Steaua Roşie, iunie 1984 (Anul 35, nr. 129-154)

1984-06-01 / nr. 129

In lesfu­micultu­ra ! PARTICIPARE CIT MM MWST IA LICRĂRILE Dl INIRETINERE! *. I­ ma perioada a primăverii, luna mai, a fost bogată în preci­pitaţii, favorabilă lucrărilor de plantare a răsadurilor şi creşterii şi dezvoltării plantelor în legu­micultura. Se poate face şi un bi­lanţ al activităţii. In toate sec­toarele, in unităţile agricole de stat şi cooperatiste, în gospodă­riile populaţiei, au fost însămîn­­ţate sau plantate cu diverse cul­turi peste 6.580 ha. Ponderea o reprezintă cele 735 ha de toma­te, 315 ha ardei, 435 ha varză, 515 ha fasole, 500 ha castraveţi şi altele. Acum este momentul de a se acţiona cu toate forţele la efectuarea operativă şi de cali­tate a lucrărilor de întreţinere, de reînsăminţare sau de plan­tare a celor peste 600 ha afec­tate de inundaţiile de la milio­cul lunii mai. In raidul efectuat prin cît­eva ferme legumicole de pe văile Mureşului şi Tirnavelor, tocmai asemenea preocupări zilnice am urmărit. Acţionînd în spiritul sarcinilor trasate la recenta Ple­nară a Consiliului Naţional al Agriculturii de a se acorda o mai mare atenţie lucrărilor de întreţinere a culturilor, la ferma din C­ipău a Staţiunii de cerce­tare şi producţie legumicolă Ier­­nut, specializată în producerea seminţelor, s-au luat măsuri de grăbire a prăşitului. Anton Do­­rosin, şeful fermei, avea la lu­cru muncitorii permanenţi ce lu­crau în acord global, dar şi elevii clasei a IX-a , care erau însoţiţi de profesoara Ana Tămaş, direc­toarea Liceului agroindustrial din Iernut (în fotografie). Pentru a veni în ajutorul fermei şi a scoate din buruieni culturile de ceapă, usturoi şi altele, ing. O­­vidiu Natea, directorul Trustului horticol mureşean, aflat la faţa locului, a convenit cu directoa­rea liceului ca pe parcursul cî­­torva zile circa 300 de elevi să ia parte la prăşitul culturilor. Cu toată abundenţa ploilor, în perioadele cînd terenul a fost zvîntat, s-a muncit susţinut la prăşit şi in fermele legumicole din zona municipiului Sighişoara. La ferma condusă de ing. Györfi Mihail, zilnic s-a lucrat cu 40— 60 de oameni. Pe 20 ha s-a făcut rebilonarea cartofilor, au fost prăşite 10 ha cu ceapă, peste 22 ha de vărzoase. Se fac pregătiri pentru plantarea în cultură suc­cesivă, după spanac, ceapă ver­de şi salată, a răsadului de varză de toamnă. Din surplusul de ră­sad de varză, ferma a realizat prin valorificare­a lui un venit de peste 15.000 lei. De aici mai re­ţinem iniţiativa unei clase de 26 elevi de la Grupul şcolar M.I.U., din cadrul întreprinderii de sti­clărie şi faianţă Sighişoara, care au făcut o înţelegere cu şeful fer­mei, ca în timpul liber să parti­cipe la întreţinerea culturilor. După un program bine stabilit, ei lucrează efectiv şi fac muncă de calitate la prăşit sau la alte lucrări. Vor lucra pină îşi vor a­­duna suma de 15.000 lei cu care la sfîrşitul anului şcolar vor face o excursie. Iată o iniţiativă utilă economiei şi în acelaşi timp e­­ducativă. Acelaşi interes pentru impulsionarea prăşitului notăm şi de la ferma vecină din Albeşti. Ing. Dumitru Vaidasigan, şeful fermei, împreună cu colectivul de lucrători efectuau prăşitul cultu­rilor manual, dar şi cu prăşitoa­rele trase de cai. Paralel cu lucrările de întreţi­nere a culturilor, în legumicul­­tură la zi este şi preocuparea pentru refacerea culturilor afec­tate de inundaţiile de la mijlo­cul lunii mai. La ferma legumi­colă din Idrifaia, ce aparţine de I.J.L.F. Mureş, Osvăt Iosif cu muncitorii, a trecut la replanta­­rea răsadului de ardei şi vinete pe 7 ha, la reînsămînţarea