocupă de abonamentele la lapte ? ... • Mü­ller Alice din Reghin! Scrisoarea dv. a fost trimisă Di­recţiei pentru probleme de mun­că şi ocrotiri sociale, de la care am primit următorul răspuns: „Cerinţa impusă de Legea pen­siilor pentru acordarea pensiei de urmaș se referă la persoana decedată care trebuia să­­ fi fost pensionar sau să fi avut calitate de persoană încadrată în muncă la data decesului. Tatăl dv. du­pă sistarea pensiei de invalidita­te nu s-a reîncadrat în muncă, astfel că la data decesului nu a avut calitatea de persoană înca­drată în muncă, în consecinţă nu sunt îndeplinite condiţiile prevă­zute de dispoziţiile art. 39, alin. 2 din Legea nr. 3/1977 şi, ca a­­tare, nici urmaşii nu pot fi în­scrişi la pensie de urmaş“. Rubrică realizată de VIORICA MANTA BAKO STICLELE ŞI BORCANELE GOALE SE POT PREDA MAGAZINELOR ALIMENTARE ŞI DE LEGUME-FRUCTE. • LA SCHIMB; • CONTRA MARFA; • SAU NUMERAR. Contribuiţi, astfel, la reintroducerea în circuitul economic a unor însemnate resurse materiale.

Next