Steaua Roşie, octombrie 1983 (Anul 34, nr. 232-257)

1983-10-01 / nr. 232

ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN MUREŞ AL PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN DE AZI, ÎN ÎNTREAGA ECONOMIE SE GENERALIZEAZĂ APUCAREA ACORDULUI GLOBAL Luna septembrie a fost o pe­rioadă­ de amplă activitate în compartimentele de specialitate din fiecare unitate economică, activitate îndreptată spre asigu­rarea condiţiilor pentru aplica­rea generalizată, începînd cu 1 octombrie, a acordului global la toate întreprinderile şi la toate categoriile de personal. Desigur, pentru ca activitatea formaţiilor de lucru şi a între­prinderilor în ansamblu să se desfăşoare în conformitate cu prevederile legii, este necesar să fie grabnic finalizate o serie de acţiuni cu implicaţii directe în buna funcţionare a sistemului de muncă şi retribuire în acord global. Aşa, de pildă, la nivelul FORMAŢIILOR DE LUCRU (e­­chipe, brigăzi, ateliere, secţii, fabrici, uzine şi altele similare) se impune: v. • Organizarea judicioasă a producţiei şi a muncii, astfel in­cit să se asigure realizarea in termen şi de calitate a întregii producţii fizice contractate, in condiţiile creşterii productivită­ţii muncii şi reducerii număru­lui de personal, cunoscind că su­mele cuvenite în acord global se acordă integral, indiferent de numărul de personal cu care s-a realizat producţia; • Pregătirea tehnologiilor de lucru şi asigurarea aprovizionării tehnico-materiale; • Stabilirea sarcinilor şi răs­punderilor care revin formaţiei de lucru şi fiecărui membru al său în privinţa realizării produc­ţiei fizice contractate, cit şi a consumurilor de matorii prime, materiale şi energie şi a respec­tării calităţii prevăzute; • Asigurarea ridicării pregă­tirii profesionale a tuturor mem­brilor formaţiei pentru a realiza in bune condiţii sarcinile de pro­ducţie şi de ridicare a eficienţei economice; • Organizarea, urmărirea şi controlul îndeplinirii sarcinilor pe întreg fluxul tehnologic, în toate sectoarele de activitate, la fiecare loc de muncă şi pe fie­care membru al formaţiei de lu­cru. Avind în vedere că, în confor­mitate cu prevederile decretului, în forma de organizare şi retri­buire a muncii este cuprins în­tregul personal, inclusiv condu­cerea unităţilor, atribuţii şi sar­cini deosebite revin cadrelor din aceste compartimente. Astfel, a­­plicarea acordului global este condiţionată de modul în care CONDUCERILE ÎNTREPRINDE­RILOR asigură: • Defalcarea sarcinilor canti­tative şi calitative pe fiecare formaţie de lucru; • Precizarea pentru fiecare formaţie de lucru a normelor de consum la principalele materii prime, materiale, combustibili şi energie, sau a cheltuielilor ma­teriale necesare pentru realizarea sarcinilor cantitative contractate; • Definirea sarcinilor de cali­tate, a modului de comensurare a acestora la nivelul formaţiilor de lucru şi al întreprinderii; • Stabilirea normelor de mun­că, fundamentate pentru toate categoriile de personal muncitor; • Corelarea corespunzătoare a principalilor indicatori ai planu­lui de muncă şi retribuţie cu cei­lalţi indicatori fizici şi valorici; • Stabilirea tehnologiilor de execuţie, asigurarea folosirii la capacitate a maşinilor şi utilaje­lor; • Fundamentarea tarifelor pe unitate de produs sau lucru; • Încadrarea în fondul de re­tribuire și numărul de personal planificat, astfel incit să se rea­lizeze producția fizică prevăzută pe sortimente, produse, lucrări etc. cu consumul de manoperă pe unitate de produs; • Asigurarea materiilor prime, materialelor, tehnologiilor, utila­jelor etc. necesare realizării sar­cinilor de plan, precum şi acope­rirea cu contracte de desfacere a producţiei; • Exercitarea unui control ri­guros asupra modului de aplica­re a acordului global, în vede­rea asigurării eficienţei acestuia. O mare importanţă are, în contextul aplicării generalizate a acordului global, cunoaşterea sarcinilor şi obligaţiilor concrete la fiecare loc de muncă, astfel incit fiecare muncitor, inginer, tehnician, economist, întregul personal, să înţeleagă sensul şi esenţa acestor măsuri — şi anu­me, că veniturile fiecăruia sunt nemijlocit legate de realizarea în cele mai bune condiţii a planu­lui