Steaua Roşie, martie 1984 (Anul 35, nr. 51-77)

1984-03-01 / nr. 51

PAGINA 2 .STEAUA ROȘIE TIMPUL LIBER-această componentă a vieţii fiecărui student . Propun să luăm în discuţie timpul liber al studentului deoa­rece am convingerea că nu toţi colegii dv. beneficiază integral de el, nu ştiu să-l folosească cu maximă eficienţă. Consideraţi că timpul liber, organizarea lui, sunt chestiuni care îl privesc, în exclusivitate pe student sau se implică aici şi alţi factori? Simina Irimie, anul II, medi­cină generală: Discutînd despre timpul liber trebuie să ţinem seama mai întîi de toate că stu­denţii de la I.M.F. dispun în cea mai mică măsură de el. Atît cît este însă, el trebuie folosit în aşa fel încît să completeze în mod fericit pregătirea noastră medicală, iar pe de altă parte să ne ofere şi nişte posibilităţi de recreere, de distracţie, de a va­lorifica şi acele valenţe neaco­perite, ascunse în pregătirea noastră generală. Consider că timpul nostru liber trebuie cît mai bine organizat şi în acest sens se impune o intensificare a unor acţiuni. Organizarea tim­pului liber se leagă de ideea des­coperirii personalităţii studentu­lui sub toate aspectele ei: cultu­ral, artistic, sportiv, pentru ca studentul să se poată manifesta plenar. Simion Radu, anul IV, preşe­dintele Consiliului A.S.C. facul­tatea de medicină generală: Con­siliul A.S.C. este desigur impli­cat în coordonarea timpului li­ber al studenţilor, dar numai într-o anumită măsură, pentru că marea pondere o au totuşi manifestările organizate de către studenţii înşişi, bineînţeles în cadrul A.S.C. din institut şi din centrul universitar, în acest sens predomină manifestările de ma­să, atît culturale, cît şi sportive. Pe lîngă acestea, studenţii îşi pot manifesta aptitudinile, anu­mite calităţi la Casa de cultură a studenţilor, in cadrul a nume­roase secţii sportive la nivelul institutului, a cercurilor de spe­ologie, turism etc. unde studen­ţii nu numai că îşi pot îmbogăţi şi perfecţiona anumite predispo­ziţii, anumite calităţi, dar le pot face publice. Deci putem con­chide că asociaţia are ponderea cea mai importantă şi va trebui ca în viitor să se preocupe şi mai mult pentru formarea stu­denţilor ca viitori specialişti şi cetăţeni. Participarea studenţilor la Ca­sa de cultură este bună, dar nu la nivelul capacităţii de care dispune­ Există formaţii de muzi­că populară, uşoară, folk, cîţiva studenţi activează în orchestra simfonică a medicilor, avem un cerc de artă plastică, care prin cele cîteva expoziţii colective sau individuale a încercat să corele­ze viaţa artistică a centrului u­­niversitar la cea a municipiului Tîrgu-Mureş, dar cum spuneam, se poate şi mai­ mult. S. Irimie: Noi, studenţii am dori să se organizeze mai multe seri culturale, în care să fie va­lorificate valenţele fiecărui an, pentru că acestea există. Dacă am sonda conştiinţa fiecărui stu­dent, ne-am da seama că fiecare este puţin medic, dar şi puţin artist, pentru că, într-adevăr, nu poţi fi medic fără să ţi placă ar­ta, oamenii, iar arta este un fel de filozofie a vieţii. Ar fi de do­rit ca aceste potenţe artistice, aceste pasiuni să fie deci cunos­cute, să iasă din matca lor şi a­­duse studenţilor şi, de ce nu, marelui public, S. Radu: Ceea ce dorim noi, asociaţia şi studenţii din centrul universitar este o implicare şi mai mare a manifestărilor stu­denţeşti în viaţa culturală, artis­tică şi sportivă a oraşului, însă pentru aceasta avem nevoie de sprijinul real al colegilor pen­tru constituirea la un nivel cît mai ridicat a formaţiilor şi gru­purilor artistice. Elena Dumitraşcu, anul IV, farmacie, preşedinta Consiliului U.A.S.C. pe facultate: Pentru că s-a vorbit aici de timpul liber des­tul de limitat al studenţilor de la I.M.F., trebuie să spun