Steaua Roşie, februarie 1983 (Anul 34, nr. 25-48)
1983-02-01 / nr. 25
a PBOICTAOI DIM TOATC TAit/U ,JHlzl-VAleaua roşie ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL PCR SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN MĂSURI EFICIENTE PENTRU ÎNDEPLINIREA HOTĂRÎRILOR CONFERINŢEI NAŢIONAIE A PARTIDULUI 1983 - an al unei activităţi de producţie superioară Fabrica de anvelope Luduş a încheiat activitatea anului trecut cu rezultate bune. A fost depăşită producţia marfă cu 6 milioane lei, producţia netă cu 1,8 milioane lei, exportul cu 1,6 milioane lei. Producţia fizică realizată peste plan este concretizată într-o gamă variată de piese de schimb, 6.300 anvelope reşapate, 115 tone produse tehnice din cauciuc şi 58 tone utilaj tehnologic. Planul pe 1982 a fost realizat cu 10 zile mai devreme, colectivul fabricii îndeplinind toţi indicatorii sintetici ai planului. Oamenii muncii de la această tînără fabrică luduşeană au intrat în 1983 cu o bună pregătire a producţiei. Este meritul lor, desigur, pentru că au dat o mare importanţă acestei acţiuni, alegînd calea progresului tehnic ca metoda cea mai eficace de soluţionare. La Fabrica de anvelope Luduş cea mai mare parte a producţiei ce se va realiza în 1983 este nouă. Ca o dovadă că economia naţională în ansamblul ei este foarte receptivă la noutăţi stă creşterea accentuată a cererii acestor produse, acoperirea integrală cu contracte şi comenzi a producţiei fizice pe 1983. Asigurarea desfacerii tuturor produselor sale este un mare cîştig al colectivului, ceea ce permite să-şi concentreze eforturile spre realizarea producţiei şi acoperirea acesteia cu materii prime. Anul 1983, în ansamblul său, apare ca un an al marilor responsabilităţi, dar care bine traduse în fapt vor da colectivului noi împliniri şi satisfacţii. Anul e greu pentru că multe sunt noutăţile de înfăptuit, dar şi pentru că, pentru prima dată, colectivul acesta, acum de sine stătător, va trebui să confirme marea investiţie de încredere ce i s-a conferit. Anul acesta, ne arăta directorul Ioan Borda, va trebui să producem de două ori mai multe camere de biciclete, de două ori mai multe anvelope de biciclete, să reşapăm cu 50 la sută mai multe anvelope auto şi de tractor. Creşteri importante avem şi la garnituri presate din cauciuc şi la utilajele tehnologice. Nu ne este uşor, dar întregul nostru colectiv este pătruns de sarcinile pe care le avem. Mai mult ca oricînd, milităm pentru o nouă calitate a muncii în toate secţiile şi atelierele fabricii, pentru o mai bună organizare a producţiei, pentru întărirea disciplinei tehnologice şi de muncă, pentru promovarea cu curaj a tuturor noutăţilor tehnice preconizate, pentru economii severe la materii prime, materiale şi energie, aşa cum ne îndeamnă secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în Raportul la Conferinţa Naţională a partidului din decembrie anul trecut. Şi colectivul fabricii noastre, asemeni întregii clase muncitoare, întregului partid şi popor, îi urează tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul împlinirii a 50 de ani de activitate revoluţionară şi a zilei sale de naştere viaţă îndelungată, multă sănătate şi putere de muncă spre binele şi fericirea României socialiste. Muncind cu exigenţă sporită, colectivul nostru îşi creează zi de zi condiţii tot mai bune de realizare şi depăşire a planului pe prima lună a acestui an. Succesele din primele două decade ale lui ianuarie ne dau certitudinea îndeplinirii planului acestei luni, punîndu-ne de pe acum problema câştigării unui avans în producţie, care să ne faciliteze realizarea prevederilor pe 1983 înainte de termen. I. CISMAS Rolul statului democraţiei muncitoreşti, revoluţionare Tezelor cuprinse în documentele de partid privind creşterea rolului statului democraţiei muncitoreşti, revoluţionare, în conducerea întregii vieţi economicosociale, conlucrarea armonioasă dintre organele statului şi organismele democratice in cadrul sistemului unitar al democraţiei socialiste, li se acordă o atenţie de prim ordin, purtînd amprenta marii personalităţi politice a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, de a cărui strălucită activitate sunt indisolubil legate măreţele