Steaua Roşie, august 1983 (Anul 34, nr. 181-204)

1983-08-02 / nr. 181

Planificarea riguroasă a muncii presupune anticiparea acţiunilor şi eficienţa lor Elaborarea unor planuri de muncă judicioase, cuprinzînd o­­biective clare, concrete, în func­ţie de cerinţele actuale ale pro­ducţiei şi activităţii politico-edu­cative, are un rol important în viaţa organizaţiei de partid. Iată de ce, biroul organizaţiei noastre de bază acordă o atenţie deosebi­tă planificării muncii. Atît o­­biectivele şi măsurile economico­­sociale şi politico-organizatorice programate (legate, fireşte, de termene şi responsabilităţi preci­se), cit şi problemele ce urmea­ză să fie dezbătute şi analizate în şedinţele biroului şi în adu­nările generale ale organizaţiei de bază, sunt stabilite printr-o largă consultare a comuniştilor. Numai astfel putem asigura ca planurile noastre să reflecte preocupările şi sarcinile actuale ale comuniştilor, ale întregului colectiv, să anticipeze şi să pro­grameze corect acţiunile lor vii­toare. Intre membrii biroului or­ganizaţiei noastre de bază exis­tă, în această privinţă, o conlu­crare fructuoasă. Organizaţia de bază nr. 3 car­bid (atelierul var-condiţionare) are în prezent 130 de membri, a­­firmîndu-se ca o forţă activă, di­namică în viaţa colectivului. In planificarea muncii noastre am ţinut seama, în fiecare trimestru, de obiectivele economico-sociale care ne stau în faţă, din hotărî­­rile Conferinţei Naţionale şi ple­narele C.C. al P.C.R., ca şi de hotărîrile şi acţiunile proprii ale organizaţiei de bază. Pentru îndeplinirea sarcinilor de producţie care ne revin, am prevăzut, de pildă, în planul pe primul trimestru, consolidarea buncărului de var propriu, în ve­derea asigurării continuităţii fa­bricaţiei, de această sarcină răs­­punzînd maistrul Nicolae Haneş, inginerul Nicolae Mărgineanu, o­­peratorul Dănilă Bunea, macara­giul Iosif Benyi şi alţi comunişti. Deşi acţiunea s-a finalizat cu o mică întîrziere, abia în aprilie, consolidarea sistemului de susţi­nere a silozului, căptuşirea lui interioară, consolidarea planşeu­­­lui superior s-au realizat prin forţe proprii, asigurînd o econo- VIAŢA DE PARTID mie de aproape 700.000 lei. Tot în primul trimestru am prevăzut o acţiune vizînd creşterea numă­rului de abonamente la presa centrală şi locală, sarcina fiind încredinţată unor membri de par­tid. In urma acestei acţiuni am asigurat creşterea considerabilă a numărului de abonamente, mai ales la „Scînteia“, „Előre“ şi „Steaua roşie“. Pe baza prevederilor planului pe trimestrul II am adoptat mă­suri pentru extinderea grupuri­lor sociale din atelierul var-con­diţionare, pentru realizarea unei ventilaţii corespunzătoare la si­lozurile de var, în vederea îmbu­nătăţirii microclimatului de mun­că, obiective care s-au realizat la termen, cu cheltuieli minime, prin participarea activă a comu­niştilor, a oamenilor muncii din atelier. Desigur, în planurile noastre am prevăzut şi multe al­te obiective şi acţiuni: desfăşu­rarea discuţiilor individuale, a învăţămîntului politico-ideologic, primirea de noi membri etc., as­pecte asupra cărora nu mă o­­presc acum. O atenţie deosebită acordăm graficului adunărilor de partid. Mă voi referi la un singur e­­xemplu. In iunie am analizat în adunarea generală a organizaţiei de bază problema reducerii chel­tuielilor de producţie şi a con­sumurilor specifice de materii prime şi materiale. Am ales a­­ceastă temă fiindcă este deose­bit de actuală, economisirea re­surselor materiale şi energetice