Steaua Roşie, februarie 1983 (Anul 34, nr. 25-48)

1983-02-01 / nr. 25

a PBOICTAOI DIM TOATC TAit/U ,­JHlzl-VA­­leau­a roşie ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN MĂSURI EFICIENTE PENTRU ÎNDEPLINIREA HOTĂRÎRILOR CONFERINŢEI NAŢIONAIE A PARTIDULUI 1983 - an al unei activităţi de producţie superioară Fabrica de anvelope Luduş a încheiat activitatea anului trecut cu rezultate bune. A fost depăşi­tă producţia marfă cu 6 milioa­ne lei, producţia netă cu 1,8 mi­lioane lei, exportul cu 1,6 mili­oane lei. Producţia fizică reali­zată peste plan este concretizată într-o gamă variată de piese de schimb, 6.300 anvelope reşapate, 115 tone produse tehnice din ca­uciuc şi 58 tone utilaj tehnolo­gic. Planul pe 1982 a fost rea­lizat cu 10 zile mai devreme, co­lectivul fabricii îndeplinind toţi indicatorii sintetici ai planului. Oamenii muncii de la această tînără fabrică luduşeană au in­trat în 1983 cu o bună pregătire a producţiei. Este meritul lor, de­sigur, pentru că au dat o mare importanţă acestei acţiuni, ale­­gînd calea progresului tehnic ca metoda cea mai eficace de solu­ţionare. La Fabrica de anvelope Luduş cea mai mare parte a producţiei ce se va realiza în 1983 este nouă. Ca o dovadă că economia naţio­nală în ansamblul ei este foarte receptivă la noutăţi stă creşte­rea accentuată a cererii acestor produse, acoperirea integrală cu contracte şi comenzi a producţi­ei fizice pe 1983. Asigurarea des­facerii tuturor produselor sale este un mare cîştig al colectivu­lui, ceea ce permite să-şi concen­treze eforturile spre realizarea producţiei şi acoperirea acesteia cu materii prime. Anul 1983, în ansamblul său, a­­pare ca un an al marilor respon­sabilităţi, dar care bine traduse în fapt vor da colectivului noi împliniri şi satisfacţii. Anul e greu pentru că multe sunt noută­ţile de înfăptuit, dar şi pentru că, pentru prima dată, colectivul a­­cesta, acum de sine stătător, va trebui să confirme­ marea investi­ţie de încredere ce i s-a conferit.­­ Anul acesta, ne arăta direc­torul Ioan Borda, va trebui să producem de două ori mai multe camere de biciclete, de două ori mai multe anvelope de biciclete, să reşapăm cu 50 la sută mai multe anvelope auto şi de tractor. Creşteri importante avem şi la garnituri presate din cauciuc şi la utilajele tehnologice. Nu ne este uşor, dar întregul nostru co­lectiv este pătruns de sarcinile pe care le avem. Mai mult ca oricînd, milităm pentru o nouă calitate a muncii în toate secţiile şi atelierele fabricii, pentru o mai bună organizare a produc­ţiei, pentru întărirea disciplinei tehnologice şi de muncă, pentru promovarea cu curaj a tuturor noutăţilor tehnice preconizate, pentru economii severe la mate­rii prime, materiale şi energie, aşa cum ne îndeamnă secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în Raportul la Conferinţa Naţională a parti­dului din decembrie anul trecut. Şi colectivul fabricii noastre, a­­semeni întregii clase muncitoare, întregului partid şi popor, îi u­­rează tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate revolu­ţionară şi a zilei sale de naştere viaţă îndelungată, multă sănă­tate şi putere de muncă spre bi­nele şi fericirea României socia­liste. Muncind cu exigenţă sporită, colectivul nostru îşi creează zi de zi condiţii tot mai bune de re­alizare şi depăşire a planului pe prima lună a acestui an. Succe­sele din primele două decade ale lui ianuarie ne dau certitudinea îndeplinirii planului acestei luni, punîndu-ne de pe acum problema câştigării unui avans în produc­ţie, care să ne faciliteze reali­zarea prevederilor pe 1983 îna­inte de termen. I. CISMAS Rolul statului democraţiei muncitoreşti, revoluţionare Tezelor cuprinse în documen­tele de partid privind creşterea rolului statului democraţiei mun­citoreşti, revoluţionare, în condu­cerea întregii vieţi economico­­sociale, conlucrarea armonioasă dintre organele statului şi orga­nismele democratice in cadrul sistemului unitar al democraţiei socialiste, li se acordă o atenţie de prim ordin, purtînd ampren­ta marii personalităţi politice a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, de a cărui strălucită activitate sunt indisolubil legate măreţele izbînzi dobindite de po­porul român. înfăptuirea consec­ventă