izbînzi dobindite de poporul român. înfăptuirea consecventă a programului partidului şi a Directivelor Congresului al XlI-lea, a determinat o dezvoltare impetuoasă a patriei noastre pe calea făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a înaintării spre comunism. Corespunzător dezvoltării susţinute a forţelor de producţie şi perfecţionării relaţiilor de producţie, au avutloc profunde schimbări revoluţionare în structura socială a ţării. In fizionomia întregii societăţi. O contribuţie hotărîtoare la procesul de o-HSTIN ENE preşedintele Tribunalului judeţean Mureş (Continuare în pag. a 4-a) Hilimitiliban. • „50 de ani de la luptele revoluţionare ale muncitorilor petrolişti şi ceferişti din România“ este tema expunerii pe care dr. Ioan Rop, cercetător ştiinţific, o va susţine miercuri, 2 februarie a.c., ora 18, în sala de şedinţe din str. Bartók Bela nr. 1, Tirgu-Mureş. • Începînd de astăzi autobuzele de pe linia cu numărul 15 vor circula pe următorul traseu: Piaţa Bulgarilor — Cuza Vodă — Kossuth — Poleni — Sincraiu de Mureş — Nazna Deci ele nu vor mai circula pînă la gara mare C.F.R. • Teatrul de estradă din Deva prezintă astăzi, ora 20, în sala mare a Palatului culturii din Tîrgu-Mureş, un spectacol cu comedia muzicală „Omul care a văzut moartea“ de Victor Eftimiu. • Comitetul orăşenesc pentru cultură şi educaţie socialistă şi Biblioteca orăşenească Reghin au editat volumul „Reghinul cultural“. El conţine studii şi articole despre trecutul şi prezentul culturalistoric al oraşului lutierilor români. Coordonatorii volumului sunt dr Grigore Ploeşteanu şi Marin Sara. Pe cronofagi ÎL blamează toată lumea pentru că ei sunt cei care încurcă lucrurile, cei care răpesc timpul altora. lată că în ultima perioadă în Tîrgu-Mureş au apărut şi ziarofagi, adică o speţă de oameni care umblă noaptea la chioşcurile de ziare şi iau pachetele cu presa locală şi dispar cu ele. Asemenea „cititori“ în întuneric n-au mai întîlnit oamenii muncii din cartiere, care să le ia întreaga cantitate de ziare dintr-o zi. Cum este oare posibil ca în cartierul Tudor III să dispară în 12 ianuarie 170 de ziare, ce monștri s-or fi născut în capetele celui sau celor care au luat alte100 de ziare de la chioşcul de lingă magazinul Mercur, sau din cartierul 7 Noiembrie? Se vede că raţiunea nu primează la asemenea indivizi, că ei vor să lipsească sute de oameni de ziarul cotidian. Neîndoios că, a sosit ora socotelilor, a întrebărilor, să vedem cît au citit şi ce ştiu. Aşa este drept. GH. BARBULESCU 4 pagini, II 50 de bani // Şedinţa Biroului Comitetului judeţean de partid Luni, 31 ianuarie a.c., a avut loc şedinţa Biroului Comitetului judeţean de partid. La primul punct din ordinea de zi, biroul a analizat pe bază de raport efectivul, compoziţia şi structura organizatorică a organizaţiei judeţene de partid la 31 decembrie 1982. Biroul Comitetului judeţean de partid,comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale de partid, s-a apreciat în şedinţă, au desfăşurat în anul 1982 o susţinută muncă politico-organizatorică pentru întărirea continuă a rîndurilor partidului, pentru creşterea rolului său conducător în toate domeniile de activitate. S-a urmărit în permanenţă evoluţia efectivului organizaţiilor de bază, compoziţia socială pe sexe, vîrste şi naţionalităţi. Ca urmare a măsurilor politice organizatorice întreprinse în anul 1982, organizaţiile de partid din judeţ au primit 3.829 noi membri de partid. Din cei primiţi 75,6 la sută sunt muncitori, 11,3 la sută ţărani, 13,1 la sută intelectuali, din care 48,8 la sută reprezintă femeile. O preocupare de seamă a organelor şi organizaţiilor de partid a fost şi urmărirea îmbunătăţirii compoziţiei naţionale a organizaţiei judeţene de partid. Astfel, din totalul celor primiţi 66,47 la sută sînt români, 32,10 la sută maghiari, 1,33 la sută germani, 0,10 la sută alţii. Biroul Comitetului judeţean de partid a stabilit ca pe viitor, organele şi organizaţiile de partid să-şi îmbunătăţească mai mult activitatea de primire in partid din rîndul oamenilor muncii de naţionalitate maghiară şi germană. (Continuare în pag a 4-a) ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Ieri, a avut loc