Steaua Roşie, iunie 1984 (Anul 35, nr. 129-154)

1984-06-01 / nr. 129

ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI Este obiceiul ochilor să nu uite — plecaţi de la contem­plarea foii de calendar pe care scrie 1 Iunie a căta cu dragoste în jur, la copii, cel mai frumos şi mai scump dar pe care natura l-a făcut omului. Este în obiceiul min­ţii şi al simţirii să veghem asupra liniştii copiilor noştri, să-i învăţăm a fi buni şi drepţi, a fi cinstiţi, viteji şi patrioţi. Copiii înţeleg multe realităţi şi uneori îşi dau sea­ma înaintea noastră cit tre­buie să fie de serioşi. Ei au nevoie de o virstă magică, doldora de soare, de atracţii, de o recreaţie pe care oame­nii mari nu trebuie să le-o interzică. Mai demult am vă­zut intr-un sat copii de ţărani jucîndu-se. Erau vreo 10. Fete şi băieţi la un loc. Mici, dar, plini de seriozitate. Se a­­dunaseră la rădăcina unui co­pac şi scobiseră o galerie. O măturaseră. Aceasta era casa. Fetele au aşternut pe jos cîr­­pe. In chip de covoare. Pe urmă au adus nişte vase. A­­lături, intr-o groapă, cineva a turnat apă şi a mestecat cu un băţ lutul. Din altă parte veneau alţi prichindei trăgind de sfoară nişte cutii in care aşezaseră lemne — mici găle­­te, frunze, boabe de grîu şi un măr. Au dus boabele de grîu şi mărul in casă, iar al­ţii au început să ia aluatul de pămînt în mină, să-l mo­deleze pentru străchini, cum mi-au spus. N-am să uit nici­odată! Era un joc frumos de olari şi agricultori. Ea şcoală, in pauze copiii se joacă de-a învăţătorul, de-a doctorul, de-a minerul. Îşi închipuie tot felul de pro­fesii care gîndesc ei că li s-ar potrivi. Cer oamenilor mari să-i asculte, să-i observe şi de este nevoie să-i corecteze. La ore născocesc întrebări căro­ra şi o minte matură uneori greu le dau de fir. Alteori răspunsurile tot ei le dau, simple, fireşti, frumoase, aşa cum le este copilăria. Copiii noştri de azi merg la şcoală, merg la teatru, merg la film, la spectacole. Copiii noştri merg la concursuri, la olim­piade, bat recorduri, aduc me­dalii. Sub soarele patriei copiii învaţă, studiază, fac invenţii, pictează, compun cintece, scriu poezii, devenind oameni de ştiinţă şi cultură ai zilei de miine. Se avintă spre viitor cu cutezanţă, cu certitudinea că lor le sunt larg deschise porţile cunoaşterii, că părin­tele iubit al tineretului, al tu­turor fiilor ţării, Partidul Co­munist Român le-a creat mi­nunate condiţii pentru a-şi îndeplini cele mai minunate vise. Că ţara le deschide larg porţile şcolilor, facultăţilor, uzinelor spre marele univers al tehnicii şi ştiinţei, al afir­mării personalităţii lor. De ziua lor îi cinstim cu toată dragostea noastră, unindu-le acum, in prima zi a începutu­lui de vară „La mulţi ani!“ întotdeauna gîndul meu e la copiii ţării mele, la tineretul, la poporul nos­tru. Doresc ca tinerii, copiii, poporul meu să trăiască în pace. Dar, deopo­trivă gîndurile mele sînt îndreptate spre copiii tuturor popoarelor. Am fost în multe ţări, am întilnit acolo şi copii şi tineri şi oameni mai în vîrstă. Aceeaşi căldură pe care o simt îmbră­ţişînd copiii patriei mele, am simţit-o îmbrăţişînd copiii altor ţări. NICOLAE CEAUŞESCU O dovadă elocventă a pre­ocupărilor constante ale par­tidului şi statului nostru pen­tru copii o constituie atinge­rea cifrei de 23.000.000 locui­tori ai României, urmare fi­rească a politicii de creştere a natalităţii, de creare a u­­nor condiţii materiale cores­punzătoare, de sprijinire a fe­­meii-mame, a familiei. Pen­tru menţinerea tinereţii po­porului şi dezvoltarea vigu­roasă a naţiunii noastre socia­liste