Steaua Roşie, februarie 1984 (Anul 35, nr. 26-50)
1984-02-01 / nr. 26
VIAŢA DE PARTID Formarea omului nou în centrul muncii politico-educative în actuala etapă a edificării socialismului în patria noastră, conceptul de conştiinţă dobîndeşte nu numai o semnificaţie teoretico-metodologică, ci şi una practică, revoluţionară, conştiinţa constituindu-se într-un factor activ al transformărilor revoluţionare, al realizării individuale, ea dinamizînd dezvoltarea noilor structuri sociale. Aşa cum sublinia secretarul general al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „socialismul nu poate fi construit decât cu participarea conştientă la conducerea statului a celor ce muncesc, a întregului popor“. Acest principiu, care exprimă sintetic unitatea dintre socialism şi democraţie, este propriu întregii activităţi a partidului nostru, ilustrează caracterul ştiinţific al programului românesc de acţiune revoluţionară şi generează garanţia realizării sale efective, însuşindu-şi orientările şi recomandările formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea pe problemele muncii organizatorice şi politico-educative din august 1983, Comitetul municipal, organele şi organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti din municipiul Sighişoara şi-au intensificat preocupările şi eforturile pentru formarea conştiinţei socialiste şi dezvoltarea mai puternică a spiritului revoluţionar. Am avut în vedere aprecierea că omul societăţii socialiste nu poate fi doar un bun specialist, ci şi un autentic activist politic, un militant social, un luptător pentru progresul neîntrerupt al patriei. In acţiunile iniţiate de organizaţiile de partid, sindicat, U.T.C. şi O.D.U.S., în cele organizate de aşezămintele de cultură, de ceilalţi factori educaţionali a fost argumentată necesitatea însuşirii concepţiei revoluţionare a clasei muncitoare despre viaţă şi societate, materialismul dialectic şi istoric, principiile politicii ştiinţifice a partidului nostru. Prin dezbateri ideologice, simpozioane, mese rotunde, expuneri şi alte forme ale muncii politico-educative am acţionat în sprijinul realizării optime a sarcinilor de producţie, stimulării şi generalizării iniţiativelor şi experienţelor valoroase de muncă. Toate activităţile politico-ideologice şi culturaleducative au vizat dezvoltarea conştiinţei socialiste, formarea omului nou, cu un bogat bagaj de cunoştinţe, capabil să înţeleagă, să interpreteze şi să folosească just legile obiective ale dezvoltării sociale, să acţioneze în Cunoştinţă de cauză pentru construirea noii societăţi. Consiliul municipal de educaţie politică şi cultură socialistă a reunit în măsură sporită să orienteze şi să coordoneze unitar activităţile politico-educative spre promovarea ideologiei partidului, spre creşterea combativităţii împotriva influenţelor ideologiei burgheze, a mentalităţilor retrograde şi mistico-religioase, străine principiilor eticii comuniste şi spiritului de partid. Activitatea politico-educativă din municipiul nostru a fost mult intensificată în spiritul ideilor şi orientărilor cuprinse în cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu ţinută la Consfătuirea de lucru de la Mangalia. Astfel, la nivelul tuturor organelor şi organizaţiilor de partid, în toate instituţiile de cultură au fost organizate dezbateri largi în cadrul cărora au fost evidenţiate, cu prioritate, sarcinile economico-sociale ce revin colectivelor de oameni ai muncii. Faptul că în toate cursurile şi cercurile învăţămîntului politico-ideologic a fost abordată problematica Consfătuirii de la Mangalia, această formă de pregătire ideologică a dobîndit un pronunţat spirit militant, de combativitate revoluţionară, de gîndire partinică, de ancorare în realităţile concrete din municipiu şi din fiecare unitate. Este de menţionat, de asemenea, faptul că analizele, consfătuirile, schimburile de experienţă şi dezbaterile organizate au urmărit realizarea sarcinilor ce revin municipiului din documentele de partid şi de stat, din propriile hotărîri în domeniul muncii politice şi cultural-educative, perfecţionarea