Steaua Roşie, mai 1984 (Anul 35, nr. 103-128)

1984-05-01 / nr. 103

--------TRĂIASCĂ 1 MAI— ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc ! Cinstire muncii peste ţara mereu întinerită * s-a aşternut o nouă primă­vară a muncii şi creaţiei noas­tre libere. Lîngă ramul în floa­re unduie în zare steagurile purpurii şi tricolore, sub ale căror falduri oamenii pămîn­­tului românesc se pregătesc de sărbătoare. E 1 Mai. Ziua muncii. Ziua solidarităţii celor ce muncesc de pretutindeni, şi ţara a îm­brăcat straie noi, iar pe edi­ficiile economico-sociale ca­re abia şi-au primit certifi­catul de naştere, s-au înăl­ţat drapelele partidului şi ale patriei. Cinstim cu toţii mă­reaţa sărbătoare a muncii prezentîndu-ne cu buchete în­cărcate de rod, cu bucuria de a trăi într-o Românie liberă, independentă şi suverană, în­tr-o societate a demnităţii, u­­nităţii şi frăţiei. Acum, la 1 Mai '84, în pri­măvara acestui an jubiliar, rememorăm cu mîndrie pa­triotică, momente istorice re­marcabile, care au premers măreţei victorii de acum pa­tru decenii, de la 23 August 1944. Intre acestea , marea demonstraţie antifascistă şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939 din Capitală, iniţiată, or­ganizată şi condusă de Parti­dul Comunist Român, a re­prezentat cea mai însemnată ridicare la luptă a poporului nostru împotriva hitlerismu­­lui. O contribuţie deosebită la pregătirea şi desfăşurarea acestei mari demonstraţii a a­­dus-o tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care prin discer­­nămîntul său politic, prin dîr­­zenia revoluţionară, prin lup­ta sa energică împotriva fas­cismului şi războiului s-a a­­flat în primele rînduri, mobi­lizând masele muncitorimii împotriva celui mai periculos duşman al umanităţii, pentru apărarea independenţei ţării, pentru unirea forţelor po­porului în jurul partidului comunist. Ţara întreagă a îmbrăcat straie de sărbătoare. O sărbă­toare ce a dobîndit în aceşti ani glorioşi ai edificării so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate un conţinut nou, marcat cu pregnanţă de ge­neroase izbinzi în făurirea u­­nor obiective puternice ale e­­nergeticii, electronicii, ale şti­inţei şi tehnicii, a căii albas­tre — Canalul Dunăre — Ma­rea Neagră, a unor impună­toare uzine, fabrici şi cîmpuri armonios amplasate spre a valorifica deplin pămîntul, in­teligenţa şi hărnicia noastră. Ţara se înfăţişează în strai de vremuri noi, cu un peisaj mereu întinerit, cu zvelte construcţii care împing zarea tot mai sus şi cu altele îm­brăcate de schele, care ne duc spre următorul Armin­den. Ţara şi oamenii săi trimit mesajul lor de pace şi coo­perare, de solidaritate cu toa­te forţele care luptă împotri­va războiului, pentru o lume fără arme nucleare, pentru o (Continuare in pag. a 2-a) Desen de DOTCD MI RESAN ZIUA MUNCII Deschizînd fereastra înspre primăvară Vezi întreg pămîntul presărat cu fiori, E cinstirea muncii revărsată-n ţară, Semn al preţuirii marii sărbători. Este ziua muncii, este ziua noastră, Căci prin crezul păcii mersul nu-i deplin, Făurim prin muncă ţara mai bogată. Pentru cei ce sintem­, pentru cei ce vin. Este ziua muncii, solidarităţii, Braţe muncitoare pe întreg pămîntul Se unesc sub steagul roşu al dreptăţii, Le e alta limba, dar acelaşi gindul. Noi, uniţi, Partidul il urmăm pe calea Ce ne luminează trainic viitorul Şi avem în frunte fiul cel mai vrednic, Ceaușescu — omul, brav — conducătorul. CORNELIU ANCA V____________________________ Muncă şi conştiinţă Sărbătorim la început de mai, în fie­care an, Ziua solidarităţii celor ce muncesc. A trecut aproape un veac de cînc, omenirea şi-a cucerit cu preţul lup­tei acest drept: dreptul trezirii la con­ştiinţă. La noi, la români, sărbătoarea muncii vine de departe, din trecut, ca un străvechi obicei al pămîntului. Şi trebuie să recunoaştem că e mai frumos spus ,,De Armindeni“, ca o sărbătoare a lim­bii române, în plină primăvară, sub semnul luminii, al trezirii firii întregi la o viaţă nouă, oa­menii se regăsesc spontan alături, cu speranţe reîntregite în idealul muncii, u­­nităţii şi frăţiei. Nu cunoaştem ceva mai demn şi mai înălţător pentru noi toţi de­­cît sentimentul solidarităţii, al înţelege­rii reciproce. Numai astfel de convingeri pot da sens luptei şi strădaniei generale pentru o viaţă mai bună, pentru împliniri superioare în societatea în care trăim. CORNEL MORARI (Con­tinuare în pag. a 2-a) în prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, la Bucureşti a avut loc adunarea populară cu prilejul sărbătoririi Zilei de 1 Mai Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, to­varăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidu­lui şi statului au participat, luni după-amiază, la adunarea popu­lară organizată de Comitetul mu­nicipal Bucureşti al P.C.R., cu prilejul