că acest timp este foarte limitat în spe­cial la anii mai mari. Experienţa noastră, a studenţilor din anul IV ne-a dovedit că este necesa­ră o foarte judicioasă planifica­re a timpului liber, pentru a-l putea folosi la maximum. Noi, încă din anul I am avut şansa de a primi din partea conduce­rii facultăţii ca îndrumător de an un cadru cu multă experien­ţă în munca de organizaţie, pe tovarăşa şef de lucrări Floarea Ispas, care s-a preocupat foarte mult de folosirea organizată a timpului nostru liber şi la ini­ţiativa căreia am înfiinţat un grup vocal feminin al anului, care a funcţionat pînă în pre­zent. Consider deci că este ne­voie de o îndrumare mai atentă a anilor mici din partea A.S.C. pentru folosirea timpului liber. Colegii noştri ar trebui să pro­fite mai mult de ceea ce le ofe­ră viaţa cultural-artistică, atît de bogată, a municipiului. Doina Sava, anul IV farmacie, preşedinta Consiliului U.A.S.C. pe centrul universitar Tîrgu- Mureş. Activul A.S.C. manifestă o preocupare constantă şi per­manentă pentru organizarea în centrul nostru universitar a u­­nor acţiuni unitare, cu scopuri educative bine determinate şi la un nivel politico-ideologic ridi­cat, in vederea formării viitoru­lui intelectual în toată comple­xitatea lui. Pentru realizarea a­­cestui deziderat ne-am preocu­pat de organizarea ştiinţifică a fiecărui resort, am încercat să cuprindem cit mai multe activi­tăţi care să ofere studenţilor po­sibilitatea să se manifeste­ în toate domeniile: culturale, artis­tice, turistice şi sportive. Consi­der că într-adevăr la nivel de an formaţiile artistice sunt pu­ţine şi în viitor va trebui să le dăm mai multă importanţă, de unde să recrutăm pe cei mai buni studenţi pentru cele de la nivel de centru universitar. A­­ceasta s-ar impune cu atît mai mult cu cît dorinţa noastră este să înfiinţăm, un cenaclu la nivel de centru universitar, cu care să fim prezenţi în permanenţă în viaţa cultural-artistică a ora­şului. ION CIURDARU GHEORGHE ŞINCAI - 230 O evocare prilejuită de împlinirea a 230 de ani de la naşterea lui Gheorghe Şincai a fost organizată de Biblioteca orăşenească din Reghin în colaborare cu Cenaclul literar „Condeie reghinene“. Cuvîntul introductiv a fost rostit de prof. Marin Sara — directorul bibliotecii. In continuare, despre viaţa şi activita­tea marelui cărturar au vorbit dr. Serafim Duicu şi Dimitrie Poptămaş, după care cei doi vorbitori au răspuns la între­bările celor din sală. Apoi, a fost prezentată cartea „Pe urmele lui Gheorghe Şincai“ de Serafim Duicu, autorul acordînd autografe. In încheierea manifestării, Emilia Moldovan a citit o selecție din poeziile sale. Noutaţi, realizări la Gurghiu • Noua brutări­e din co­muna Gurghiu a produs luni, 27 februarie a.c., primele can­tităţi de pline pentru cetă­ţeni. Ea are o capacitate de 150 tone de pâine lunar şi prin intermediul ei se va face aprovizionarea nu numai a localnicilor, ci şi a oamenilor din Hodac, Ibăneşti, Solovăs­­tru. • Cooperativa de produc­ţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor şi-a îndeplinit în întregime sarcinile de plan aferente lunii ianuarie, co­lectivul ei acţionează acum pentru încheierea contractelor cu produse agroalimentare din gospodăriile populaţiei. Aşa de pildă am contractat 282 porci, 14,6 tone carne de ovine, 5.400 hl lapte de vacă, 310 hl lapte de oaie, 1.480 to­ne de fîn, 2,6 tone carne de pasăre, 210.000 bucăţi ouă, 31 tone cartofi şi alte produse a­­gricole. DUMITRU RUSU preşedintele cooperativei de producţie, achiziţii şi desface­re a mărfurilor Gurghiu C­ARTEA MAI MULTE VOCI, O­RIMA LUME Editura ştiinţifică şi enciclo­pedică pune la dispoziţia citito­rilor un Raport al comisiei in­ternaţionale pentru studiul pro­blemelor comunicării. Lucrare colectivă