Steaua Roşie, mai 1984 (Anul 35, nr. 103-128)
1984-05-01 / nr. 103
--------TRĂIASCĂ 1 MAI— ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc ! Cinstire muncii peste ţara mereu întinerită * s-a aşternut o nouă primăvară a muncii şi creaţiei noastre libere. Lîngă ramul în floare unduie în zare steagurile purpurii şi tricolore, sub ale căror falduri oamenii pămîntului românesc se pregătesc de sărbătoare. E 1 Mai. Ziua muncii. Ziua solidarităţii celor ce muncesc de pretutindeni, şi ţara a îmbrăcat straie noi, iar pe edificiile economico-sociale care abia şi-au primit certificatul de naştere, s-au înălţat drapelele partidului şi ale patriei. Cinstim cu toţii măreaţa sărbătoare a muncii prezentîndu-ne cu buchete încărcate de rod, cu bucuria de a trăi într-o Românie liberă, independentă şi suverană, într-o societate a demnităţii, unităţii şi frăţiei. Acum, la 1 Mai '84, în primăvara acestui an jubiliar, rememorăm cu mîndrie patriotică, momente istorice remarcabile, care au premers măreţei victorii de acum patru decenii, de la 23 August 1944. Intre acestea , marea demonstraţie antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939 din Capitală, iniţiată, organizată şi condusă de Partidul Comunist Român, a reprezentat cea mai însemnată ridicare la luptă a poporului nostru împotriva hitlerismului. O contribuţie deosebită la pregătirea şi desfăşurarea acestei mari demonstraţii a adus-o tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care prin discernămîntul său politic, prin dîrzenia revoluţionară, prin lupta sa energică împotriva fascismului şi războiului s-a aflat în primele rînduri, mobilizând masele muncitorimii împotriva celui mai periculos duşman al umanităţii, pentru apărarea independenţei ţării, pentru unirea forţelor poporului în jurul partidului comunist. Ţara întreagă a îmbrăcat straie de sărbătoare. O sărbătoare ce a dobîndit în aceşti ani glorioşi ai edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate un conţinut nou, marcat cu pregnanţă de generoase izbinzi în făurirea unor obiective puternice ale energeticii, electronicii, ale ştiinţei şi tehnicii, a căii albastre — Canalul Dunăre — Marea Neagră, a unor impunătoare uzine, fabrici şi cîmpuri armonios amplasate spre a valorifica deplin pămîntul, inteligenţa şi hărnicia noastră. Ţara se înfăţişează în strai de vremuri noi, cu un peisaj mereu întinerit, cu zvelte construcţii care împing zarea tot mai sus şi cu altele îmbrăcate de schele, care ne duc spre următorul Arminden. Ţara şi oamenii săi trimit mesajul lor de pace şi cooperare, de solidaritate cu toate forţele care luptă împotriva războiului, pentru o lume fără arme nucleare, pentru o (Continuare in pag. a 2-a) Desen de DOTCD MI RESAN ZIUA MUNCII Deschizînd fereastra înspre primăvară Vezi întreg pămîntul presărat cu fiori, E cinstirea muncii revărsată-n ţară, Semn al preţuirii marii sărbători. Este ziua muncii, este ziua noastră, Căci prin crezul păcii mersul nu-i deplin, Făurim prin muncă ţara mai bogată. Pentru cei ce sintem, pentru cei ce vin. Este ziua muncii, solidarităţii, Braţe muncitoare pe întreg pămîntul Se unesc sub steagul roşu al dreptăţii, Le e alta limba, dar acelaşi gindul. Noi, uniţi, Partidul il urmăm pe calea Ce ne luminează trainic viitorul Şi avem în frunte fiul cel mai vrednic, Ceaușescu — omul, brav — conducătorul. CORNELIU ANCA V____________________________ Muncă şi conştiinţă Sărbătorim la început de mai, în fiecare an, Ziua solidarităţii celor ce muncesc. A trecut aproape un veac de cînc, omenirea şi-a cucerit cu preţul luptei acest drept: dreptul trezirii la conştiinţă. La noi, la români, sărbătoarea muncii vine de departe, din trecut, ca un străvechi obicei al pămîntului. Şi trebuie să recunoaştem că e mai frumos spus ,,De Armindeni“, ca o sărbătoare a limbii române, în plină primăvară, sub semnul luminii, al trezirii firii întregi la o viaţă nouă, oamenii se regăsesc spontan alături, cu speranţe reîntregite în idealul muncii, unităţii şi frăţiei. Nu cunoaştem ceva mai demn şi mai înălţător pentru noi toţi decît sentimentul solidarităţii, al înţelegerii reciproce. Numai astfel de convingeri pot da sens luptei şi strădaniei generale pentru o viaţă mai bună, pentru împliniri superioare în societatea în care trăim. CORNEL MORARI (Continuare în pag. a 2-a) în prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, la Bucureşti a avut loc adunarea populară cu prilejul sărbătoririi Zilei de 1 Mai Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, luni după-amiază, la adunarea populară organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R., cu prilejul