Steaua Roşie, ianuarie 1984 (Anul 35, nr. 1-25)

1984-01-15 / nr. 12

Spirit revoluţionar, novator în gîndire şi acţiune Preocuparea constantă a partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, pentru dobîndirea independenţei energetice a ţării în politica Partidului Comu­nist Român, în gîndirea teoreti­că a secretarului general al par­tidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, aprofundarea proble­melor privind strategia dezvol­tării, în raport cu noile fenome­ne din viaţa internaţională, cu cerinţele procesului ascendent al construcţiei socialiste, cu noile idei şi căutări din gîndirea şi şti­inţa contemporană, ocupă un loc central. In vederea înfăptuirii măreţe­lor obiective de dezvoltare eco­­nomico-sociale pe termen lung — trecerea României, într-o primă etapă, în stadiu de ţară cu nivel mediu de dezvoltare şi, apoi, a­­jungerea din urmă a statelor in­dustrializate avansate, pe baza dezvoltării în ritm susţinut şi modernizării continue a econo­miei naţionale , partidul nostru a stabilit o strategie energetică temeinic fundamentată ştiinţific elaborată sub directa îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Ideea independenţei energetice a ţării îşi are rădăcinile încă în lucrările Congresului al IX-lea al partidului, care a definitivat şi aprobat planul de dezvoltare a bazei energetice şi a electrificării pe o perioadă de 10 ani, 1966— 1975, plan conceput din iniţiati­va şi cu contribuţia hotărîtoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, într-o viziune nouă în ce priveş­te asigurarea resurselor energe­tice, cît şi modalităţile de utili­zare a lor. Congresul al XII-lea a aprobat Programul-directivă de cercetare şi dezvoltare în dome­niul energiei pe perioada 1981— 1990 şi orientările principale pî­­nă în anul 2000. Referindu-se la aceste sarcini, în raportul la Con­ferinţa Naţională a partidului din 1982, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că, încă din anul 1983 peste 90 la sută din consumul de energie primară va fi asigurat cu forţe proprii, ceea ce creează posibilitatea realizării chiar mai devreme a prevederi­lor Congresului al XII-lea pri­vind dobîndirea deplinei inde­pendenţe energetice a României. Direcţiile şi obiectivele principa­le ale asigurării bazei energetice în etapa actuală de dezvoltare a ţării noastre vizează: intensifi­carea punerii în valoare a poten­ţialului hidroenergetic al ţării, extinderea utilizării cărbunilor şi şisturilor în centralele termoelec­trice, dezvoltarea energeticii nu­cleare, valorificarea noilor surse şi tehnologii energetice. Aceste importante obiective fac ca in­dependenţa energetică a ţării să devină o parte constitutivă­­ a programului de edificare a so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. In Mesajul de Anul Nou, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a sub­liniat că economia românească dispune de întreaga bază mate­rială necesară înfăptuirii în bu­ne condiţii a planului de produc­ţie pe anul 1984. Iar realizarea acestor obiective depinde, în ul­timă instanţă, de alimentarea ritmică cu energie şi combusti­bil a tuturor sectoarelor econo­mice. Noi, energeticienii mure­şeni, putem raporta cu mîndrie că de la punerea în funcţiune, în urmă cu 21 de ani, a primului agregat energetic de 100 MW şi pînă în prezent, la C.T.E. Iernut am produs peste 100 miliarde kWh, iar prin reducerea consu­mului specific de combustibil s-au economisit 250.000 tone combustibil convenţional, în timp ce la consumul propriu teh­nologic economiile însumează 125,7 milioane kWh. Anul 1983 colectivul nostru l-a încheiat, de asemenea, cu rezultate deosebite: producţia peste plan este de­ 222,4 milioane kWh, în condiţiile eco­nomisirii a 227,2 tone