Steaua Roşie, septembrie 1983 (Anul 34, nr. 206-231)
1983-09-01 / nr. 206
Comuniştii in fruntea acţiunilor pentru promovarea noului înnoirea şi modernizarea producţiei, ridicarea nivelului ei tehnic, calitativ se înscriu printre obiectivele esenţiale ale organizaţiei de partid şi consiliului oamenilor muncii, ale întregului colectiv al întreprinderii „Elec- tromureş“. Consecvenţa cu care au acţionat muncitorii, specialiştii din această mare şi reprezentativă unitate a industriei noastre electrotehnice pentru promovarea progresului tehnic, înnoirea şi diversificarea producţiei, modernizarea tehnologiilor de fabricaţie poate fi ilustrată prin cîteva cifre semnificative. în ultimii doi ani au fost asimilate în fabricaţie 31 de produse noi, alte 22 fiind reproiectate şi modernizate. In primul semestru s-a pregătit introducerea în fabricaţie, încă în cursul acestui an, a altor 33 de produse noi. Pe un front larg se acţionează pentru modernizarea tehnologiilor, în scopul creşterii productivităţii muncii, reducerii consumurilor materiale şi energetice. In 1983 se vor introduce 29 tehnologii noi şi modernizate vizînd, îndeosebi, creşterea productivităţii, reducerea efortului fizic, diminuarea consumurilor specifice. — Faptul că ne-am depăşit planul, în primele 7 luni, la producţia netă cu 10,5 milioane lei, iar la export cu 23 milioane lei atestă că produsele noastre devin tot mai competitive, mai apte să răspundă exigenţelor crescînde ale beneficiarilor din ţară şi de peste hotare, ne împărtăşeşte tovarăşul Ioan Ormenişan, secretar adjunct al comitetului de partid. Sunt semnificative, de asemenea, sporurile însemnate obţinute la producţia fizică, îndeosebi la echipamente electrice, mijloace ale tehnicii de calcul, produse de mecanică fină, utilaje tehnologice etc. Aceste realizări ne bucură, desigur, dar nu suntem copleşiţi de automulţumire. Ştim că mai avem multe de făcut pentru creşterea calităţii produselor, a gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor. Am dezbătut aceste probleme, cu spirit de răspundere, şi la o recentă adunare a activului de partid, adoptînd măsuri pentru creşterea rolului organizaţiilor de bază, al comuniştilor în promovarea noului în modernizarea produselor şi tehnologiilor, în urma dezbaterilor care auavut loc, am primit peste 150 de propuneri. Dintre acestea, aproape jumătate vizează realizarea unor produse noi, îndeosebi aparate de uz casnic cu consum redus de energie, produse din materiale recuperabile, noi tipuri de conductori electrici, utilaje cu caracteristici tehnicofuncţionale superioare. Vom promova necontenit spiritul militant, revoluţionar în rîndul comuniştilor, al întregului colectiv, condiţie esenţială a perfecţionării producţiei, a creşterii calităţii şi eficienţei în toate sectoarele de activitate. Schimbările calitative, structurale care au avut loc în activitatea întreprinderii au evidenţiat capacitatea creativă a colectivului, resursele de care dispunem pentru înnoirea şi modernizarea producţiei, care vor trebui să fie valorificate la un nivel superior în anii ce vin. Tocmai în această direcţie acţionează organizaţia de partid, consiliul oamenilor muncii. — Ca să fim competitivi trebuie să ne racordăm la exigenţele actuale şi de perspectivă ale clienţilor din ţară şi de peste hotare, ne spune inginerul şef Alexandru Györbiro. Ce înseamnă aceasta ? In cazul conductorilor