la­­toţi indicatorii. uThlîrlZîwM • Luni, 3 octombrie a.c., în­cep cursurile ce se vor ţine în cadrul cabinetului de cir­culaţie, cabinet organizat de către «»operativa „Metalul"' din Tîrgu-Mureş. La sediul lui, strada Margaretelor nr. 17 H, orice persoană majoră are prilejul să se pregătească în vederea obţinerii permisu­lui de circulaţie, ori să-şi îm­bogăţească cunoştinţele de circulaţie rutieră. • La solicitarea unor gru­puri compacte de turişti, a Comisiilor de turism din­ în­treprinderi, instituţii, O.J.T. Mureş organizează excursii pe orice traseu din ţară. • Şi în acest an O.J.T. re­crutează candidaţi pentru ac­tivitatea de ghid sau însoţi­tori de grup. Dosarul cu ac­tele necesare va fi prezentat pînă la data de 25 octombrie la sediul Agenţiei de turism din Tîrgu-Mureş, de unde pu­teţi obţine informaţii deta­liate. • In strada Cutezanţei din cartierul tîrgumureșean Tudor Vladimirescu se execută am­ple lucrări de modernizare. eliful^ isî "Trecem, adesea, prea uşor cu vederea anumite fapte care ni se par mărunte sau chiar copilăreşti. I­n adolescent rupe o floare din parc şi o întinde, vădit teatral, partenerei. Aşa-i ti­nereţea — cugetăm — şi ne vedem de drum. In frumoasa clă­dire a Poştei, un alt tinerel se căzneşte, tot cu iz de bravură, să desprindă tapetul de pe perete In loc să ne oprim în faţa­­ lui, ne mulţumim să-i aruncăm o privire dispreţuitoare. Un alt ins, cam de aceeaşi talie culturală, cutează să intre în sala de expoziţie, in muzeu sau în Casa căsătoriilor cu ţigara aprinsă. După ce o fumează, plin de sine, aruncă capătul încă arzind pe covorul încăperii in care se cuvine să păşească cu aleasă pictate. Şi, astfel, fără să ne împotrivim acestor ieşiri izolate, insă dăunătoare, aducem un deserviciu microclimatului nostru so­cial ... PETRE GIURGIU i,armecul Cine­zi Anda întirzie, dinadins, să coboare din rotunda coroană a mărului împodobit cu bul­gări rupţi din soare. Lingă noi, profesorul A­­drian Şuteu, directorul tabe­rei elevilor din livezile Băţo­sului, continuă să vorbească despre condiţiile foarte bune de cazare, masă şi de distrac­ţie pregătite, cu aleasă grijă, de gazde. Adică, de conduce­rea I.A.S. Batoş. Aşadar, cei aproape 900 de elevi aflaţi aici, râspindiţi in şase ferme, se bucură de zile deosebit de frumoase, iar farmecul livezi­lor se logodeşte în taină cu'' aripa de vis a tinereţii. — Aici, in Ferma numărul 1, se întrece în hărnicie cla­sa a X-a C a Liceului „Al. Papiu Ilarian“ din Tirgu-Mu­­reş — ne preciza, mai devre­me, directorul taberei. Diri­gintele grupului de 32 de e­­levi este profesorul Petru Presecan. E o clasă model, cu media depăşirilor zilnice de 25—30 la sută. Aceasta-i mă­sura hărniciei lor, a elevilor P. GENARU (Continuare in pag. a 2-a) Să realizăm o campanie a recoltării strugurilor cit mai scurtă şi de bună calitate De vorbă cu ing. NICOLAE LORINCZI, direct eprindere viei şi vinului — Viticultura judeţului nostru a înregistrat progrese, avem a­­cum plantaţii moderne atît în întreprinderile de stat, cit şi în asociaţiile economice intercoope­­ratiste in care se obţin produc­ţii în continuă creştere şi de foarte bună calitate. Fiindcă ne aflăm in pragul declanşării re­coltării strugurilor, o acţiune deosebit de importantă, vă ru­găm să ne spuneţi ce probleme mai aparte se ridică în condi­ţiile specifice din această toam­nă? -- în raidul în care m-aţi în­soţit prin vii aţi putut remarca că in acest an, datorită condi- i­ţiilor climatice, deosebite faţă de alţi ani, coacerea strugurilor e mai avansată. Seceta accentuată care se menţine şi este însoţită de temperaturi ridicate şi arşiţă îşi pune amprenta pe evoluţia strugurilor, a calităţii lor. Cel mai păgubitor este fenomenul deshidratării care duce la scăde­rea randamentului la hectar. Există, apoi, la unele soiuri, şi pericolul dezvoltării putregaiului, iar în unele vii se semnalează invazii de grauri care fac pagu­be destul de mari. Această si­tuaţie ne determină să acţionăm din prima zi cu toate forţele pe care le avem, să asigurăm la re­coltare ritmuri zilnice cit mai mari, astfel incit această campa­nie să fie cit mai scurtă, să pre­venim orice pierdere. — Ce s-a întreprins pină a­­cum pentru