Steaua Roşie, februarie 1984 (Anul 35, nr. 26-50)

1984-02-01 / nr. 26

VIAŢA DE PARTID Formarea omului nou în centrul muncii politico-educative în actuala etapă a edificării socialismului în patria noastră, conceptul de conştiinţă dobîn­­deşte nu numai o semnificaţie teoretico-metodologică, ci şi una practică, revoluţionară, conştiin­ţa constituindu-se într-un factor activ al transformărilor revolu­ţionare, al realizării individuale, ea dinamizînd dezvoltarea noilor structuri sociale. Aşa cum sublinia secretarul general al Partidului Comu­nist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „socialismul nu poa­te fi construit decât cu participa­rea conştientă la conducerea sta­tului a celor ce muncesc, a în­tregului popor“. Acest principiu, care exprimă sintetic unitatea dintre socialism şi democraţie, este propriu întregii activităţi a partidului nostru, ilustrează ca­racterul ştiinţific al programului românesc de acţiune revoluţiona­ră şi generează garanţia realiză­rii sale efective, însuşindu-şi orientările şi re­comandările formulate de tova­răşul Nicolae Ceauşescu la Con­sfătuirea pe problemele muncii organizatorice şi politico-educati­ve din august 1983, Comitetul municipal, organele şi organiza­ţiile de partid, de masă şi ob­şteşti din municipiul Sighişoara şi-au intensificat preocupările şi eforturile pentru formarea con­ştiinţei socialiste şi dezvoltarea mai puternică a spiritului revo­luţionar. Am avut în vedere a­­precierea că omul societăţii so­cialiste nu poate fi doar un bun specialist, ci şi un autentic ac­tivist politic, un militant social, un luptător pentru progresul ne­întrerupt al patriei. In acţiunile iniţiate de orga­nizaţiile de partid, sindicat, U.T.C. şi O.D.U.S., în cele orga­nizate de aşezămintele de cultu­ră, de ceilalţi factori educaţio­­­­nali a fost argumentată necesi­tatea însuşirii concepţiei revolu­ţionare a clasei muncitoare des­pre viaţă şi societate, materia­lismul dialectic şi istoric, prin­cipiile politicii ştiinţifice a par­tidului nostru. Prin dezbateri ideologice, simpozioane, mese ro­tunde, expuneri şi alte forme ale muncii politico-educative am acţionat în sprijinul realizării optime a sarcinilor de producţie, stimulării şi generalizării iniţia­tivelor şi experienţelor valoroa­se de muncă. Toate activităţile politico-ideologice şi cultural­­educative au vizat dezvoltarea conştiinţei socialiste, formarea omului nou, cu un bogat bagaj de cunoştinţe, capabil să înţe­leagă, să interpreteze şi să folo­sească just legile obiective ale dezvoltării sociale, să acţioneze în Cunoştinţă de cauză pentru construirea noii societăţi. Consi­liul municipal de educaţie poli­tică şi cultură socialistă a reunit în măsură sporită să orienteze şi să coordoneze unitar activităţile politico-educative spre promova­rea ideologiei partidului, spre creşterea combativităţii împotri­va influenţelor ideologiei bur­gheze, a mentalităţilor retrogra­de şi mistico-religioase, străine principiilor eticii comuniste şi spiritului de partid. Activitatea politico-educativă din municipiul nostru a fost mult intensificată în spiritul ideilor şi orientărilor cuprinse în cu­vântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu ţinută la Consfătuirea de lucru de la Mangalia. Astfel, la nivelul tuturor organelor şi organizaţiilor de partid, în toate instituţiile de cultură au fost organizate dezbateri largi în ca­drul cărora au fost evidenţiate, cu prioritate, sarcinile economi­­co-sociale ce revin colectivelor de oameni ai muncii. Faptul că în toate cursurile şi cercurile în­­văţămîntului politico-ideologic a fost abordată problematica Con­sfătuirii de la Mangalia, această formă de pregătire ideologică a dobîndit un pronunţat spirit mi­litant, de combativitate revolu­ţionară, de gîndire partinică, de ancorare în realităţile­ concrete din municipiu şi din fiecare u­­nitate. Este de menţionat, de aseme­nea, faptul că analizele, consfă­tuirile, schimburile de experien­ţă şi dezbaterile organizate au urmărit realizarea sarcinilor ce revin municipiului din documen­tele de partid şi de stat, din pro­priile hotărîri în domeniul mun­cii politice şi cultural-educative, perfecţionarea