electrici, care reprezintă 80 la sută din mărfurile pe care le exportăm, înseamnă realizarea unor produse cu un grad ridicat de fineţe şi complexitate. M-aş referi, spre exemplu, la cablurile ecranate. Dar problema racordării la exigenţele actuale se pune şi în producţia aparatelor electrice. Spiritul revoluţionar presupune, în acest sens, combaterea comodităţii şi inerţiei în gîndire şi acţiune, promovarea consecventă a noului. Numai astfel putem fi la înălţimea cerinţelor noului mecanism economico-financiar, ale autoconducerii muncitoreşti. ST. NEKANICKI VIAŢA DE PARTIE Cum orice piesă are o viaţă a ei, mai lungă sau mai scurtă, şi un „cap“ de înregistrare pentru magnetofonul „Maiak“, se-nţelege, se supune aceloraşi implacabile legi ale duratei de funcţionare. Şi dacă te lasă „capul“ ăsta tocmai cînd ţi-e lumea mai dragă, nu-ţi rămîne altceva de făcut, iarăşi se-nţelege, decît să-ţi iei frumuşel aparatul în braţe şi să te duci să-l aşezi pe tejgheaua meşterului. Exact aşa a procedat şi Ion Rebrişorean din Tîrgu-Mureş, str. Cisnădiei nr. 5. Meşterul Balint Csaba l-a privit profesional, adică, da, ăsta-i schiepsisul: „Sîmbătă-i gata. Dacă nu va fi zi liberă !“. Dar aşa a fost cum a bănuit meşterul. Luni, ce-i drept, nu l-a mai amînat o săptămînă, ci doar o oră și jumătate. Omul potrivit de la tejgheaua potrivită l-a ochit asemenea unui vînzător priceput la cîntarul cu ... bătaie: „E gata. Te costă 300 de lei „capul“, plus 50 de lei înlocuirea !“. Nu-i exagerat de mult — şi-o fi zis omul — dar e bine. „Am scos banii, i-am dat 350 de lei, rugîndu-l să-mi dea o garanţie. Dar tovarăşul depanator a spus că nu poate să-mi dea chitanţă şi garanţie, că numai el ştie cum a făcut rost de „capul“ acela, dar că mă cunoaşte el şi dacă am vreo problemă, să-l caut“. Ajuns acasă, am început să-mi pun benzile mele şi am rămas uimit cînd am văzut că m-a înşelat: mergea foarte prost. „Capul“ de înregistrare era mai uzat decit cel pe care-l avea înainte“. Deci a aruncat, cum se zice, banii pe fereastră. Şi ca şi cum ar fi fost un făcut, în ciuda sumei luate pe sub căciulă de depanator, măgăoaia refuză cu încăpăţînare să fie pe placul proprietarului. Pupăză peste colac, meşterul i-a mai „scurtat“ şi banda. Să nu fim singuri, şi nu doar să ne ţină de unit, drumul pînă la atelierul de pe strada Gh. Doja, situat în clădirea deasupra căreia cu sens şi imaginaţie scrie, cu litere mari, RECORD, îl facem împreună cu Ion Rebrişorean. Din buna intenţie de a ne începe relatarea cu cuvintele „Noi cu drag muncim__“, pînă la urmă nu se va mai alege nimic. Mai degrabă e de găsit un fir de păr în palmă, decît să-l afli pe meşter ! Ora 10. Ora 10,30. Ora 11. „Gata, zice reclamantul cu mîna cam lungită de greutatea „sculei cîntătoare“, eu mi-am luat de la întreprindere două ore, cu condiţia să le recuperez, dar se vede că s-a dus întreaga zi“. Totuşi, totuşi... Sperăm, încolţeşte chiar gîndul despre un pui de chiul de la locul de muncă. Dar să nu ne pripim şi să judecăm strîmb. Bine intenţionat, colegul „de la ceasuri“, amabil şi des căutat de clienţi, dar şi găsit la post, îşi aminteşte că ar fi pe la caserie. Ţarcă. Dar nu-i sigur. Să nu mergem prea departe cu ideile, ne gîndim chiar că ar putea fi chemat cu o chestiune urgentă la „şefu’“, la o şedinţă ş.a.m.d. Sau cine mai ştie pe unde-şi face omul socotelile lui ? Ne resemnăm, deocamdată, cu liniştea tulburată de cite un