sărbătoririi Zilei de 1 Mai, ziua solidarităţii interna­ţionale a celor ce muncesc. Celebrarea acestei­­zile, intrată în tradiţia sărbătorilor scumpe a­­le poporului nostru, dobîndeşte, astăzi, o semnificaţie deosebită, ea desfăşurîndu-se sub semnul a două memorabile evenimente: împlinirea a 45 de ani de la ma­rile demonstraţii antifasciste şi antirăzboinice, de la 1 Mai 1939, strălucită zi de luptă a clasei muncitoare împotriva fascismu­lui şi războiului, pentru demo­craţie, unitate şi independenţă naţională, precum şi a patru de­cenii de la crearea Frontului li­nie Muncitoresc, act politic de excepţională însemnătate, care a determinat întărirea rolului cla­sei muncitoare în lupta pentru e­­liberare socială şi naţională — momente istorice premergătoare marii victorii de la 23 August 1944, iniţiate, organizate şi con­duse ele Partidul Comunist Ro­mân. Sărbătorind Ziua de 1 Mai, toţi cetăţenii patriei aduc un fierbinte omagiu gloriosului nos­tru partid comunist, continuato­rul celor mai înalte tradiţii de luptă ale poporului nostru, care s-a angajat, încă de la începutu­rile sale, să servească neobosit interesele fundamentale ale cla­sei muncitoare, ale tuturor oa­menilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, ale întregii na­ţiuni. în acelaşi timp, toţi cei ce tră­iesc şi muncesc pe pămîntul Ro­mâniei — români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi —■ aduc, în această zi aniversară, prinosul lor de caldă dragoste, stimă şi recunoştinţă tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu care, din 1933, a participat eroic la toate marile, eveimnente din întreaga activitate a partidului, a clasei muncitoare, din viaţa poporului român, la lupta pentru elibera­re socială şi naţională, pentru socialism, afirmîndu-şi înaltele calităţi de revoluţionar şi înflă­cărat patriot. Aceste simţăminte şi-au găsit o vibrantă expresie în primirea entuziastă făcută tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, la sosirea la Palatul Sporturilor şi Culturii. (Continuare în pag. a 4-a) Spor de producţie de 119 milioane lei In întîmpinarea zilei de 1 Mai şi a marilor evenimente din is­toria patriei, a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi anti­­imperialistă şi Congresul al XIII-lea al P.C.R., oamenii mun­cii mureşeni — români, maghiari, germani — desfăşoară o susţi­nută şi însufleţită întrecere so­cialistă pentru îndeplinirea şi de­păşirea sarcinilor de plan, ridi­carea nivelului calitativ al pro­duselor, creşterea susţinută a productivităţii muncii şi eficien­ţei economice. Printr-o remarcabilă dăruire în muncă, competenţă profesională, spirit revoluţionar şi patriotic, colectivele din 28 de unităţi eco­nomice din judeţ au realizat îna­inte de termen planul Ia produc­(Continuare în pag. a 4-a) în unitate şi frăţie 9 9 este anul unor mari şi luminoase eve­­­nimente de istorie românească — a­­nul cînd vom aniversa patru decenii de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialis­­tă, anul cînd îşi va desfăşura lucrările Congresul al XIII-lea al partidului. Săr­bătoarea muncii îi găseşte pe toţi fiii ţă­rii — muncitori, ţărani, intelectuali, ro­mâni, maghiari, germani şi de alte naţio­nalităţi — într-o impresionantă unitate sub Tricolorul nostru de gînd şi de faptă, unitate în jurul partidului, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Eroul României socia­liste. Ultimele patru decenii de istorie liberă, de avînt al întregii ţări, dar mai cu seamă anii din urmă, anii Epocii Ceauşescu, au reprezentat şi pentru aceste meleaguri, pentru locuitorii lor, anii unor neconteni­te întineriri, înţeleapta şi vizionara politi­că de dezvoltare echilibrată a tuturor zo­nelor ţării — promovată consecvent de partidul şi statul nostru — şi-a dovedit realismul şi, implicit, rodnicia, graţie mo­dului inspirat şi devotamentului prin ca­re a fost tradusă in viaţă de către oame­nii ţării, iar în cazul de faţă de oamenii acestor locuri, întinerirea de care vor­beam — ea marcînd înfăţişarea aşezări-, lor mureşene — este semnul sigur că oa­menii au muncit şi muncesc cu abnegaţie, cu devotament, cu spirit de dăruire. De fapt, vocaţia de constructori ne este em­blema muncii noastre libere, demne. — La întreprinderea de confecţii „Tîr­­nava“ din Sighişoara — sublinia tovarăşa Susana Zăblău, secretara comitetului de partid — îşi desfăşoară munca aproape 3.000 de oameni. Cadrul larg democratic de care dispunem, ne permite manifesta­rea deplină a iniţiativelor care să conducă la realizarea tuturor obiectivelor ce le a­­vem. Cerinţele autoconducerii muncito­reşti, ale autogestiunii economico-finan­­ciare proprii sporeşte nemijlocit răspun­derea tuturor, răspunderea fiecăruia în parte pentru calitatea produselor ce MIHAI BOCA1 (Continuare în pag. a 3-a)

Next