şedinţa Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. Comitetul executiv a analizat modul de realizare a aprovizionării populaţiei cu produse agroalimentare şi combustibili solizi pe trimestrul IV 1982 şi semestrul I 1983. Din analiza făcută, s-a desprins faptul că in judeţ în perioada la care se referă raportul, aprovizionarea s-a desfăşurat pe baza programului privind autoconducerea şi autoaprovizionarea teritorială privind asigurarea populaţiei cu produse agroalimentare, vegetale şi animale şi cu combustibili aprobat de sesiunea Consiliului popular judeţean, în ce priveşte produsele alimentare, carne, produse din carne, conserve, lapte şi produse din lapte, grăsimi vegetale şi animale, zahăr şi produse zaharoase, peşte şi conserve de peşte, conserve de legume şi fructe, făină albă şi de mălai, legume şi fructe — la dimensionarea cantităţilor prevăzute în programul pe trimestrul IV 1982 şi semestrul I 1983 s-au avut în vedere resursele de care dispune atit agricultura judeţului cît şi gospodăriile populaţiei. Comitetul executiv a trasat ca sarcină tuturor consiliilor populare din judeţ, cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere de a se preocupa mai concret şi sistematic pentru îndeplinirea integrală şi livrarea la fondul de stat pe bază de contracte de (Continuare în Pag. a 4-a) Adunări generale ale oamenilor muncii Angajamente mobilizatoare pentru depăşirea planului pe 1983 „Deşi prevederile pe 1983 sunt sensibil mai mari decit realizările anului trecut — ne spunea înainte de adunarea generală inginerul şef Victor Verzea — colectivul nostru este pregătit şi hotărit să le îndeplinească şi să le depăşească. Vă veţi convinge din dezbaterile adunării că, în linii generale, avem create toate condiţiile ca sarcinile de plan să le îndeplinim ritmic, la un înalt nivel calitativ şi de eficienţă — aşa cum s-a subliniat din nou la Conferinţa Naţională a partidului“. . Cu seriozitate şi competenţă vorbitorii au abordat în spirit analitic toate aspectele producţiei. Desigur, punctul de plecare l-au reprezentat datele din Darea de seamă — prezentată de ing. Ştefan Gede, directorul întreprinderii — înseşi realizările anului 1982 reflectînd modul concret de manifestare a răspunderii muncitoreşti. Deşi bilanţul anului trecut este pozitiv, toţi indicatorii de plan, cu excepţia investiţiilor, fiind realizaţi şi depăşiţi, în condiţiile creşterii eficienţei economice şi încadrării în normele de consum la materiale, energie electrică şi combustibil, fără nici o reclamaţie privitoare la calitatea produselor — spiritul critic şi combativ al vorbitorilor a subliniat tocmai faptul că întreprinderea, colectivul său de pe platformele din Tîrgu-Mureş şi Sighişoara, are posibilitatea şi trebuie să ridice mai mult nivelul organizării pro- M. BARDAŞANU (Continuare In pag a 4-a) ANGAJAMENTELE COLECTIVULUI DE LA I. CH. PRODCOMPLEX • Depăşirea planului la producţia industrială cu: 3 milioane lei la producţia netă, 6 milioane lei la producţia marfă, 6 milioane lei la producţia globală, un milion lei la producţia marfă vîndută şi încasată; • Realizarea peste prevederi a: 10 tone produse din polietilenă, 25 tone produse din cauciuc, 10 tone produse din P.V.C., 200 mp țesături tip lină, 5 tone utilaje tehnologice, produse ale industriei electrotehnice — 500.000 lei, piese de schimb — 500.000 lei, sticlărie menaj — 1,5 milioane lei, arcuri și armături pentru simeringuri — 500.000 lei; • Depăşirea planului la export cu 1,5 milioane lei; • Depăşirea planului la fondul pieţei cu 1,5 milioane lei; • Creşterea productivităţii muncii cu 1 la sută (850 lei/lucrător); • Elaborarea şi introducerea de noi tehnologii, reproiectarea şi asimilarea a 25 produse noi; • Economisirea a 70 tone metal, reducerea consumului de energie cu 10 MW şi a combustibilului cu 50 t.c.c, folosirea a 50 tone deşeuri recuperabile; • Creşterea, faţă de 1982, cu 0,5 la sută a indicilor de utilizare specifici ramurilor; • Creşterea cu 0,5 la sută a indicelui de utilizare a fondului de timp maxim disponibil; • Realizarea integrală a programului de perfecţionare a pregătirii profesionale a întregului personal muncitor. ANUL XXXIV. li Nr. 25 (7.715) VL I I februarie 1983 jl