cas­traveţilor şi fasolei pe 15 ha. Lucrări similare se fac şi la fer­ma din Chendu şi din alte părţi. JPria ferme am intilnit, în munca de îndrumare şi control, pe Bá­lint Adalbert, inginer principal la Trustul horticol judeţean, şi pe Ioan Crişan, inginer şef la I.J.L.F. Mureş, care au soluţionat pe loc unele probleme privind redistribuirea răsadului, a erbici­­delor şi altele. REMUS CÂMPEAN Pagina a 3-a: ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI Desen de SILVIU STEFLEA foto: FELICIA MirlAESCU INVESTIŢII 1984 Noua capacitate de la întreprinderea de geamuri Tîrnăveni va intra în exploatare cu 2 luni mai devreme Colectivul întreprinderii de geamuri din Tîrnăveni acordă o atenţie deosebită punerii în func­ţiune mai devreme a noii inves­tiţii l■ capacitatea de 55 milioa­ne borcane pe an. Interesul este firesc dacă avem în vedere că a­­ceastă instalaţie se va înscrie cu parametri superiori în ansam­blul activităţii întreprinderii, contribuind substanţial la îmbu­nătăţirea indicatorilor de produc­tivitate a muncii, de costuri de fabricaţie şi de rentabilitate. A­­mintim că această nouă capaci­tate industrială va asigura creş­terea cu 14 la sută a producţiei marfă, cu 17,3 la sută a produc­ţiei nete, cu 5 la sută a producti­vităţii muncii, iar beneficiile vor spori îndeosebi pe seama reduce­rii cheltuielilor la 1.000 de lei producţie marfă cu 1,5 lei la to­tal şi cu 7,7 lei la materiale. Beneficiarul, împreună cu con­structorul — Antrepriza de con­­strucţii-montaj Blejoi — şi-au propus să valorifice într-un grad mai înalt şi mai devreme aceste avantaje. Plecând de la nevoile reale ale industriei alimentare care are o activitate de vîrf toamna în domeniul conservelor de legume si fructe, ei s-au an­gajat să dea în funcţiune noua capacitate cu două luni mai de­vreme, în august faţă de noiem­brie a.c. — Atît noi, sticlarii, cît şi constructorii dorim să ne înde­plinim întocmai angajamentul a­­sumat, ne relatează Paul Cioba­­nu, secretarul comitetului de par­tid pe întreprindere. încă de la început pe acest șantier s-a mun­cit cu răspundere și dăruire, iar constructorii au găsit în colecti­vul nostru un real sprijin. De altfel, trebuie să arătăm că sti­clarii au fost întotdeauna ală­turi de specialiştii antreprizei în toate momentele importante ale execuţiei, atelierul nostru meca­­no-energetic contribuind efectiv la realizarea unui volum însem­nat de utilaje tehnologice. — Care este stadiul la care s-a ajuns cu execuţia ? — Cuptorul de topire, cel mai important şi mai greu de reali­zat din tot fluxul tehnologic, este înzidit. Cuptoarele de recoacere, cele 3, pentru că vom avea 3 li­nii tehnologice de fabricaţie, sunt de asemenea terminate. Execuţia lor ne aparţine şi în curînd va fi pus pe poziţie şi cel de-al treilea. Acum ne ocupăm de montarea maşinilor de suflat, u­­tilaje de asemenea cheie în flu­xul de fabricaţie. Sosirea lor cu cîteva luni mai devreme de la furnizor constituie factorul esen­ţial de sprijin în formularea an­gajamentului nostru de devansa­re a predării noii capacităţi. Se lucrează intens şi la instalaţiile de utilităţi, acest sistem vascu­lar fără de care atelierul nu poa­te funcţiona. Trebuie spus faptul că noi am găsit şi o soluţie ori­ginală de alimentare cu materie primă a cuptoarelor de topire, pe care o vom utiliza şi la butelii, o metodă de mare productivitate. Materializarea ei va duce la creşterea gradului de mecanizare şi automatizare a întregii insta­laţii. — Fiind avansate toate lucră­rile de construcţii şi montaj, vă rugăm să apreciaţi cînd va pro­duce această nouă