a programului partidului şi a Directivelor Congresului al XlI-lea, a determinat o dezvolta­re impetuoasă a patriei noastre pe calea făuririi societăţii socia­liste multilateral dezvoltate şi a înaintării spre comunism. Corespunzător dezvoltării sus­ţinute a forţelor de producţie şi perfecţionării relaţiilor de pro­ducţie, au avut­­loc profunde schimbări revoluţionare în struc­tura socială a ţării. In fiziono­mia întregii societăţi. O contribu­ţie hotărîtoare la procesul de o-H­STIN ENE preşedintele Tribunalului judeţean Mureş (Continuare în pag. a 4-a) ­Hilimitiliban. • „50 de ani de la luptele revoluţionare ale muncitorilor petrolişti şi ceferişti din Ro­mânia“ este tema expunerii pe care dr. Ioan Rop, cercetă­tor ştiinţific, o va susţine miercuri, 2 februarie a.c., ora 18, în sala de şedinţe din str. Bartók Bela nr. 1, Tirgu-Mu­­reş. • Începînd de astăzi auto­buzele de pe linia cu numă­rul 15 vor circula pe următo­rul traseu: Piaţa Bulgarilor — Cuza Vodă — Kossuth — Po­­­leni — Sincraiu de Mureş — Nazna Deci ele nu vor mai circula pînă la gara mare C.F.R. • Teatrul de estradă din De­va prezintă astăzi, ora 20, în sala mare a Palatului cul­turii din Tîrgu-Mureş, un spectacol cu comedia muzi­cală „Omul care a văzut moartea“ de Victor Eftimiu. • Comitetul orăşenesc pen­tru cultură şi educaţie socia­listă şi Biblioteca orăşenească Reghin au editat volumul „Reghinul cultural“. El con­ţine studii şi articole despre trecutul şi prezentul cultural­­istoric al oraşului lutierilor ro­mâni. Coordonatorii volumu­lui sunt dr Grigore Ploeştea­­nu şi Marin Sara. Pe cronofagi ÎL blamează toată lumea pentru că ei sunt cei care încurcă lucrurile, cei care răpesc timpul altora. lată că în ultima perioadă în Tîrgu-Mureş au apărut şi ziarofagi, adică o speţă de oameni care umblă noaptea la chioşcurile de ziare şi iau pachetele cu presa locală şi dispar cu ele. Asemenea „citi­tori“ în întuneric n-au mai întîlnit oamenii muncii din cartiere, care să le ia întreaga cantitate de ziare dintr-o zi. Cum este oare posibil ca în cartierul Tudor III să dispară în 12 ianuarie 170 de ziare, ce monștri s-or fi născut în cape­tele celui sau celor care au luat alte­­100 de ziare de la chioş­cul de lingă magazinul Mer­cur, sau din cartierul 7 Noiembrie? Se vede că raţiunea nu primează la asemenea indivizi, că ei vor să lipsească sute de oameni de ziarul cotidian. Neîndoios că, a sosit ora socotelilor, a întrebărilor, să vedem cît au citit şi ce ştiu. Aşa este drept. GH. BARBULESCU 4 pagini, II 50 de bani // Şedinţa Biroului Comitetului judeţean de partid Luni, 31 ianuarie a.c., a avut loc şedinţa Biroului Comitetului judeţean de partid. La primul punct din ordinea de zi, biroul a analizat pe bază de raport e­­fectivul, compoziţia şi structura organizatorică a organizaţiei ju­deţene de partid la 31 decembrie 1982. Biroul Comitetului judeţean de partid,­­comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale de partid, s-a apreciat în şedinţă, au desfă­şurat în anul 1982 o susţinută muncă politico-organizatorică pentru întărirea continuă a rîn­­d­uri­lor partidului, pentru creşte­rea rolului său conducător în toate domeniile de activitate. S-a urmărit în permanenţă evoluţia efectivului organizaţiilor de ba­ză, compoziţia socială pe sexe, vîrste şi naţionalităţi. Ca urmare a măsurilor politi­ce organizatorice întreprinse în anul 1982, organizaţiile de partid din judeţ au primit 3.829 noi membri de partid. Din cei pri­miţi 75,6 la sută sunt muncitori, 11,3 la sută ţărani, 13,1 la sută intelectuali, din care 48,8 la sută reprezintă femeile. O preocupare de seamă a or­ganelor şi organizaţiilor de par­tid a fost şi urmărirea îmbunătă­ţirii compoziţiei naţionale a or­ganizaţiei judeţene de partid. Astfel, din totalul celor primiţi 66,47 la sută sînt români, 32,10 la sută maghiari, 1,33 la sută ger­mani, 0,10 la sută alţii. Biroul Comitetului judeţean de partid a stabilit ca pe viitor, organele şi organizaţiile de partid să-şi îm­bunătăţească mai mult activita­tea de primire in partid din rîn­­dul oamenilor muncii de naţio­nalitate maghiară şi germană. (Continuare în pag a 4-a) ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Ieri, a avut loc şedinţa Comi­tetului executiv al