stilului şi metodelor de muncă ale organelor şi organizaţiilor de partid în coordonarea şi îndrumarea unitară a procesului de educare şi formare a omului nou, pentru realizarea unei noi calităţi în acest important domeniu al muncii de partid. Complexitatea procesului constructiv al etapei actuale, importantele evenimente aniversare ale anului 1984 impun îmbunătăţirea calitativă şi diversificarea tuturor activităţilor politico-educative, care prin conţinutul lor de idei şi prin mesajul lor politic, să contribuie în măsură sporită la educarea, stimularea şi mobilizarea membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, la îndeplinirea obiectivelor socialeconomice ale acestui an și pe întregul cincinal. IOAN IVAN secretar al Comitetului municipal de partid Sighișoara nt. 1. Fără mască. — Actele dumneavoastră, vă rog! Moment de derută abil mascată. Atent, lucrătorul de miliţie ii urmăreşte reacţiile. Calmă, sigură pe sine: — De ce, mă rog?! (Pauză de efect). Fie! Buletinul de identitate sau legitimaţia? Ce doriţi? O spune cu orgoliu şi cu o oarecare agresiune verbală. Apoi, cu detaşare, întinde actul de identitate. — Poftiţi! — Urmaţi-ne. — De ce? Asta-i culmea! — Buletinul de identitate este al dumneavoastră? — Păi, al cui să fie, tovarăşu’? încearcă să-şi încropească la repezeală o biografie pe plac, jCăutînd o pliere care i-ar putea oferi o eventuală pîrtie de salvare. Omul in uniformă nu pare dispus să accepte jocul. — Este al unei acriţe. A fost furat. Mai corect spus, l-aţi furat cu geanta cu tot în care mai erau obiecte, 800 de lei şi două C.E.C.-uri cu un sold de 8.700 de lei. După o serie de explicaţii adacadabrante, inutile, „actriţa“ rămasă fără mască îşi dezvăluie identitatea reală: Diós Irénko, cea care în ziua aceea mai furase încă o sacoşă cu obiecte şi 1.900 de lei, o geantă cu un portmoneu în care se aflau 1.200 de lei şi o poşetă cu 1.000 de lei. Deci, într-un scurt interval de timp al aceleiaşi zile, patru furturi. Intr-un fel, un adevărat record ! 2. Ca doi fluturaşi. E momentul să recurgem la un „scurt istoric“. Plictisite, rîndul muncii nedîndu-le prea multă bătaie de cap, nedispuse să filosofeze asupra problemelor existenţiale. Diós Irénke (Tîrgu-Mureş, str. Gării nr. 5) şi Besenyei Ana (str. Koos Ferenc nr. 2) găsesc repede calea pentru a-şi întreţine traiul parazitar: furtul. Se învîrteau, de obicei, prin preajma marilor magazine tîrgumureşene, urmărind cu precădere aglomeraţiile în care se aruncau chiar cu o oarecare frenezie bolnăvicioasă. Rar s-a întimplat să iasă cu mîinile goale, mai ales de la raioanele de încălţăminte ale magazinelor „Luxor“, „Modern“, „Velur“, „Simplon“. Pentru a se menţine în formă, din cînd în cînd mai „exersau“ şi pe la Casa modei, pe la „Fortuna“, magazinul „Auto-moto“. Chiar şi la W.C.-ul public. Scopul scuză mijloacele?! Cert e că miloase nu erau cu nimeni. Intra o femeie să încerce o pereche de pantofi, de cizmuliţe? Dacă avea neinspirata idee să-şi lase din mînă poşeta, geanta, sacoşa, iar prin preajmă se afla una din cele două, peste cîteva clipe nu-i mai rămînea decit să ţipe stupefiantă: „Hoţii!“ Nu peste mult timp, într-un cinematograf, într-un restaurant tîrgumureşean, la un pahar de vin ales, se făceau ... deconturile. Pentru că sistemul lor — una fura, alta prelua din mers — dădea roade, de obicei ele făceau „juma’—juma’“. 3. Un adevărat depozit! Intr-un timp scurt, o lună să zicem, cele două prietene nedespărţite, au comis 22 de furturi. Dacă includem în calcul doar banii care se aflau în poşetele şi sacoşele furate, suma s-ar ridica — doar în cazul păgubiţilor care şi-au formulat pretenţiile la 17.743 de lei. La percheziţia efectuată la domiciliul abilei Diós Irénke au fost găsite 13 genţi şi poşete, 6 portmonee (bineînţeles, goale la acea oră!) şi trei umbrele! Totul aducea cu o adevărată magazie de bagaje. Obligate să suporte solidar plata despăgubirilor faţă de părţile civile, ca şi în timpul cercetărilor şi procesului, fiecare a sărit ca muşcată de şarpe, replicînd deloc elegant şi reverenţios: „Nu eu am furat! Aia!