fiind o necesitate stringentă a creşterii eficienţei activităţii eco­nomice. Referatul, întocmit de un colectiv format din ing. N. Măr­ginean şi maiştrii Vasile Avram şi Ioan Oanţă, ca şi dezbaterile, au scos în evidenţă însemnate rezerve pentru reducerea consu­murilor specifice, îndeosebi la cocs, calcar, atît prin reducerea pierderilor tehnologice, cît şi prin recondiţionarea şi refolosi­­rea unor materiale, măsurile a­­doptate în acest sens fiind, în prezent, în curs de înfăptuire. Sigur, oricît de judicios ar fi întocmite planurile, esențialul constă în înfăptuirea obiectivelor prevăzute. Biroul analizează, pe­riodic, modul cum sînt îndeplini­te sarcinile prevăzute, ce proble­me au intervenit, acordînd ajuto­rul necesar pentru finalizarea, cu eficienţă maximă, a fiecărei ac­ţiuni, astfel încît organizaţia de bază să-şi afirme zi de zi, prin activitatea tuturor membrilor săi, rolul de forţă vitală în viaţa co­lectivului.• PETRU LECHINŢAN secretar al organizaţiei de bază nr. 3 carbid (var-condiţionare) de la Combinatul chimic Tîrnăveni Constructorii de locuinţe (Urmare din pag. I) cutie şi de transport, să se mi­liteze cu fermitate pentru elimi­narea deficienţelor şi neajunsu­rilor semnalate în primul semes­tru, pentru întărirea colaborării între constructori, proiectanţi şi beneficiari, între constructor şi furnizorul de prefabricate. Participanţii la dezbateri au a­­rătat că bunele rezultate din se­mestrul I pot şi trebuie să fie con­solidate printr-o muncă şi mai e­­xigentă în toate compartimentele activităţii, punîndu-se un accent mai mare pe calitate, în general. Au fost scoase în evidenţă lu­crul de mîntuială la unele con­fecţii metalice şi prefabricate,­­fi­nisaje superficiale la unele blo­curi de locuinţe, lipsa unor am­plasamente pentru atacarea fron­tului de lucru 1983—1984, prezen­ţa risipei pe unele şantiere — u­­nul din motivele pentru care cheltuielile de execuţie nu au fost suficient diminuate. Toate aceste aspecte ridicate în plenul adunării generale a repre­zentanţilor constructorilor au menirea să direcţioneze activi­tatea oamenilor muncii de pe toate şantierele, constituind un mobilizator program de acţiune pe întreg parcursul anului. Con­­tinuînd seria succeselor din pri­mul semestru al anului, îmbună­­tăţindu-şi continuu activitatea, constructorii trustului vor reuşi să înfăptuiască măreţul ţel de a ocupa, în 1983, un loc fruntaş printre cele mai apreciate colec­tive ale economiei județului nos­tru. MICII PESCARI Secerişul griului s-a încheiat, toată recolta este la adăpost I (Urmare din pag I) obţinut în I.A.S. Acăţari, Reghin, Sighişoara şi Sîncrai, C.A.P. Săl­­cud, Mureşeni, Nazna, Balda şi Cheţani. Recolta bună obţinută în acest an se regăseşte în reali­zarea şi depăşirea planului de li­vrări la fondul de stat. Dovedind înalt patriotism, cooperatorii din unităţile consiliilor unice Sărma­­şu, Temut, Luduş şi Zau de Cîm­­pie s-au înscris cu cele mai mari cantităţi livrate peste plan, încheind cu bine, la timp şi fără pierderi una din marile bă­tălii ale anului pentru pîinea ţă­rii, mecanizatorii, ajutaţi de coo­peratori îşi mobilizează acum forţele în vederea eliberării grab­nice a terenurilor de paie, la e­­xecutarea arăturilor de vară, la întreţinerea culturilor succesive, pregătesc intens campania de toamnă. Suntem­ informaţi că da­torită măsurilor luate în spiritul indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a se acorda mai mare atenţie producerii seminţe­lor, judeţul nostru a reuşit să producă