Steaua Roşie, ianuarie 1984 (Anul 35, nr. 1-25)
1984-01-15 / nr. 12
Spirit revoluţionar, novator în gîndire şi acţiune Preocuparea constantă a partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru dobîndirea independenţei energetice a ţării în politica Partidului Comunist Român, în gîndirea teoretică a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, aprofundarea problemelor privind strategia dezvoltării, în raport cu noile fenomene din viaţa internaţională, cu cerinţele procesului ascendent al construcţiei socialiste, cu noile idei şi căutări din gîndirea şi ştiinţa contemporană, ocupă un loc central. In vederea înfăptuirii măreţelor obiective de dezvoltare economico-sociale pe termen lung — trecerea României, într-o primă etapă, în stadiu de ţară cu nivel mediu de dezvoltare şi, apoi, ajungerea din urmă a statelor industrializate avansate, pe baza dezvoltării în ritm susţinut şi modernizării continue a economiei naţionale , partidul nostru a stabilit o strategie energetică temeinic fundamentată ştiinţific elaborată sub directa îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Ideea independenţei energetice a ţării îşi are rădăcinile încă în lucrările Congresului al IX-lea al partidului, care a definitivat şi aprobat planul de dezvoltare a bazei energetice şi a electrificării pe o perioadă de 10 ani, 1966— 1975, plan conceput din iniţiativa şi cu contribuţia hotărîtoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, într-o viziune nouă în ce priveşte asigurarea resurselor energetice, cît şi modalităţile de utilizare a lor. Congresul al XII-lea a aprobat Programul-directivă de cercetare şi dezvoltare în domeniul energiei pe perioada 1981— 1990 şi orientările principale pînă în anul 2000. Referindu-se la aceste sarcini, în raportul la Conferinţa Naţională a partidului din 1982, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că, încă din anul 1983 peste 90 la sută din consumul de energie primară va fi asigurat cu forţe proprii, ceea ce creează posibilitatea realizării chiar mai devreme a prevederilor Congresului al XII-lea privind dobîndirea deplinei independenţe energetice a României. Direcţiile şi obiectivele principale ale asigurării bazei energetice în etapa actuală de dezvoltare a ţării noastre vizează: intensificarea punerii în valoare a potenţialului hidroenergetic al ţării, extinderea utilizării cărbunilor şi şisturilor în centralele termoelectrice, dezvoltarea energeticii nucleare, valorificarea noilor surse şi tehnologii energetice. Aceste importante obiective fac ca independenţa energetică a ţării să devină o parte constitutivă a programului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. In Mesajul de Anul Nou, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că economia românească dispune de întreaga bază materială necesară înfăptuirii în bune condiţii a planului de producţie pe anul 1984. Iar realizarea acestor obiective depinde, în ultimă instanţă, de alimentarea ritmică cu energie şi combustibil a tuturor sectoarelor economice. Noi, energeticienii mureşeni, putem raporta cu mîndrie că de la punerea în funcţiune, în urmă cu 21 de ani, a primului agregat energetic de 100 MW şi pînă în prezent, la C.T.E. Iernut am produs peste 100 miliarde kWh, iar prin reducerea consumului specific de combustibil s-au economisit 250.000 tone combustibil convenţional, în timp ce la consumul propriu tehnologic economiile însumează 125,7 milioane kWh. Anul 1983 colectivul nostru l-a încheiat, de asemenea, cu rezultate deosebite: producţia peste plan este de 222,4 milioane kWh, în condiţiile economisirii a 227,2 tone combustibil convenţional şi a 3,5 