Consiliului popular judeţean. Comitetul exe­cutiv a analizat modul de reali­zare a aprovizionării populaţiei cu produse agroalimentare şi combustibili solizi pe trimestrul IV 1982 şi semestrul I 19­83. Din analiza făcută, s-a desprins fap­tul că in judeţ în perioada la ca­re se referă raportul, aprovizio­narea s-a desfăşurat pe baza pro­gramului privind autoconducerea şi autoaprovizionarea teritorială privind asigurarea populaţiei cu produse agroalimentare, vegeta­le şi animale şi cu combustibili aprobat de sesiunea Consiliului popular judeţean, în ce priveşte produsele ali­mentare,­­ carne, produse din carne, conserve, lapte şi produse din lapte, grăsimi vegetale şi a­­nimale, zahăr şi produse zaha­roase, peşte şi conserve de peşte, conserve de legume şi fructe, fă­ină albă şi de mălai, legume şi fructe — la dimensionarea can­tităţilor prevăzute în programul pe trimestrul IV 1982 şi semes­trul I 1983 s-au avut în vedere resursele de care dispune atit agricultura judeţului cît şi gos­podăriile populaţiei. Comitetul executiv a trasat ca sarcină tuturor consiliilor popu­lare din judeţ, cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere de a se preocupa mai concret şi sistematic pentru îndeplinirea in­tegrală şi livrarea la fondul de stat pe bază de contracte de (Continuare în Pag. a 4-a) Adunări generale ale oamenilor muncii Angajamente mobilizatoare pentru depăşirea planului pe 1983 „Deşi prevederile pe 1983 sunt sensibil mai mari decit realiză­rile anului trecut — ne spunea înainte de adunarea generală in­ginerul şef Victor Verzea — co­lectivul nostru este pregătit şi hotărit să le îndeplinească şi să le depăşească. Vă veţi convinge din dezbaterile adunării că, în linii generale, avem create toate condiţiile ca sarcinile de plan să le îndeplinim ritmic, la un înalt nivel calitativ şi de eficienţă — aşa cum s-a subliniat din nou la Conferinţa Naţională a partidu­lui“. . Cu seriozitate şi competenţă vorbitorii au abordat în spirit analitic toate aspectele produc­ţiei. Desigur, punctul de plecare l-au reprezentat datele din Da­rea de seamă — prezentată de ing. Ştefan Gede, directorul în­treprinderii — înseşi realizările anului 1982 reflectînd modul con­cret de manifestare a răspun­derii muncitoreşti. Deşi bilanţul anului trecut este pozitiv, toţi in­dicatorii de plan, cu excepţia in­vestiţiilor, fiind realizaţi şi de­păşiţi,­­ în condiţiile creşterii eficienţei economice şi încadră­rii în normele de consum la ma­teriale, energie electrică şi com­bustibil, fără nici o reclamaţie privitoare la calitatea produselor — spiritul critic şi combativ al vorbitorilor a subliniat tocmai faptul că întreprinderea, colecti­vul său de pe platformele din Tîrgu-Mureş şi Sighişoara, are posibilitatea şi trebuie să ridice mai mult nivelul organizării pro- M. BARDAŞANU (Continuare In pag a 4-a) ANGAJAMENTELE COLECTIVULUI DE LA I. CH. PRODCOMPLEX • Depăşirea planului la producţia industrială cu: 3 milioane lei la producţia netă, 6 milioane lei la producţia marfă, 6 milioane lei la pro­ducţia globală, un milion lei la producţia marfă vîndută şi încasată; • Realizarea peste prevederi a: 10 tone pro­duse din polietilenă, 25 tone produse din cau­ciuc, 10 tone produse din P.V.C., 200 mp țesă­turi tip lină, 5 tone utilaje tehnologice, produse ale industriei electrotehnice — 500.000 lei, piese de schimb — 500.000 lei, sticlărie menaj — 1,5 milioane lei, arcuri și armături­­ pentru sime­­ringuri — 500.000 lei; • Depăşirea planului la export cu 1,5 mili­oane lei; • Depăşirea planului la fondul pieţei cu 1,5 milioane lei; • Creşterea productivităţii muncii cu 1 la sută (850 lei/lucrător); • Elaborarea şi introducerea de noi tehno­logii, reproiectarea şi asimilarea a 25 produse noi; • Economisirea a 70 tone metal, reducerea consumului de energie cu 10 MW şi a combusti­bilului cu 50 t.c.c, folosirea a 50 tone deşeuri recuperabile; • Creşterea, faţă de 1982, cu 0,5 la sută a indicilor de utilizare specifici ramurilor; • Creşterea cu 0,5 la sută a indicelui de utilizare a fondului de timp maxim disponibil; • Realizarea integrală a programului de per­fecţionare a pregătirii profesionale a întregului personal muncitor. ANUL XXXIV. li Nr. 25 (7.715) VL­ ­I I februarie 1983 jl

Next