combusti­bil convenţional şi a 3,5 milioa­ne kWh la consumul propriu teh­nologic. Aceste rezultate au fost posibile datorită preocupării con­stante a colectivului nostru pen­tru asigurarea funcţionării sigu­re, continue şi economicoase a a­­gregatelor, acţiunilor întreprin­se pentru perfecţionarea şi mo­dernizarea parametrilor instala­ţiilor şi, nu în ultimă instanţă, datorită ridicării neîncetate a calificării şi nivelului de conşti­inţă moral-cetăţenească a perso­nalului muncitor. ing. VIOREL CERGHIZAN director al întreprinderii Electrocentrale Mureş (Continuare în pag. a 2-a) LA IMATEX TIRGU-MUREŞ la fiecare loc de muncă-o creştere substanţiale a productivităţii Un suflu puternic înnoitor străbate activitatea întregului co­lectiv de la întreprinderea IIMA­­TEX din Tîrgu-Mureş. Mutaţiile profunde din industria textilă românească în efortul de a se ridica mereu la nivelul celor mai înalte exigenţe ale cererii şi în condiţiile crizei acute de mate­rii prime au determinat în rîn­­dul constructorilor mureşeni de maşini textile o atitudine nova­toare, marcată de căutări şi îm­pliniri în modernizarea utilaje­lor şi instalaţiilor pe care le pro­duce. O singură cifră este sufici­entă pentru a evidenţia amploa­rea şi dimensiunile acestei ac­ţiuni. Faţă de anul trecut, pro­dusele noi şi modernizate vor de­ţine o pondere de 54 la sută. A­­similarea în fabricaţie a acestui număr mare de utilaje cu tehno­logii noi şi particularităţi în exe­cuţie constituie un moment a­­decvat de aşezare a activităţii pe principiile cele mai moderne, iz­­vorîte din noile cerinţe ale pro­ductivităţii, calităţii şi eficienţei ridicate. — Numărul mare de utilaje noi pe care le vom realiza, per­formanţele înscrise în proiecte­le de execuţie ne cer să ne îm­bunătăţim radical activitatea în domeniul calităţii şi al producti­vităţii muncii, ne spune ing. Mir­­cea Codreanu, directorul între­prinderii. In cadrul acţiunii de pregătire a producţiei pe 1984 şi în continuare, consiliul oamenilor muncii a întreprins un şir de ac­ţiuni care are drept obiectiv creşterea mai accentuată a pro­ductivităţii muncii. în acest sens am­ inventariat locurile de pro­ducţie şi operaţiile cu consum de muncă manuală, trasind auto­­utilării sarcina să realizeze dis­pozitive şi utilaje pentru meca­nizarea operaţiilor. Planul de au­­toutilare cuprinde 23 de obiecti­ve, printre care amintim: execu­tarea maşinii de strunjit cilin­dri, a instalaţiei de debavurat, a maşinii de şlefuit benzi, a maşi­nii agregat pentru clape de fini­saj, a maşinii de găurit cu 4 capete de lucru şi multe altele. Este demn de remarcat faptul că prin realizarea unui dispozitiv de încărcat vatra mobilă a cuptoru­lui de tratamente termice, capa­citatea lui se va dubla. La ma­șina de găurit cu 4 capete pro­ductivitatea muncii se va tripla, iar la prelucrarea clapelor pro­ductivitatea se va dubla. Efec­tul acestor măsuri va fi conside­rabil dacă avem în vedere că nu­mai pe această cale productivi­tatea muncii în întreprindere va creşte, in 1984, cu 10—12 la su­tă, ceea ce înseamnă o produc­ţie suplimentară de peste 30 de milioane lei. Vom mecaniza, de asemenea, şi munca manuală din depozitele de materii prime şi de scule prin introducerea şi extin­derea paletizării. — Cum îşi face loc în între­prindere progresul tehnic de a­­vangardă, suportul principal al înaltei productivităţi ? — Tehnologiile existente vor fi adaptate la produsele pe care le realizăm, ceea ce înseamnă im­plicit modernizarea lor. De ase­menea, vom aplica tehnologii noi in turnătorie la formările meca­nice si de precizie, vom extinde realizarea pieselor prin defor- marc la cald unde vom înregistra atît productivitate ridicată cît şi consum mai redus de metal. La secţia uzinaj vom