client care-l caută şi face, bombănind ceva, stînga-mprejur. Sătui de aşteptare, îi lăsăm vorbă să încerce să ne mai caute şi dumnealui pe la locul nostru de muncă. Aş ! Nu, nu care cumva să credeţi că a procedat ca un şcolar care ia o notă proastă şi se căieşte. Deşi nu asta i-o ceream, cum nu-i pretindeam, atunci cînd l-am aşteptat, să facă suta de metri în zece secunde, nici să doboare recordul mondial la 3.000 de metri, noi aşteptam doar o explicaţie de la omul cel atît de scump la faţă. (Mai tîrziu aveam să aflăm că a fost la tribunal). Nici n-a catadixit să dea un telefon. Un telefon măcar. Dumnealui a procedat ceva mai diplomatic. Şi-a trimis „soli“. Intermediari, adică, să trateze o eventuală nepublicare în ziar. Ne întoarcem, ANCHETĂ NOASTRĂ aşadar, cam bosumflaţi. Mai mult sîcîiţi de gîndul cum pot fi umflaţi 350 de lei, dintr-un foc. Un ciubuc frumos. Că i-a tăiat lui I.R. din banda cu ABBA, Honey M. sau,dintr-o sîrbă, nu sîntem siguri. Şi nu atît pentru asta-i supărat. Dar că i-a luat 350 e limpede. Fără ban. N-avem mai mult noroc nici în ziua de 27 august. E tot sîmbătă. Şi tot zi liberă. Nu-i nimic, mişcarea nu strică. Venim şi a treia oară, la 29 august, zi ceva mai miloasă cu bietul nostru timp. Aflăm că totul „s-a aranjat“. Cum ? S-a văzut mai sus. „Mda, face meşterul cu un surîs profesional. Mda, „media“ (n.a. — mda medie) merge, dar se face !“ Mircea Papandonat din Tîrgu-Mureş, str. Gh. Doja nr. 111, A. se miră, surprins chiar de siguranţa tonului. Priveşte spre aparatul „Albatros“: „Aşa repede ? Nu mă amăgiţi ?“ „Vai de mine! Se poate? Clientul nostru, stăpînul nostru !“. Cel puţin aşa ne închipuim să fi decurs scena, meşterul Ionel Onofrescu, pe atunci la atelierul de reparaţii nr. 7, de pe str. Gh. Doja, dind, în sinea lui, omului cu tifla. După şase luni M.P. încă nu şi-a primit aparatul. Ghinionul lui să plece responsabilul! A se citi, sancţionat şi schimbat disciplinar, la un atelier din Aleea Carpaţi. în schimb, lui M.P. i se dau explicaţii cu o vigoare incredibilă. I se promite că i-l va aduce acasă, personal, la ora 14. Păcăleală ! Omul se îndreaptă spre un telefon. Face scurtă lu mină. Merge chiar şi la conducerea cooperativei, dar ghinioanele de el se ţin lanţ, nu-i găseşte pe cei căutaţi. Pe singura undă pe care funcţionează aparatul de radio, cea medie, ar vrea să mai asculte o melodie de odinioară, împreună cu László Turcuş, săritor şi binevoitor să ne dea o mină de ajutor, parcurgem „Registrul de programare şi evidenţă a comenzilor executate“. Vrem să vedem şi noi aparatul pe care parcă l-a înghiţit pămîntul. Sîntem convinşi că aici s-au petrecut lucruri cel puţin ciudate. „Enigma asta o poate dezlega — ne spune acelaşi binevoitor interlocutor — doar Ionel Onofrescu. In Aleea Carpaţi, la fosta ceasornicărie ! Probabil el a eliberat dovadă, dar n-a trecut în registru“. Plecăm „cu a patra“, de data aceasta motorizaţi, spre adresa indicată. Iar ghinion. Omul are tot zi liberă. N-avem ce zice, e dreptul lui Revenim luni, împreună cu Mircea Papandonat căruia i-a mai spus el într-o zi că-l fericeşte cu aparatul exact după ora mesei. Iar ca om care nu dă doi bani pe cinste, iar dacă nu-l duce pe client cu preşul chestia n-are nici o semnificaţie, nici nu s-a gîndit să se ţină de cuvînt. Primul lucru pe care l-a făcut, întilnindu-l după opt luni de aşteptare, Mircea Papandonat l-a privit în ochi şi i-a