milioane kWh la consumul propriu tehnologic. Aceste rezultate au fost posibile datorită preocupării constante a colectivului nostru pentru asigurarea funcţionării sigure, continue şi economicoase a agregatelor, acţiunilor întreprinse pentru perfecţionarea şi modernizarea parametrilor instalaţiilor şi, nu în ultimă instanţă, datorită ridicării neîncetate a calificării şi nivelului de conştiinţă moral-cetăţenească a personalului muncitor. ing. VIOREL CERGHIZAN director al întreprinderii Electrocentrale Mureş (Continuare în pag. a 2-a) LA IMATEX TIRGU-MUREŞ la fiecare loc de muncă-o creştere substanţiale a productivităţii Un suflu puternic înnoitor străbate activitatea întregului colectiv de la întreprinderea IIMATEX din Tîrgu-Mureş. Mutaţiile profunde din industria textilă românească în efortul de a se ridica mereu la nivelul celor mai înalte exigenţe ale cererii şi în condiţiile crizei acute de materii prime au determinat în rîndul constructorilor mureşeni de maşini textile o atitudine novatoare, marcată de căutări şi împliniri în modernizarea utilajelor şi instalaţiilor pe care le produce. O singură cifră este suficientă pentru a evidenţia amploarea şi dimensiunile acestei acţiuni. Faţă de anul trecut, produsele noi şi modernizate vor deţine o pondere de 54 la sută. Asimilarea în fabricaţie a acestui număr mare de utilaje cu tehnologii noi şi particularităţi în execuţie constituie un moment adecvat de aşezare a activităţii pe principiile cele mai moderne, izvorîte din noile cerinţe ale productivităţii, calităţii şi eficienţei ridicate. — Numărul mare de utilaje noi pe care le vom realiza, performanţele înscrise în proiectele de execuţie ne cer să ne îmbunătăţim radical activitatea în domeniul calităţii şi al productivităţii muncii, ne spune ing. Mircea Codreanu, directorul întreprinderii. In cadrul acţiunii de pregătire a producţiei pe 1984 şi în continuare, consiliul oamenilor muncii a întreprins un şir de acţiuni care are drept obiectiv creşterea mai accentuată a productivităţii muncii. în acest sens am inventariat locurile de producţie şi operaţiile cu consum de muncă manuală, trasind autoutilării sarcina să realizeze dispozitive şi utilaje pentru mecanizarea operaţiilor. Planul de autoutilare cuprinde 23 de obiective, printre care amintim: executarea maşinii de strunjit cilindri, a instalaţiei de debavurat, a maşinii de şlefuit benzi, a maşinii agregat pentru clape de finisaj, a maşinii de găurit cu 4 capete de lucru şi multe altele. Este demn de remarcat faptul că prin realizarea unui dispozitiv de încărcat vatra mobilă a cuptorului de tratamente termice, capacitatea lui se va dubla. La mașina de găurit cu 4 capete productivitatea muncii se va tripla, iar la prelucrarea clapelor productivitatea se va dubla. Efectul acestor măsuri va fi considerabil dacă avem în vedere că numai pe această cale productivitatea muncii în întreprindere va creşte, in 1984, cu 10—12 la sută, ceea ce înseamnă o producţie suplimentară de peste 30 de milioane lei. Vom mecaniza, de asemenea, şi munca manuală din depozitele de materii prime şi de scule prin introducerea şi extinderea paletizării. — Cum îşi face loc în întreprindere progresul tehnic de avangardă, suportul principal al înaltei productivităţi ? — Tehnologiile existente vor fi adaptate la produsele pe care le realizăm, ceea ce înseamnă implicit modernizarea lor. De asemenea, vom aplica tehnologii noi in turnătorie la formările mecanice si de precizie, vom extinde realizarea pieselor prin defor- marc la cald unde vom înregistra atît productivitate ridicată cît şi consum mai redus de metal. La secţia uzinaj vom extinde gama I. CISMAŞ (Continuare