extinde gama I. CISMAŞ (Continuare în pag. a 2-a) IERNUIT Hărnicia oamenilor, dăruirea primarului Ne îndreptăm către Iernut, dominaţi de senzaţia proaspă­tă a mantiei albe. A nins, cîmpul este acoperit de hla­midă, care parcă îl dezleagă­ de nişte chingi. Ici-colo, lîngă şosea sau mult mai departe de ea, apropiate sau depărtate, case acoperite cu grele dante­le de zăpadă ... „Să sperăm că va fi un an bun, trebuie să învingem şi potrivnicia vremii, de va fi nevoie“ — ne spune tovarăşul Vasile Cor­nea, primarul comunei, pe ca­­re-l întîlnim la marginea şo­selei, urmărind imprăştierea îngrăşămintelor naturale în cîmp. — Cum a fost anul pe care abia l-am petrecut, tovarăşe Cornea ? — Bun, dar putea fi cu mult mai bun. La producţia industrială am dat peste plan 110 milioane lei, iar la pro­­­­ducţia marfă 47 milioane lei. Ţin să remarc că­ aceste de­­­­păşiri au fost obţinute în con­diţiile creşterii productivităţii muncii cu 104 la sută, la ni­velul comunei. Industria loca­lităţii a economisit 3 milioane kWh energie electrică, 50 to­ne combustibil convenţional, importante cantităţi de mate­rii prime şi materiale. Cu re­zultate bune au încheiat anul şi lucrătorii din agricultură, producţiile medii, la hectar, s-au ridicat la peste 4.100 kg grâu, 3.900 kg orz, peste 4.500 kg porumb, ceea ce ne-a per­mis să livrăm la fondul cen­tralizat al statului 1.741 tone peste prevederile planului. Ne îndreptăm spre comună. Mă uit la primar, un ne­mulţumit, un ambiţios, în sensul creator al cuvîntului, el vrea mai mult, cere mai mult. Oamenilor, pămîntului, lui... „De ieri a fost bun, astăzi nu mai merge,“ zice, gînditor. Şi privind cîmpul adaugă: „In competiţia cu pămîntul, ca în orice competiţie, cine rămîne în urmă e bun rămas“. Ne o­­prim chiar la unul din şantie­rele de construcţii (foto nr. 2). „Aici este şi echipa de lucrători a consiliului popu­lar, condusă de Sever C­hiper, şef sector construcţii. Ea exe­cută 6 din cele 18 apartamen­te pe care le vedeţi , adau­gă primarul. Trebuie să-i dăm zor, oamenii ne aş­teaptă cu casele. Sunt apar­tamente foarte bune“. Oa­menii, muncind mai mult, vor să trăiască mai mult, cel pu­ţin în sensul calităţii vieţii lor. De altfel, comuna, case­le ei.(foto nr. 1), interioarele­­ caselor dovedesc cu prisosin­ţă că localitatea s-a întîlnit de multişor cu oraşul. Gradul de confort poate uneori chiar ri­valiza. „Duminică aşteptăm să vină trupa „Naţionalului“ tîr­­gumureşean, cu piesa „Nu u­­cideţi caii verzi“ — sublinia­ză primarul, vădit de a mă Fotoreportaj realizat de MIHAI BOC­AI (Continuare în pag. a 2-a) Sub cupolele de sticlă ale serelor din Mureşeni activitatea continuă ca în zilele verii. Muncitoare harnice şi pricepute în­grijesc cu conştiinciozitate legumele şi florile ce se află în plină vegetaţie, recoltează şi livrează flori, ciuperci şi salată, pregătesc terenul şi plantează răsadul de tomate și salată pentru un nou ciclu de producție. In fotografie, aspect de la plantarea răsadu­lui de tomate. IN PREGĂTIRE - RECOLTA 1984 Impulsionează transportul îngrăşămintelor naturale pe cimp Zilele acestea de iarnă sunt fo­losite la sate pentru acţiuni de fertilizare a ogoarelor, prin transportul unor cantităţi cît mai mari de gunoi de grajd. La a­­ceastă amplă acţiune se folosesc cu prioritate atelajele din uni­tăţile agricole, întrucît gunoiul de grajd­­este un îngrăşămînt complex, cu mare eficienţă asu­pra dezvoltării plantelor, pretu­tindeni se depun eforturi pentru a fi duse cantităţi cit mai mari pe cîmp, mai ales că anul acesta se prelim­ină a se obţine produc­ţii record la porumb, sfeclă de zahăr, legume, plante furajere şi altele. Ca urmare a muncii sîrguin­­cioase depuse, anul acesta au C. REMUS (Continuare în paag. a 4-a)

Next