şi să depoziteze întrea­ga cantitate necesară şi cantităţi suplimentare pentru nevoile altor județe. în grădinile de legume (Urmare din pag I) beneficieze de preţuri bune, fapt ce i-a permis ca încă de pe acum să-şi realizeze în proporţie­­le peste 60 la sută planul de ve­nituri. După ultimele date, de la ferma de solarii Ungheni au fost livrate deja 35 t vinete, 105 t ar­dei, 240 t tomate, 70 t varză şi altele. . Pe lingă aceste corelări şi ac­ţiuni bine organizate, mai ales la preluarea mărfii, de la fermele le­gumicole din Voivodeni, Glodeni şi din altele ni se semnalează că C.L.F. Reghin nu respectă graficul, ceea ce creează greutăţi C.A.P. în executarea lucrărilor de recoltare şi pregătire a pro­duselor pentru livrare. Except în aceste neajunsuri, menţionăm că interes şi preocupare pentru re­coltarea şi valorificarea produse­lor se manifestă şi în alte ferme legumicole, printre care cele din Bogata, Bazna, Sîntana de Mu­reş, Cuci, Deal, Suseni şi Gă­­neşti. Se lucrează intens la recol­tarea cepei din arpagic unde rea­lizările , au ajuns la peste 260 t şi altele. Ancheta noastră Cu ce rezultate aui încheiat primul semestru ? (II) întreprinderea judeţeană de le­gume şi fructe. Asupra rezulta­telor înregistrate în cursul se­mestrului I 1983, ne-a informat tovarăşul Vasile Jude, directorul întreprinderii. „Pentru început aş dori să subliniez rolul deosebit de important pe care îl ocupă activitatea de contractări şi a­­chiziţii în cadrul întreprinderii noastre, pentru preluarea integra­lă a fondului de marfă de la producători. In perioada la care ne rapor­tăm fermele proprii au obţinut producţii superioare de legume şi fructe proaspete, au livrat la fondul de stat cantităţi sporite de legume de cîmp, de seră şi de fructe, cu depăşiri ale indicatori­lor de plan variind între 26 şi 66 procente. Din analiza dina­mică a volumului desfacerilor cu amănuntul rezultă că populaţia a beneficiat de mai multe legu­me de seră — salată verde, toma­te, gulioare, vinete, ardei gras, varză timpurie şi de vară, cartofi — asigurînd astfel o aproviziona­re satisfăcătoare. Sarcinile de plan la producţia industrială au fost realizate în procent de 126,8 la sută, valoarea producţiei nete a urcat la 121 la sută, ca urmare a utilizării eficiente a maşinilor şi utilajelor, a reducerii consu­mului de combustibil şi de ener­gie, a cheltuielilor materiale în general. Şi producţia fizică la principalele grupe de produse a fost depăşită în medie cu 9,8 la sută. Din producţia agricolă şi in­dustrială — circa 11 milioane lei — întreprinderea noastră a li­vrat la export 218 tone legume de seră, 212 tone fructe deshidra­tate, 280 tone fructe proaspete. Bilanţul activităţii din semestrul I s-a încheiat cu un beneficiu peste plan“, întreprinderea comercială de stat pentru mărfuri alimentare şi alimentaţie publică Sighişoara. Directorul acestei întreprinderi comerciale cu dublu rol, Petre Porumbăcean, ne-a relatat: „la cursul primului semestru al a­­nului 1983 am vîndut populaţiei cantităţi mult sporite de produ­se alimentare, în procente de 8 pînă la 45 la sută. Toate unităţile comerciale din Sighişoara au pus la dispoziţia cumpărătorilor sem­i­preparate cu­linare în stare proaspătă, peşte congelat şi sărat, conserve de le­gume şi fructe, paste făinoase, produse lactate, preparate din carne, fondul de­­ marfă fiind cu 12,7 la sută mai mare faţă de a­­ceeaşi perioadă a anului trecut. Volumnul desfacerilor a crescut cu 7,12 la sută, beneficiul cu 4 la sută. Dispunem