în pag. a 2-a) IERNUIT Hărnicia oamenilor, dăruirea primarului Ne îndreptăm către Iernut, dominaţi de senzaţia proaspătă a mantiei albe. A nins, cîmpul este acoperit de hlamidă, care parcă îl dezleagă de nişte chingi. Ici-colo, lîngă şosea sau mult mai departe de ea, apropiate sau depărtate, case acoperite cu grele dantele de zăpadă ... „Să sperăm că va fi un an bun, trebuie să învingem şi potrivnicia vremii, de va fi nevoie“ — ne spune tovarăşul Vasile Cornea, primarul comunei, pe care-l întîlnim la marginea şoselei, urmărind imprăştierea îngrăşămintelor naturale în cîmp. — Cum a fost anul pe care abia l-am petrecut, tovarăşe Cornea ? — Bun, dar putea fi cu mult mai bun. La producţia industrială am dat peste plan 110 milioane lei, iar la producţia marfă 47 milioane lei. Ţin să remarc că aceste depăşiri au fost obţinute în condiţiile creşterii productivităţii muncii cu 104 la sută, la nivelul comunei. Industria localităţii a economisit 3 milioane kWh energie electrică, 50 tone combustibil convenţional, importante cantităţi de materii prime şi materiale. Cu rezultate bune au încheiat anul şi lucrătorii din agricultură, producţiile medii, la hectar, s-au ridicat la peste 4.100 kg grâu, 3.900 kg orz, peste 4.500 kg porumb, ceea ce ne-a permis să livrăm la fondul centralizat al statului 1.741 tone peste prevederile planului. Ne îndreptăm spre comună. Mă uit la primar, un nemulţumit, un ambiţios, în sensul creator al cuvîntului, el vrea mai mult, cere mai mult. Oamenilor, pămîntului, lui... „De ieri a fost bun, astăzi nu mai merge,“ zice, gînditor. Şi privind cîmpul adaugă: „In competiţia cu pămîntul, ca în orice competiţie, cine rămîne în urmă e bun rămas“. Ne oprim chiar la unul din şantierele de construcţii (foto nr. 2). „Aici este şi echipa de lucrători a consiliului popular, condusă de Sever Chiper, şef sector construcţii. Ea execută 6 din cele 18 apartamente pe care le vedeţi , adaugă primarul. Trebuie să-i dăm zor, oamenii ne aşteaptă cu casele. Sunt apartamente foarte bune“. Oamenii, muncind mai mult, vor să trăiască mai mult, cel puţin în sensul calităţii vieţii lor. De altfel, comuna, casele ei.(foto nr. 1), interioarele caselor dovedesc cu prisosinţă că localitatea s-a întîlnit de multişor cu oraşul. Gradul de confort poate uneori chiar rivaliza. „Duminică aşteptăm să vină trupa „Naţionalului“ tîrgumureşean, cu piesa „Nu ucideţi caii verzi“ — subliniază primarul, vădit de a mă Fotoreportaj realizat de MIHAI BOCAI (Continuare în pag. a 2-a) Sub cupolele de sticlă ale serelor din Mureşeni activitatea continuă ca în zilele verii. Muncitoare harnice şi pricepute îngrijesc cu conştiinciozitate legumele şi florile ce se află în plină vegetaţie, recoltează şi livrează flori, ciuperci şi salată, pregătesc terenul şi plantează răsadul de tomate și salată pentru un nou ciclu de producție. In fotografie, aspect de la plantarea răsadului de tomate. IN PREGĂTIRE - RECOLTA 1984 Impulsionează transportul îngrăşămintelor naturale pe cimp Zilele acestea de iarnă sunt folosite la sate pentru acţiuni de fertilizare a ogoarelor, prin transportul unor cantităţi cît mai mari de gunoi de grajd. La această amplă acţiune se folosesc cu prioritate atelajele din unităţile agricole, întrucît gunoiul de grajdeste un îngrăşămînt complex, cu mare eficienţă asupra dezvoltării plantelor, pretutindeni se depun eforturi pentru a fi duse cantităţi cit mai mari pe cîmp, mai ales că anul acesta se prelimină a se obţine producţii record la porumb, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere şi altele. Ca urmare a muncii sîrguincioase depuse, anul acesta au C. REMUS (Continuare în paag. a 4-a)