stilului şi metode­lor de muncă ale organelor şi organizaţiilor de partid în coor­donarea şi îndrumarea unitară a procesului de educare şi for­mare a omului nou, pentru rea­lizarea unei noi calităţi în acest important domeniu al muncii de partid. Complexitatea procesului con­structiv al etapei actuale, impor­tantele evenimente aniversare a­­le anului 1984 impun îmbunătă­ţirea calitativă şi diversificarea tuturor activităţilor politico-edu­cative, care prin conţinutul lor de idei şi prin mesajul lor poli­tic, să contribuie în măsură spo­rită la educarea, stimularea şi mobilizarea membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, la îndeplinirea obiectivelor social­­economice ale acestui an și pe întregul cincinal. IO­AN IVAN secretar al Comitetului municipal de partid Sighișoara ­nt. 1. Fără mască. — Actele dumneavoastră, vă rog! Moment de derută abil mas­cată. Atent, lucrătorul de miliţie ii urmăreşte reacţiile. Calmă, si­gură pe sine: — De ce, mă rog?! (Pauză de efect). Fie! Buletinul de identita­te­ sau legitimaţia? Ce doriţi? O spune cu orgoliu şi cu o oa­recare agresiune verbală. Apoi, cu detaşare, întinde actul de identitate. — Poftiţi! — Urmaţi-ne. — De ce? Asta-i culmea! — Buletinul de identitate este al dumneavoastră? — Păi, al cui să fie, tovară­­şu’? încearcă să-şi încropească la repezeală o biografie pe plac, jCăutînd o pliere care i-ar putea oferi o eventuală pîrtie de sal­vare. Omul in uniformă nu pare dispus să accepte jocul. — Este al unei acriţe. A fost furat.­ Mai corect spus, l-aţi fu­rat cu geanta cu tot în care mai erau obiecte, 800 de lei şi două C.E.C.-uri cu un sold de 8.700 de lei. După o serie de explicaţii ada­­cadabrante, inutile, „actriţa“ ră­masă fără mască îşi dezvăluie identitatea reală: Diós Irénko, cea care în ziua aceea mai fura­se încă o sacoşă cu obiecte şi 1.900 de lei, o geantă cu un port­­moneu în care se aflau 1.200 de lei şi o poşetă cu 1.000 de lei. Deci, într-un scurt interval de timp al aceleiaşi zile, patru fur­turi. Intr-un fel, un adevărat re­cord ! 2. Ca doi fluturaşi. E momen­tul să recurgem la un „scurt is­toric“. Plictisite, rîndul muncii nedîndu-le prea multă bătaie de cap, nedispuse să filosofeze asu­­pra problemelor existenţiale. Diós Irénke (Tîrgu-Mureş, str. Gării nr. 5) şi Besenyei Ana (str. Koos Ferenc nr. 2) găsesc repede calea pentru a-şi întreţine traiul parazitar: furtul. Se învîrteau, de obicei, prin preajma marilor ma­gazine tîrgumureşene, urmărind cu precădere aglomeraţiile în care se aruncau chiar cu o oare­care frenezie bolnăvicioasă. Rar s-a întimplat să iasă cu mîinile goale, mai ales de la raioanele de încălţăminte ale magazinelor „Luxor“, „Modern“, „Velur“, „Simplon“. Pentru a se menţine în formă, din cînd în cînd mai „exersau“ şi pe la Casa modei, pe la „Fortuna“, magazinul „Au­­to-moto“. Chiar şi la W.C.-ul public. Scopul scuză mijloacele?! Cert e că miloase nu erau cu ni­meni. Intra o femeie să încerce o pereche de pantofi, de cizmuli­ţe? Dacă avea neinspirata idee să-şi lase din mînă poşeta, gean­ta, sacoşa, iar prin preajmă se afla una din cele două, peste cî­­teva clipe nu-i mai rămînea de­cit să ţipe stupefiantă: „Hoţii!“ Nu peste mult timp, într-un ci­nematograf, într-un restaurant tîrgumureşean, la un pahar de vin ales, se făceau ... deconturi­le. Pentru că sistemul lor — u­­na fura, alta prelua din mers — dădea roade, de obicei ele fă­ceau „juma’—juma’“. 3. Un adevărat depozit! Intr-un timp scurt, o lună să zicem, ce­le două prietene nedespărţite, au comis 22 de furturi. Dacă in­cludem în calcul doar banii care se aflau în poşetele şi sacoşele furate, suma s-ar ridica — doar în cazul păgubiţilor care şi-au formulat pretenţiile­­ la 17.743 de lei. La percheziţia efectuată la domiciliul abilei Diós Irénke au fost găsite 13 genţi şi poşete, 6 portmonee (bineînţeles, goale la acea oră!) şi trei umbrele! To­tul aducea cu o adevărată ma­gazie de bagaje. Obligate să su­porte solidar plata despăgubiri­lor faţă de părţile civile, ca şi în timpul cercetărilor şi procesului, fiecare a sărit ca muşcată de şarpe, replicînd deloc elegant şi reverenţios: „Nu eu am furat! Aia!