a unor personalităţi marcante din mai multe state a­­le lumii, publicată în prima edi­ţie în anul 1980 de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru educa­ţie, ştiinţă şi cultură, constituie una dintre cele mai reuşite şi mai semnificative expresii a gîn­­dirii filozofice ale programelor şi acţiunilor UNESCO în lumea de azi. Concepută pe principii ştiinţi­­fice prin care deosebirile de sis­tem nu exclud interesele comu­ne ale planetei noastre pentru făurirea unei lumi în care fieca­re popor trebuie să fie liber în afirmarea voinţei, opţiunilor şi a drumului său propriu, dar pen­tru a cărei supravieţuire toate statele la un loc,­­ rari, mijlocii, sau mici sunt responsabile; o lu­me care cunoaşte o mare diver­sitate de căi de dezvoltare, de ideologii şi de sisteme politice, dar care este legată prin inter­dependenţe tot mai puternice şi prin necesitatea colaborării, ca temelie, a înţelegerii păcii şi e­­xistenţei omenirii. Structurată pe cinci mari ca­pitole: Comunicare şi societate; Comunicarea în prezent şi vii­tor; Problematica preocupării comune, şi altele, prin care se scoate în evidenţă mesajul căr­ţii, ca un mesaj­ umanist şi de­mocratic, vizînd înţelegerea mij­loacelor comunicării de ansam­blu, care nu sînt altceva decît vocea originală a fiecărui popor, sau grup uman — diversitatea este o realitate ineluctabilă şi sub acest raport ar fi o iluzie ideea că s-ar putea eluda aceas­tă multitudine de voci diferite ca timbru şi culoare, ca aborda­re şi gîndire politică, ca spiri­tualitate şi cultură. Dar, tot ele sunt chemate să fie purtătoarele sincere ale mesajelor de înţele­gere, colaborare şi solidaritate internaţională, să fie exponente ale ideilor de obiectivitate şi a­­devăr, de respect al tuturor ega­lităţilor între oameni, între gru­puri umane și popoare, de res­ponsabilitate pentru soarta lu­mii, promotoare ale cooperării și păcii mondiale. Pe de altă parte, lucrarea re­prezintă o expresie sintetică a unui mod de a gîndi probleme­le lumii de azi, a unei, preocu­pări constante ale programelor UNESCO în domeniul comuni­cării eforturilor de a contribui la făurirea unor noi dimensiuni globale şi planetare ale conşti­inţei umane, care să se adauge armonios celor individuale, de grup şi naţionale, dimensiuni o­­riginale prin al căror respect se poate clădi trainic conştiinţa solidarităţii planetare, ca o con­diţie a făuririi unei lumi mai noi şi mai drepte. Raportul Comisiei internaţio­nale pentru studiul comunicării a fost dat publicităţii in februa­rie 1930, constituind o realizare fără precedent în lumea de azi cu un deosebit ecou mondial, cu atît mai mult cu cît este vorba de o temă de mare dificultate ştiinţifică, ideologică şi politică, în jurul căreia controversele au fost deosebit de aprinse în ulti­mii ani, luînd forma unor con­fruntări directe şi acute, într-o perioadă de ascuţire a tensiuni­lor şi de deteriorare a rapor­turilor internaţionale. IOAN OPREA Vremea în mârâie După cum ne comunică Insti­tutul de meteorologie şi hidrolo­gie, în luna martie temperaturi­le vor fi mai scăzute decît va­lorile medii multianuale, în cea mai mare parte a ţării. Regimul pluviometric va fi, în general, deficitar, exceptînd unele zone din Maramureş, nordul Transil­vaniei şi al Moldovei, unde se va situa în limite normale. Prima decadă a lunii martie se va caracteriza printr-o vre­me, în general, rece, cu cerul variabil, mai mult noros. Preci­pitaţiile, în cea mai mare parte neînsemnate cantitativ, vor fi sub formă de ninsoare, iar către sfîrşit şi sub formă de lapoviţă, ploaie şi burniţă. Izolat, se va produce polei. Vîntul va predo­mina din sectorul nord-est, pre­­zentînd intensificări de scurtă durată, în unele zile pînă la ta­re, mai ales în sudul şi estul