a scurta timpul de recoltare? — In primul rînd, după cum aţi putut constata din discuţia avută cu directorii asociaţiilor şi cu şefii de ferme în podgoriile de la Idrifaia, peste tot pregăti­rile sînt încheiate şi începînd de luni în toate viile va începe re­coltatul. Toate fermele sînt asi­gurate cu materialele necesare, dispun de forţe mai numeroase de lucru atît din rîndul coope­ratorilor, cit şi al elevilor care şi în acest an ne vor ajuta foarte mult. Rămîne ca aceste forţe să fie foarte bine organizate şi di­rijate. Fiindcă lucrăm cu un mare număr de elevi, trebuie a­­vute în vedere tot timpul orga­nizarea, îndrumarea şi suprave­gherea lor, atît din partea per­sonalului fermei, cit şi al cadre­lor didactice care îi însoţesc. Şefii de ferme sunt datori să or­ganizeze recoltarea şi încărcarea în aşa fel, incit să nu se înregis­treze timpi de staţionare prea mari, să se poată face cu­ mai multe transporturi. — Am înţeles că trebuie să grăbim pe toate căile recoltarea, să o terminăm, ziceaţi, în 10—14 zile. Am reţinut însă că aţi pus un mare accent pe efectuarea u­­nui cules de calitate. — Da, fiindcă la prepararea vinurilor superioare se cer şi struguri de calitate. Şefii de fer­me şi ajutoarele lor trebuie să fie mereu în preajma culegăto­rilor, să le pretindă să evite strivirea strugurilor în vasele de recoltare şi mai ales în benele de transport. Avem sarcini de şampanizare şi de vinificare a soiurilor pure. Acest lucru impu­ne organizarea recoltatului pe soiuri şi destinaţii, la anumite grade de concentrare a zahăru­lui. Acest lucru este în avanta­jul viticultorilor, pentru că la strugurii recoltaţi şi livraţi pe soiuri, la concentraţia minimă stabilită se obţin sporuri de preţ de pînă la 60 la sută. Iată de ce este obligatoriu să se controleze zilnic evoluţia concentraţiei de zahăr pentru fiecare soi şi par- Consemnat M. BALDEANU (Continuare în pag. a 2-a) EVENIMENTELE LUNII SEPTEMBRIE 1983­ În activitatea comuniştilor, a oamenilor muncii mureşeni, lu­na septembrie rămine înscrisă în conştiinţe ca o perioadă memo­rabilă marcată de călduroasa în­tâlnire şi însufleţitorul dialog de lucru cu secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Vizita de lucru în judeţul Mureş, în municipiile Tîrgu-Mureş şi Sighişoara, în o­­raşele Tîrnăveni, Reghin şi Lu­duş, la Şăulia şi Sîngeorgiu de Mureş, in întreprinderi reprezen­tative ale economiei judeţului şi ţării. In unităţi agricole, în in­stituţii sociale, în cartiere, în­tâlnirile cu mii de oameni ai muncii s-au constituit în tot a­­tîtea momente ale unei unităţi de voinţă şi de acţiune ale oa­menilor muncii în jurul parti­dului, al secretarului său gene­ral. Reliefînd succesele obţinute în industria şi agricultura judeţu­lui, în activitatea desfăşurată în domeniul construcţiilor de lo­cuinţe, pentru înfrumuseţarea o­­raşelor, pentru dezvoltarea uni­tăţilor de învăţământ, de sănăta­te, a Spitalului clinic, unul din cele mai mari din ţară, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat oa­menilor muncii prezenţi la ma­rea adunare populară de la Tîr­­gu-Mureş îndemnul de a obţine rezultate superioare în 1983 şi pe întregul cincinal, astfel incit Mu­reşul să ocupe un loc fruntaş pe ţară, în întrecerea cu celelalte judeţe ale patriei. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu s-a constituit intr-o puternică manifestare a stimei, preţuirii şi respectului pe care oamenii muncii mureşeni le nutresc faţă de conducătorul iu­bit al poporului, a hotărîrii lor nestrămutate de a da viaţă o­­biectivelor stabilite de Congresul al XII-lea şi de Conferinţa Na­ţională ale partidului. O expre­sie elocventă a ataşamentului mureşenilor la politica partidu­lui este şi trecerea hotărîtă la materializarea orientărilor şi in­dicaţiilor date de preşedintele Republicii cu prilejul acestei vi­zite. Astfel Combinatul „Azomu­­reş“ a şi realizat planul pe trei trimestre cu un apreciabil avans, anticipind depăşirea lui cu 61 milioane de lei la producţia mar­fă. Lor li se aliniază colectivele muncitoreşti de la „Prodcom­­plex“. Fabrica de anvelope Lu­duş, I.F.E.T. Mureş-Reghin, în­treprinderea de sticlărie și faian- GH. BARBI­LESCU (Continuare în pag. a 4-a)

Next