“ O reacţie tipică psihologiei borfaşului ajuns la înghesuială. 4. „împărţeala“. Avîndu-se în vedere amploarea, întinderea ac­tivităţii lor infracţionale, modul de a acţiona, prejudiciul cauzat, pericolul social accentuat, refu­zul muncii,­ printr-o recentă sen­tinţă penală rămasă definitivă, au fost condamnate la trei ani şi şase luni (Dies Irénke) şi la trei ani şi trei luni (Besenyei Ana). Ce s-or face, oare, pe acolo fă­ră magazine, fără cumpărători, fără restaurante, fără ... LAZAR LADARIU MORALA-CONDUITA AL 22-LEA VAL • STEAUA ROȘIE PA DI NA . Obţinerea unor recolte record — temă predilectă în dezbaterea membrilor în aceste zile au loc adunările generale ale membrilor coopera­­tori, care au menirea să analize­ze cu exigenţă şi răspundere pro­blemele esenţiale ale dezvoltării unităţii in care lucrează, activi­tatea consiliilor de conducere, a şefilor de formaţii de muncă, a fiecărui cooperator în parte să dezbată şi să aprobe noile pla­nuri de producţie şi bugetele de venituri şi cheltuieli, să găsească cele mai indicate căi pentru creşterea mai accentuată a pro­ducţiei vegetale şi animale. Por­nind de la indicaţiile secretaru­lui general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, formu­late în Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut şi la Consfătuirea de lucru din de­cembrie pe probleme ale agricul­turii, adunările generale sunt chemate să dezbată amănunţit toate învăţămintele ce pot fi desprinse din activitatea anului trecut, astfel incit să poată de­cide cele mai adecvate măsuri pentru înlăturarea lipsurilor şi asigurarea în cele mai bune con­diţii a producţiei agricole pe 1984. In baza concluziilor ce se vor desprinde, activitatea viitoa­re să fie astfel direcţionată în­cît să se asigure, în orice condi­ţii climatice, realizarea produc­ţiilor planificate, să se înregis­treze o îmbunătăţire radicală a întregii activităţi, să se obţină recolte record. Cifrele de plan pe 1984, atît la producţia vegetală cît şi în zoo­tehnie, prevăd creşteri substan­ţiale, dar sunt pe deplin reali­zabile pentru că reflectă o mai bună corelare cu potenţialul e­­xistent în fiecare unitate. în toa­te unităţile s-au înregistrat, cei cooperatori puţin la una-două culturi recolte care nu au mai fost obţinute pî­­nă acum, ceea ce dovedeşte cît de mari sînt resursele, cît de sus pot fi ridicate pretenţiile dacă se lucrează cu toată răspunderea, în spirit de ordine şi disciplină, dacă se respectă riguros tehnolo­giile de lucru. Cooperativa agri­colă din Cuci, care a obţinut peste 5.400 kg de grîu la hectar Adunări generale în C.A.P. şi peste 7.667 kg de porumb boa­be, sau cea din Mureşeni, care a realizat peste 55 tone de sfe­clă de zahăr, pentru a arăta cî­­teva din cele multe altele, ne o­­feră cel mai pilduitor exemplu ce se poate obţine cînd membrii cooperatori, mecanizatorii şi spe­cialiştii sunt preocupaţi în cel mai înalt grad de executarea tu­turor lucrărilor la timp şi de ca­litate, cînd nu se neglijează nici o verigă din lanţul tehnologic. Fiindcă munca oamenilor este factorul determinant în obţine­rea recoltelor mari, adunările generale trebuie să stăruiască mai mult asupra contribuţiei fie­căruia , a preşedintelui şi a ce­lorlalţi membri ai consiliului de conducere, a conducătorilor de ferme şi formaţii de lucru, a fie­cărui cooperator, mecanizator şi specialist. Cunoscînd cifrele de plan, a­­dunările generale trebuie să dis­cute şi să adopte măsuri tehnice şi organizatorice care să condusă la realizarea lor. In producţia vegetală aceste măsuri trebuie să vizeze folosirea integrală a fon­dului funciar, creşterea rodniciei pămîntului prin executarea lu­crărilor de desecare, nivelare, a­­fînare adincă, combaterea eroziu­nii, fertilizarea cu îngrăşăminte naturale, folosirea unor surse lo­cale pentru irigaţii la care să fie atraşi, cu sarcini precise, toţi cooperatorii. Practica din fiecare unitate evidenţiază necesitatea respectării întocmai a tehnologii­lor şi densităţilor stabilite. Este deci firesc şi necesar să se pre­cizeze sarcinile şi răspunderile pentru a nu se mai repeta cazuri de nelucrare a unor culturi. Un alt sector care trebuie su­pus unei analize exigente este cel