sărbătoririi Zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Celebrarea acesteizile, intrată în tradiţia sărbătorilor scumpe ale poporului nostru, dobîndeşte, astăzi, o semnificaţie deosebită, ea desfăşurîndu-se sub semnul a două memorabile evenimente: împlinirea a 45 de ani de la marile demonstraţii antifasciste şi antirăzboinice, de la 1 Mai 1939, strălucită zi de luptă a clasei muncitoare împotriva fascismului şi războiului, pentru democraţie, unitate şi independenţă naţională, precum şi a patru decenii de la crearea Frontului linie Muncitoresc, act politic de excepţională însemnătate, care a determinat întărirea rolului clasei muncitoare în lupta pentru eliberare socială şi naţională — momente istorice premergătoare marii victorii de la 23 August 1944, iniţiate, organizate şi conduse ele Partidul Comunist Român. Sărbătorind Ziua de 1 Mai, toţi cetăţenii patriei aduc un fierbinte omagiu gloriosului nostru partid comunist, continuatorul celor mai înalte tradiţii de luptă ale poporului nostru, care s-a angajat, încă de la începuturile sale, să servească neobosit interesele fundamentale ale clasei muncitoare, ale tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, ale întregii naţiuni. în acelaşi timp, toţi cei ce trăiesc şi muncesc pe pămîntul României — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi —■ aduc, în această zi aniversară, prinosul lor de caldă dragoste, stimă şi recunoştinţă tovarăşului Nicolae Ceauşescu care, din 1933, a participat eroic la toate marile, eveimnente din întreaga activitate a partidului, a clasei muncitoare, din viaţa poporului român, la lupta pentru eliberare socială şi naţională, pentru socialism, afirmîndu-şi înaltele calităţi de revoluţionar şi înflăcărat patriot. Aceste simţăminte şi-au găsit o vibrantă expresie în primirea entuziastă făcută tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, la sosirea la Palatul Sporturilor şi Culturii. (Continuare în pag. a 4-a) Spor de producţie de 119 milioane lei In întîmpinarea zilei de 1 Mai şi a marilor evenimente din istoria patriei, a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi Congresul al XIII-lea al P.C.R., oamenii muncii mureşeni — români, maghiari, germani — desfăşoară o susţinută şi însufleţită întrecere socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, ridicarea nivelului calitativ al produselor, creşterea susţinută a productivităţii muncii şi eficienţei economice. Printr-o remarcabilă dăruire în muncă, competenţă profesională, spirit revoluţionar şi patriotic, colectivele din 28 de unităţi economice din judeţ au realizat înainte de termen planul Ia produc(Continuare în pag. a 4-a) în unitate şi frăţie 9 9 este anul unor mari şi luminoase evenimente de istorie românească — anul cînd vom aniversa patru decenii de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, anul cînd îşi va desfăşura lucrările Congresul al XIII-lea al partidului. Sărbătoarea muncii îi găseşte pe toţi fiii ţării — muncitori, ţărani, intelectuali, români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — într-o impresionantă unitate sub Tricolorul nostru de gînd şi de faptă, unitate în jurul partidului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Eroul României socialiste. Ultimele patru decenii de istorie liberă, de avînt al întregii ţări, dar mai cu seamă anii din urmă, anii Epocii Ceauşescu, au reprezentat şi pentru aceste meleaguri, pentru locuitorii lor, anii unor necontenite întineriri, înţeleapta şi vizionara politică de dezvoltare echilibrată a tuturor zonelor ţării — promovată consecvent de partidul şi statul nostru — şi-a dovedit realismul şi, implicit, rodnicia, graţie modului inspirat şi devotamentului prin care a fost tradusă in viaţă de către oamenii ţării, iar în cazul de faţă de oamenii acestor locuri, întinerirea de care vorbeam — ea marcînd înfăţişarea aşezări-, lor mureşene — este semnul sigur că oamenii au muncit şi muncesc cu abnegaţie, cu devotament, cu spirit de dăruire. De fapt, vocaţia de constructori ne este emblema muncii noastre libere, demne. — La întreprinderea de confecţii „Tîrnava“ din Sighişoara — sublinia tovarăşa Susana Zăblău, secretara comitetului de partid — îşi desfăşoară munca aproape 3.000 de oameni. Cadrul larg democratic de care dispunem, ne permite manifestarea deplină a iniţiativelor care să conducă la realizarea tuturor obiectivelor ce le avem. Cerinţele autoconducerii muncitoreşti, ale autogestiunii economico-financiare proprii sporeşte nemijlocit răspunderea tuturor, răspunderea fiecăruia în parte pentru calitatea produselor ce MIHAI BOCA1 (Continuare în pag. a 3-a)