ţă­rii. Temperatura va prezenta o creştere uşoară spre sfîrşitul perioadei. Maximele cele mai ri­dicate pot atinge 12 grade, iar pe alocuri chiar vor depăşi a­­ceastă valoare, în timp ce tem­peraturile minime cele mai co­­borite se vor situa, izolat, sub minus 10 grade,­ în centrul şi nordul, ţării. Ceaţă locală dimi­neaţa şi seara. In decada a doua va predomi­na o vreme schimbătoare carac­teristică acestei perioade a anu­lui. Ninsori pasagere, lapoviţă sau ploi, cantitativ neînsemnate, sunt de aşteptat mai ales în nord­­est şi in sudul ţării. Pentru in­tervale scurte de timp ele pot fi însoţite şi de unele intensificări ale vîntului care va predomina din sectorul estic, favorizînd pa­sager producerea locală a feno­menului de viscol în unele zone din estul ţării. In partea a doua a intervalului se aşteaptă o creştere a temperaturii în cea mai mare parte a ţării. Minime­le vor fi cuprinse între minus 4 şi plus 6 grade, iar maximele pot atinge 15 grade. Creşteri mai semnificative ale temperaturilor maxime, pînă la 18—20 de grade şi, local, chiar mai ridicate şi minime cuprinse între 2 şi 12 grade se prevăd în decada a treia. Caracteristica mai caldă a vremii va fi totuşi întreruptă de răciri scurte şi u­­şoare. Cerul va fi temporar no­ros. Ploile predominant locale cu caracter de aversă vor afec­ta îndeosebi zonele din vestul şi nordul ţării. Vintul va predomi­na din vest şi sud-vest. Ultime­le zile vor fi cele mai calde în sud-estul ţării. (Agerpres) CALENDAR Joi 1 MARTIE Soarele răsare la ora 6,53; apune la ora 18,03. Zile trecute 61; zile răma­se 305. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Un petic de cer. Unirea: Valul verde. Progre­sul: Drumul spre victorie (ambele serii). Select: Elvis. Flacăra: Poves­tea călătoriilor (ambele serii). SIGHI­ŞOARA — Lumina: Sfîrşitul nopţii. REGHIN — Patria: De dragul tău, Anca. TÎRNAVENI — Melodia: Sfîrşi­tul nopţii. LUDUŞ — Flacăra: Aven­turi la Marea Neagră (ambele serii). SOVATA — Doina: Zile din trecut. SÂRMAŞU — Popular: Misterele Bu­cureştilor. IERNUT — Lumina: Melo­dii la Costineşti. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Ciprian Porum­­bescu (ambele serii). FINTÎNELE — Patria: Mult mai de preţ e iubirea. MIERCUREA NIRAJULUI — Ni­rajul: Ţapinarii. TEATRU TEATRUL NAŢIONAL, azi, ora 19, secţia română: Nu ucideţi caii verzi. INSTITUTUL DE TEATRU, ora 18, secţia română: Arca bunei speranţe. TEATRUL DE PĂPUŞI, orele 9,30 şi 11, secţia maghiară: Prinţesa ador­mită. TELEVIZIUNE 15.30 — Şcoli şi tradiţii. 15.45 — Stu­dioul tineretului. 16,30 — închiderea programului. 20,00 — Telejurnal (p.c.). 20,20 — Actualitatea în economie. 20.35 — Mărţişoare muzicale. 20,55 — A­­gricultura socialistă pe coordonatele dezvoltării. 21.10 — Film serial: Vîn­tul fierbinte. Episodul 4 (c). 22.00 — Discorama. 22.15 _ Telejurnal (p.c.). 22.30 — închiderea programului. RADIO TÎRGU-MUREŞ în limba română. 6.00—7.00 — Ra­­dioîntîlnire matinală: Pentru produc­ţii record, un start chibzuit în cam­pania agricolă de primăvară: Viaţa raţională şi sănătatea. 18.00—20.00 — Radiocabinet: Pacea şi înţelegerea în­tre popoare, trăsături fundamentale ale politicii externe românești — dez­batere: Primăvara din jur, primăvara din noi, în faptele tinerilor de La I.M.F. Tîrgu-Mureș. VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: Ieri dimineaţă, la Tîrgu-Mureş, temperatura aerului a fost de mi­nus 3 grade, iar la ora 14, de 3 grade. TIMPUL PROBABIL: Vreme relativ caldă, dar rece noaptea şi dimineaţa. Cerul va fi varia­bil. Vînt slab. Temperaturile mi­nime vor oscila între minus 7 grade şi minus 4 grade, iar cele maxime între 3 şi 6 grade. Dimi­neaţa, frecvent, se va produce ceaţă. INSTANTANEE — Eu și steaua mea, cu nume ... Foto: KONCZ JANOS B.

Next