zootehnic, unde eficienţa şi producţiile sînt încă scăzute. Cei care vor lua cuvîntul, şi e de do­rit ca aceştia să fie cît mai mulţi, trebuie să evidenţieze cau­zele acestei stări de lucru, astfel încît adunarea generală să poa­tă adopta măsurile ce se impun pentru creşterea natalităţii, redu­cerea pierderilor şi sacrificărilor, asigurarea asistenţei sanitar-ve­­terinare, întărirea ordinii şi dis­ciplinei, rezolvarea definitivă a bazei furajere, asigurarea spaţii­lor de cazare şi modernizarea a­­dăposturilor. Dezbaterile trebuie să vizeze şi modul cum a fost gospodărită baza materială, cum au fost utilizate fondurile de in­vestiţii, cu ce folos a fost chel­tuit fiecare leu, cum a fost fo­losită forţa de muncă, cum au fost realizate normele stabilite. Consiliul popular — implicat permanent în viaţa localităţii Prin eforturi proprii - beneficii mai mari Aprobarea şi dezbaterea cifre­lor de plan şi buget pe anul 1984 la unităţile economice şi la con­siliile populare comunale, oră­şeneşti şi municipale constituie un bun prilej de analiză a mo­dului de realizare și sporire a veniturilor, precum și a reduce­rii cît mai accentuate a cheltuie­lilor. Este necesar ca, potrivit Legii, de aprobarea bugetului pe anul 1984 fiecare conducător de uni­tate, să se orienteze după prin­cipiul că sarcinile de plan stabi­lite la venituri sunt minime, iar cele stabilite la cheltuieli sunt maxime. Prin bugetul de venituri şi cheltuieli ca principal instru­ment al autogestiunii va trebui să se asigure, din activitatea proprie, mijloacele financiare ne­cesare creşterii beneficiului şi rentabilităţii, împlinirea acestui deziderat impune, în primul rînd, fundamentarea temeinică a indicatorilor înscrişi în buget, începînd cu cea mai mică unita­te şi instituţie din teritoriu, pre­cum şi urmărirea sporirii efici­enţei economice prin luarea şi punerea în valoare a întregului potenţial productiv, a tuturor re­zervelor existente pe plan local. In anul 1983, din cele 97 buge­te ale consiliilor populare jude­ţene 94 au fost echilibrate ră­­mînînd numai 3 bugete comuna­le: Papiu Ilarian, Veţca şi Ho­doşa neechilibrate, pentru care am acordat subvenţii din bugetul județului. Precizăm însă că din cele 94 bugete echilibrate în anul 1983, numai 41 bugete au fost acope­rite cu venituri proprii, iar 59 de bugete au fost echilibrate cu sume încasate de la unităţile re­publicane de pe teritoriul consi­liilor populare, or, o echilibrare consistentă este aceea care se e­­fectuează prin creşterea bazei de venituri proprii ale consiliilor populare. Printr-o dimensionare mai ju­dicioasă a veniturilor şi cheltu­ielilor pe cele 97 unităţi buge­tare din judeţ, am reuşit ca la începutul anului 1984 să sporim numărul bugetelor autofinanţate cu venituri proprii de la 41 la 67, ceea ce reprezintă un grad de autofinanţare de aproape 70 la sută din totalul bugetelor lo­cale. Pentru sporirea bazei proprii de venituri este necesar ca or­ganele locale ale puterii şi ad­ministraţiei de stat să dovedeas­că o preocupare permanentă pen­tru punerea în valoare cu efici­enţă maximă, a resurselor locale, prin dezvoltarea industriei mici, a serviciilor către populaţie. In judeţul nostru, planul de venituri din impozitul agricol de la cooperativele agricole de pro­ducţie reprezintă 20 la sută din volumul veniturilor proprii ale comunelor, valoric el reprezen­­tînd peste 40 milioane lei, în medie pe comună aproape 400.000 lei, din care nu încasăm anual decit 25—30 milioane lei, respec­tiv o medie de 300.000 lei pe co­mună, din cauza situaţiei finan­ciare slabe a unor unităţi agrico­le care nu-şi realizează planurile de producţie. Neîncasarea în to­talitate a acestor sume la buge­tele comunelor frînează simţitor autofinanţarea lor. Este necesar ca organele locale ale puterii şi administraţiei de stat să antrene­ze în măsură mai mare cetăţenii la executarea lucrărilor de inte­res obştesc, la acţiunile de gos­podărire şi înfrumuseţare a lo­calităţilor, degrevînd astfel bu­getul de un volum Însemnat de cheltuieli şi folosind cu eficienţă fiecare leu investit, fiecare leu cheltuit. ION STOICA directorul Administraţiei financiare a judeţului Mureş

Next