arătat obrazul. Este locul să mai facem trei precizări: 1. îl anunţăm, pe această cale, pe tovarăşul Andrei Dan din Tîrgu-Mureş, str. Libertăţii nr. 109, că ne-am deplasat cu sesizarea dumnealui adresată redacţiei, atît la atelierul de pe str. Lenin, cit şi la conducerea cooperativei „Metalul“, pentru a verifica cele relatate. Preţul pentru reparaţia pikup-ului a fost perceput conform tarifelor legale în vigoare. într-adevăr, meşterul trebuiasă vă spună, de la bun început, care-i hiba şi, probabil, alta ar fi fost situaţia " 2. Cazurile aduse la cunoştinţa opiniei publice după o amănunţită documentare, constituie grave anomalii în sfera serviciilor către populaţie. Conducerea cooperativei ne anunţă că au fost luate măsurile de sancţionare care se impun. 3. în ideea de a nu fi înţeleşi greşit, pentru a nu crea o atmosferă generatoare a unor interpretări nefavorabile, de-o parte sau alta, ne facem datoria profesională de a menţiona că majoritatea lucrătorilor care-şi fac cinstit lucrul, care dau dovadă de solicitudine în relaţiile cu publicul, scutind oamenii de drumuri şi nervi, se bucură de toată stima şi aprecierile noastre şi ale clienţilor. Reţinem din discuţiile avute cu factorii de răspundere din conducerea cooperativei că întîmplările mai sus relatate sunt doar excepţii. Dacă am fi scutiţi de aceste excepţii, neam simţit să recunoaştem, chiar foarte bine ! LAZAI ,DARIU Meşteru-i vesel, «onoratul client»--păcălit! • STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Aplicarea acordului global asigură creşterea productivităţii muncii pe şantiere — Tovarăşe inginer-şef Leiay Ladislau, în anul curent numai in oraşul Reghin aveţi un plan de 410 apartamente. Cite din ele s-au realizat în opt luni ? — Am predat beneficiarului 217 apartamente, din care 60 de garsoniere. Două treimi din anul 1983 au trecut, iar numărul apartamentelor aflate în lucru este de aproape jumătate din plan, la care se adaugă pregătirile frontului de muncă pentru 1984. Nu e cam mult, mai ales dacă avem în vedere şi apropierea sezonului rece, mai puţin propice construcţiilor ? — Din acest punct de vedere nu vă putem contrazice. Vara e pe sfirşite şi încă avem destul de lucru la apartamentele prevăzute pentru 1983. Situaţia este cauzată de realizările reduse din primul trimestru şi greutăţile întîmpinate cu forţa de muncă (zidarii) şi de aprovizionarea cu materiale. Cu toate acestea, faţă de planul de stat nu avem restanţe, doar faţă de programul dat de trust sîntem în urmă cu 14 apartamente la care rămînerile în urmă le vom recupera în luna curentă, mai ales dacă avem în vedere întărirea forţelor cu o brigadă de zidari de la Topliţa. — De fapt, care este stadiul de execuţie al celor 193 de apartamente (din care 60 de garsoniere) pe care le mai aveţi de executat? — 77 apartamente se află în diferite stadii de montare a structurii, 42 la fundaţie, iar 74 la finisaj. în luna curentă vom preda 3 tronsoane — 42 aparta- INVESTIŢII 1983 mente. Astfel că in ultimul trimestru, în fiecare lună vom realiza cite 28 apartamente, care se pot înfăptui cu forţele de care dispunem şi cu un montaj de 1,7—1,8 apartamente cu două macarale în 24 de ore, cit realizăm în prezent. Şi cele 8 apartamente de la Brîncoveneşti şi 6 de la Frunzeni le vom preda pînă la finele anului. De la şeful de lot Molnár Attila am reţinut faptul că toate formaţiile lucrează în acord global. De