“ O reacţie tipică psihologiei borfaşului ajuns la înghesuială. 4. „împărţeala“. Avîndu-se în vedere amploarea, întinderea activităţii lor infracţionale, modul de a acţiona, prejudiciul cauzat, pericolul social accentuat, refuzul muncii, printr-o recentă sentinţă penală rămasă definitivă, au fost condamnate la trei ani şi şase luni (Dies Irénke) şi la trei ani şi trei luni (Besenyei Ana). Ce s-or face, oare, pe acolo fără magazine, fără cumpărători, fără restaurante, fără ... LAZAR LADARIU MORALA-CONDUITA AL 22-LEA VAL • STEAUA ROȘIE PA DI NA . Obţinerea unor recolte record — temă predilectă în dezbaterea membrilor în aceste zile au loc adunările generale ale membrilor cooperatori, care au menirea să analizeze cu exigenţă şi răspundere problemele esenţiale ale dezvoltării unităţii in care lucrează, activitatea consiliilor de conducere, a şefilor de formaţii de muncă, a fiecărui cooperator în parte să dezbată şi să aprobe noile planuri de producţie şi bugetele de venituri şi cheltuieli, să găsească cele mai indicate căi pentru creşterea mai accentuată a producţiei vegetale şi animale. Pornind de la indicaţiile secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, formulate în Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut şi la Consfătuirea de lucru din decembrie pe probleme ale agriculturii, adunările generale sunt chemate să dezbată amănunţit toate învăţămintele ce pot fi desprinse din activitatea anului trecut, astfel incit să poată decide cele mai adecvate măsuri pentru înlăturarea lipsurilor şi asigurarea în cele mai bune condiţii a producţiei agricole pe 1984. In baza concluziilor ce se vor desprinde, activitatea viitoare să fie astfel direcţionată încît să se asigure, în orice condiţii climatice, realizarea producţiilor planificate, să se înregistreze o îmbunătăţire radicală a întregii activităţi, să se obţină recolte record. Cifrele de plan pe 1984, atît la producţia vegetală cît şi în zootehnie, prevăd creşteri substanţiale, dar sunt pe deplin realizabile pentru că reflectă o mai bună corelare cu potenţialul existent în fiecare unitate. în toate unităţile s-au înregistrat, cei cooperatori puţin la una-două culturi recolte care nu au mai fost obţinute pînă acum, ceea ce dovedeşte cît de mari sînt resursele, cît de sus pot fi ridicate pretenţiile dacă se lucrează cu toată răspunderea, în spirit de ordine şi disciplină, dacă se respectă riguros tehnologiile de lucru. Cooperativa agricolă din Cuci, care a obţinut peste 5.400 kg de grîu la hectar Adunări generale în C.A.P. şi peste 7.667 kg de porumb boabe, sau cea din Mureşeni, care a realizat peste 55 tone de sfeclă de zahăr, pentru a arăta cîteva din cele multe altele, ne oferă cel mai pilduitor exemplu ce se poate obţine cînd membrii cooperatori, mecanizatorii şi specialiştii sunt preocupaţi în cel mai înalt grad de executarea tuturor lucrărilor la timp şi de calitate, cînd nu se neglijează nici o verigă din lanţul tehnologic. Fiindcă munca oamenilor este factorul determinant în obţinerea recoltelor mari, adunările generale trebuie să stăruiască mai mult asupra contribuţiei fiecăruia , a preşedintelui şi a celorlalţi membri ai consiliului de conducere, a conducătorilor de ferme şi formaţii de lucru, a fiecărui cooperator, mecanizator şi specialist. Cunoscînd cifrele de plan, adunările generale trebuie să discute şi să adopte măsuri tehnice şi organizatorice care să condusă la realizarea lor. In producţia vegetală aceste măsuri trebuie să vizeze folosirea integrală a fondului funciar, creşterea rodniciei pămîntului prin executarea lucrărilor de desecare, nivelare, afînare adincă, combaterea eroziunii, fertilizarea cu îngrăşăminte naturale, folosirea unor surse locale pentru irigaţii la care să fie atraşi, cu sarcini precise, toţi cooperatorii. Practica din fiecare unitate evidenţiază necesitatea respectării întocmai a tehnologiilor şi densităţilor stabilite. Este deci firesc şi necesar să se precizeze sarcinile şi răspunderile pentru a nu se mai repeta cazuri de nelucrare a unor culturi. Un alt sector care trebuie supus unei analize exigente este cel