capacitate. — Ne străduim să terminăm în cel mai scurt timp toate lu­crările pentru a putea începe temperarea cuptorului, o opera­ţie de mare răspundere şi de du­rată. Paralel va trebui să facem şi rodajul mecanic al tuturor u­­tilajelor şi instalaţiilor. Sperăm ca tot ce s-a construit şi montat să funcţioneze bine încă de la început, avîndu-se în vedere că se pune un mare accent pe ca­litatea execuţiei în fiecare mo­ment al acesteia. Hotărîrea sti­clarilor şi a constructorilor este ca noua noastră secţie să pro­ducă încă din luna august, adu­­cîndu-ne astfel şi pe această ca­le contribuţia la sărbătorirea prin fapte de muncă măreţe a istoricelor evenimente din viaţa poporului şi partidului, cea de-a 40-a aniversare a eliberării şi Congresul al XIII-lea al Parti­dului Comunist Român. I. CISM­AȘ­ I La Combinatul chimic Tîrnăveni: S-a pus în funcţiune fabrica de acid formic şi oxalic La Combinatul chimic din Tîr­năveni s-a pus în funcţiune o modernă fabrică de acid formic şi oxalic. Aceasta va prelucra a­­nual 19 milioane mc oxid de carbon — gaz rezidual rezultat din procesul de fabricaţie a car­bidului şi ars la faclă — din ca­re se va obţine peste 20.000 tone produse chimice cum sunt: for­­miatul de sodiu, acidul formic şi oxalic. Prin punerea în funcţiune a noii capacităţi se elimină com­plet importul de acid formic şi oxalic. De asemenea, de subliniat e faptul că această fabrică folo­seşte în exclusivitate ca materie primă oxidul de carbon care se ardea la faclă. De menţionat că tehnologia de fabricaţie, dintre cele mai moderne, a fost pusă la punct de specialiştii combinatu­lui în colaborare cu cercetători de la Institutul central de chimie București, iar utilajele au fost proiectate de I.I.T.P.I.C. COMUNIŞTII — promotori ai noului ! Partidul nostru este, în vir­tutea forţelor sociale pe care le întruchipează şi a ţelurilor programatice pe care şi le-a propus, un promotor consec­vent al înnoirilor revoluţiona­re. Pentru membrii partidului a promova noul reprezintă o importantă îndatorire statuta­ră. Acest imperativ al afirmă­rii rolului militant al comu­niştilor se transformă într-o neasemuită forţă propulsoare a progresului atunci cînd or­ganizaţiile de partid reuşesc să menţină, in fiecare colectiv de muncă, flacăra vie a spiri­tului revoluţionar, a muncii creatoare, responsabile. Ne-am referit nu o dată la realizările energeticienilor con­cretizate în însemnate sporuri de producţie, în menţinerea unor „disponibilităţi de pu­tere“, în diminuarea consumu­rilor tehnologice. „Secretul“ a­­cestor succese constă nu nu­mai în climatul exigent şi res­ponsabil care asigură exploa­tarea eficientă, la parametri optimi a agregatelor energeti­ce, ci şi în strădania de a înnoi şi perfecţiona verigi im­portante ale producţiei prin fructificarea capacităţii crea­toare a colectivului, în ultimii doi ani, prin aplicarea celor 22 de perfecţionări mai im­portante, printre care şi cîteva invenţii, s-au realizat econo­mii de peste 3 milioane lei. într-o interesantă expoziţie de creaţie tehnică, organizată la Termocentrala din Iernut, am văzut cîteva dispozitive, apa­rate, instalaţii (sau scheme a­­le acestora) concepute şi rea­lizate de inovatorii din între­prindere. Secretarul comitetu­lui de partid, maistrul Ioan Cerghizan, el însuşi un pasio­nat promotor al noului (este şi coautorul unei invenţii pro­puse spre generalizare şi în alte întreprinderi de profil) consideră că perfecţionarea u­­tilajelor, instalaţiilor este un proces firesc, necesar. „Dacă n-am fi receptivi la nou, la ŞT. NEKANICKI (Continuare în pag. a 2-a)

Next