exemplu, formaţia lui Rad Iosif execută montajul, schelele de faţadă, parchetarea şi tîmplăria, asigurînd o calitate bună a lucrărilor şi o atenţie sporită faţă de păstrarea întocmai a muncii prestate de fiecare echipă. De fapt, la lotul 401 acordul global se aplică cu bune rezultate de vreo 3 ani, sistem care a dus la creşterea substanţială a productivităţii muncii — exemplu in luna august a.c. cînd s-a realizat un volum de lucrări de 3,4 milioane lei, cit în două luni din anii trecuţi, datorită organizării mai bune a lucrului şi a cunoaşterii exacte a ceea ce are de făcut fiecare echipă. — Anul 1984 este tot mai aproape, iar sezonul rece la fel. In ce stadiu se află pregătirile frontului de lucru pentru iarnă ? — Deocamdată nu ne putem lăuda. Situaţia este destul de critică pentru blocurile care se vor construi din panouri mari. Beneficiarii — I.J.G.C.L..I. şi O.J.C.V.L. — sunt datori să grăbească predarea documentaţiei pentru a putea începe organizarea de şantier. Deocamdată avem doar documentele blocului din cărămidă cu 33 de apartamente, restul detaliilor nu le cunoaştem decît că avem de executat un plan de 255 de apartamente. Deci, pînă la clarificarea situaţiei nici noi nu putem spune mai mult. IOAN HUSAR „Omagiu eroilor“ Acesta este genericul sub care s-a desfăşurat, duminică, 28 august, în localitatea Chimitelnic, o amplă manifestare cultural-educativă şi artistică, înscrisă in seria acţiunilor consacrate aniversării a 39 de ani de la eliberarea patriei şi a celor 18 ani de la istoricul Congres al IX-lea al P.C.R. Cu acest prilej a avut loc un simpozion omagial la care a participat un numeros public. După cuvîntul de deschidere, rostit de tovarăşa Sofia Moldovan, secretar al comitetului comunal de partid, primarul comunei Singer, au fost susţinute comunicările: „Omagiu eroilor neamului“, de Florin Ciotea, sociolog, vicepreşedinte al Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Mureş; „Eroismul şi faptele de vitejie ale oamenilor din Chimielnic în lupta pentru libertatea naţională, pentru nealiniarea patriei" — prof. Maria Marian, directorul Şcolii generale din Chimitelnic; „Lupta poporului român pentru independenţa patriei, pentru libertate şi dreptate socială şi naţională“ de dr. Grigore Ploeşteanu, cercetător ştiinţific principal la Centrul de ştiinţe sociale din Tirgu-Mureş; „Eroismul înaintaşilor, pildă de înalt patriotism pentru generaţiile de azi şi de mîine“, de Gheorghe Precup, veteran de război. Tot în acest cadru a fost dezvelit un obelisc al eroilor, creaţie a unui grup de cetăţeni din sat, cu contribuţia obştească a sătenilor, monument ce imortalizează pentru eternitate eroismul cu care, asemenea întregului popor român, s-au aureolat şi numeroşi fii ai satului, căzuţi la datorie in cele două războaie mondiale, pentru libertatea şi independenţa patriei. Manifestarea s-a încheiat cu un bogat şi frumos spectacol artistic, la reuşita căruia şi-au adus contribuţia Ansamblul folcloric „Şireagul“ al Combinatului chimic „Azomureş“ din Tîrgu-Mureş, colectivul de montaj muzical-literar de la Spitalul orăşenesc din Tirnăveni, formaţia de dansuri cu tradiţie a căminului cultural din Chimitelnic, soţii Anica şi Alexandru Tere, solişti-dansatori din Chimitelnic, Silvia Oltean, solistă vocală de muzică populară de la cooperativa „Metalul“ din Tirgu-Mureş, recitatori — elevi din localitate, alţi interpreţi VALENTIN CRIŞAN