zootehnic, unde eficienţa şi producţiile sînt încă scăzute. Cei care vor lua cuvîntul, şi e de dorit ca aceştia să fie cît mai mulţi, trebuie să evidenţieze cauzele acestei stări de lucru, astfel încît adunarea generală să poată adopta măsurile ce se impun pentru creşterea natalităţii, reducerea pierderilor şi sacrificărilor, asigurarea asistenţei sanitar-veterinare, întărirea ordinii şi disciplinei, rezolvarea definitivă a bazei furajere, asigurarea spaţiilor de cazare şi modernizarea adăposturilor. Dezbaterile trebuie să vizeze şi modul cum a fost gospodărită baza materială, cum au fost utilizate fondurile de investiţii, cu ce folos a fost cheltuit fiecare leu, cum a fost folosită forţa de muncă, cum au fost realizate normele stabilite. Consiliul popular — implicat permanent în viaţa localităţii Prin eforturi proprii - beneficii mai mari Aprobarea şi dezbaterea cifrelor de plan şi buget pe anul 1984 la unităţile economice şi la consiliile populare comunale, orăşeneşti şi municipale constituie un bun prilej de analiză a modului de realizare și sporire a veniturilor, precum și a reducerii cît mai accentuate a cheltuielilor. Este necesar ca, potrivit Legii, de aprobarea bugetului pe anul 1984 fiecare conducător de unitate, să se orienteze după principiul că sarcinile de plan stabilite la venituri sunt minime, iar cele stabilite la cheltuieli sunt maxime. Prin bugetul de venituri şi cheltuieli ca principal instrument al autogestiunii va trebui să se asigure, din activitatea proprie, mijloacele financiare necesare creşterii beneficiului şi rentabilităţii, împlinirea acestui deziderat impune, în primul rînd, fundamentarea temeinică a indicatorilor înscrişi în buget, începînd cu cea mai mică unitate şi instituţie din teritoriu, precum şi urmărirea sporirii eficienţei economice prin luarea şi punerea în valoare a întregului potenţial productiv, a tuturor rezervelor existente pe plan local. In anul 1983, din cele 97 bugete ale consiliilor populare judeţene 94 au fost echilibrate rămînînd numai 3 bugete comunale: Papiu Ilarian, Veţca şi Hodoşa neechilibrate, pentru care am acordat subvenţii din bugetul județului. Precizăm însă că din cele 94 bugete echilibrate în anul 1983, numai 41 bugete au fost acoperite cu venituri proprii, iar 59 de bugete au fost echilibrate cu sume încasate de la unităţile republicane de pe teritoriul consiliilor populare, or, o echilibrare consistentă este aceea care se efectuează prin creşterea bazei de venituri proprii ale consiliilor populare. Printr-o dimensionare mai judicioasă a veniturilor şi cheltuielilor pe cele 97 unităţi bugetare din judeţ, am reuşit ca la începutul anului 1984 să sporim numărul bugetelor autofinanţate cu venituri proprii de la 41 la 67, ceea ce reprezintă un grad de autofinanţare de aproape 70 la sută din totalul bugetelor locale. Pentru sporirea bazei proprii de venituri este necesar ca organele locale ale puterii şi administraţiei de stat să dovedească o preocupare permanentă pentru punerea în valoare cu eficienţă maximă, a resurselor locale, prin dezvoltarea industriei mici, a serviciilor către populaţie. In judeţul nostru, planul de venituri din impozitul agricol de la cooperativele agricole de producţie reprezintă 20 la sută din volumul veniturilor proprii ale comunelor, valoric el reprezentînd peste 40 milioane lei, în medie pe comună aproape 400.000 lei, din care nu încasăm anual decit 25—30 milioane lei, respectiv o medie de 300.000 lei pe comună, din cauza situaţiei financiare slabe a unor unităţi agricole care nu-şi realizează planurile de producţie. Neîncasarea în totalitate a acestor sume la bugetele comunelor frînează simţitor autofinanţarea lor. Este necesar ca organele locale ale puterii şi administraţiei de stat să antreneze în măsură mai mare cetăţenii la executarea lucrărilor de interes obştesc, la acţiunile de gospodărire şi înfrumuseţare a localităţilor, degrevînd astfel bugetul de un volum Însemnat de cheltuieli şi folosind cu eficienţă fiecare leu investit, fiecare leu cheltuit. ION STOICA directorul Administraţiei financiare a judeţului Mureş