de o gospodărie anexă, de unde am livrat secto­rului de alimentaţie publică 4,4 tone carne de porc, de o ciuper­­cărie în suprafaţă de 132 metri pătraţi. In acest an am amenajat un eleşteu cu 2 hectare luciu de apă, la a cărui populare cu peşte am beneficiat de sprijinul Între­prinderii piscicole Zau de Cîm­­pie. Cu toate aceste rezultate şi preocupări, se impune şi în con­tinuare îmbunătăţirea muncii de aprovizionare ritmică, ca şi a în­tregii noastre activităţi prin întă­rirea disciplinei, printr-o bună servire a cetăţenilor“. DORIN BORDA Cronică de cenaclu După dezbaterea din ultima şe­dinţă a cenaclului „Liviu Re­­breanu“ a unor probleme orga­nizatorice s-a trecut la lecturarea lucrărilor celor programaţi. Pro­za septuagenarului mereu plin de vitalitate şi bonomie, AL. MUN­­TEANU, redă momente ale dra­gostei de mamă către fiică, pre­cum­­ şi a fiicei către colegi in condiţiile evenimentelor dramati­ce desfăşurate în primăvara şi vara anului 1970. Cu umanism profund, autorul realizează o in­vestigaţie psihologică, denotînd cu strălucire exerciţiul condeiu­lui O surpriză a prilejuit poezia lui IOAN MĂRGINEAN, consti­­tuindu-se intr-o paletă ameţitoa­re de contraste du­cind la corela­rea „luddismului“ cuvintelor cu ideea, apoi ideile revenind, eli­berate, in marca jucăuşă a cu­vintelor, totul realizînd parcă un cerc de o perfecţiune bizară, îm­pletind simbolul cu freamătul in­terior: „Chem gindul / prin gin­­dul /din gînd", poemele sale se constituie intr-o invitaţie la ins­­tuiţie prin însăşi repetarea la nesfirşit a cuvintelor. OCT­AVI­A NUŢIU, cu detaşa­rea caracteristică şi cu umorul său fin, uneori vizînd sarcasmul, pune automobilul sub microscop, disecîndu-l, analizindu-l, înzes­­trindu-l cu personalitate şi spi­rit critic, capacitatea sa de reac­ţie nefiind altceva decit o­­­ara­­bola care descinde intr-o ironie demonică atacînd suficienţa, ig­noranţa, iar nu rareori, imbeci­litatea unor categorii umane, e­­chivalind bufonada. In afara celor programaţi pen­tru a li se discuta creaţiile au mai citit: ION ŢIGIULIU şi E­­DITH MICLEA. Au participat la discuţii: V. BORSIANU, V CIU­­REZU, IZSAK M. O. MARCU, AL. MUNTEANU, I. NISTOR, O. NUTIU, R. PUIA, C. PUIA, I. TI­­CHILIU. Nu in ultimul rind ar fi de semnalat întilnirea, in atmosfera de lucru a cenaclului, cu prof. dr. VASI­LE NET­EA, aflat intr-o pauză a simpozionului „Ion Chi- zipzu şi revista Gând românesc". Viitoarea şedinţă — după o va­canţă de două luni — va avea loc la 18 septembrie 1983, ora 10, cind vor citi: RODICA TASLA­­UANU şi CORNELIA PANAI­­TIU — poezie, respectiv VALE­RIU RUSSU — proză, manifesta­re ce se va desfăşura in aceeaşi sală a bibliotecii Casei de cultu­ră a sindicatelor. IO A.. NISTOR STEAUA ROȘIE PAGINA 3 MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI INVATAMINTULUI COMUNICA: Deschiderea anului de învăţă­­mint 1983/1984, pentru preşcolari, elevi şi studenţi, va avea loc la 15 septembrie 1983. T­rofeul „Amara ’83“ A intrat în tradiţie ca în perioada estivală să aibă loc numeroase manifestări artisti­ce de diferite genuri circum­scrise Festivalului naţional „Cintarea României". Intre acestea se numără şi festivalul-concurs de muzică uşoară Trofeul „Amara ’83", ajuns in acest an la ediţia a XVI-a, la care judeţul Mureş va fi reprezentat de solista de muzică uşoară Emilia Savu, de la întreprinderea „Electro­­mureş“ din Tirgu-Mureş. Emilia Savu este cîştigătoa­­rea fazei judeţene a actualei ediţii a Festivalului naţional „Cintarea României".

Next