se creează condiţii tot mai bune creşterii tinerei ge­neraţii, printr-o asistenţă so­cială şi sanitară tot mai înal­tă, prin dezvoltarea mijloace­lor de ocrotire şi refacere a sănătăţii şi, în acest cadru, de ocrotire şi îngrijire a copii­lor. Cîteva date în acest sens sunt revelatoare. • In judeţul Mureş funcţio­nează îl de creşe care au o capacitate de 3.036 de locuri. Aceste creşe sunt dotate pe lingă sălile de joacă, odihnă cu bucătării proprii, izolatoa­re, grupuri sociale. Personalul (cadre medicale şi personal auxiliar) este bine pregătit profesional, cu o mare dra­goste pentru îngrijirea şi creşterea copiilor. • In judeţul Mureş sunt 153.227 copii de vîrstă preşco­lară şi şcolară care sunt cu­prinşi în 924 unităţi de învă­­ţămînt Aceste unităţi şcolare (405 grădiniţe, 214 şcoli pri­mare, 253 şcoli generale, 31 li­cee, 5 şcoli profesionale de sin I­ne stătătoare, 4 case de copii,­­ 7 case ale pionierilor şi şoimi­lor patriei, 5 cluburi sportive , şcolare) sunt în majoritate­­ construcţii noi, moderne, do­tate cu aparatura necesară procesului instructiv-educativ. DIN CREAŢIILE MEMBRILOR CENACLURILOR LITERARE Permanenţă Ţin în palmă frunza bătrînă a unui stejar noduros. In limpezimea ochilor mei se ivesc munţi, ape, cimpii, vijelii — toate înmănunchea­te in frunza neînsemnată a unui stejar. Aduc apoi în bătaia ochilor o frunză fragedă. O lumi­nă puternică de primăvară izvorăşte din picla trecutului şi se îndreaptă grăbită spre viitor. O aşez în palmă lingă frunza bătrînă. Din adineul sufletului meu ceva îmi şop­teşte: priveşte vlăstarele acestui stejar brăz­dat de vijelia aspră a iernilor mohorite, dar care niciodată de-a lungul încercatei sale vieţi n-a îngenuncheat în faţa soartei»­ a rămas de-a pururi stăpîn aici în mijlocul codrului la sinul căruia a prins viaţă“. MIREL MERA cenaclul literar „Tricolorul" I tnchinaii Cine-i meşter în cioplit Şi meşter in construit, Cine este apicultor Şi păstor şi­ agricultor I Acţiuni dedicate şoimilor patriei, pionierilor In anul patruzeci al libertăţii noastre, sărbătorirea Zilei inter­naţionale a copilului a prilejuit iniţierea unui mare număr de acţiuni dedicate şomilor patriei, pionierilor şi şcolarilor. Spicuim cîteva dintre acestea: • în Piaţa Teatrului din Tîr­­gu-Mureş au fost organizate pro­grame cultural-educative şi dis­tractive susţinute de şoimi ai patriei şi pionieri din municipiu. • ,,Zilele cărţii pentru copii“ şi şcolarilor (acţiune organizată pe perioada 28 mai — 2 iunie) este o mani­festare bogată în conţinut care a fost şi este marcată de nume­roase activităţi desfăşurate în tot judeţul. Ea a prilejuit organiza­rea unor expoziţii de carte, ex­poziţii de artă plastică, expoziţii de creaţii literare ale copiilor ilustrate de copii. • La Tîrgu-Mureş, Sighişoara şi Luduş au avut loc concursuri de triciclete, biciclete şi patine pe rotile, concursuri de desene pe asfalt, unde participanţii au fost şoimii patriei din grădiniţe. • Azi, 1 iunie, pionierii şi şoimii patriei din Valea Largă, Sînpaul, Lechinţa, Cipău, Iernut, Luduş, Valea Izvoarelor, Tăureni, Cheţani, Hădăreni, Sighişoara, Sovata, Reghin, Lunca cit şi din celelalte localităţi ale judeţului prezintă programe cultural-artis­­tice desfăşurate sub genericele: „C­reştem şoimi în patria iubită“, „Fericiţi suntem­ în România“, „Pretutindeni trăiesc copii“. . ..Bilanţul hărniciei noastre“ este titlul expoziţiei de obiecte lucrate în cercurile şi atelierele Şcolii generale nr. 2 din Reghin, expoziţie care se va deschide as­tăzi. • • Sub genericul „Vom fi min­­duna şcolii“ pionierii luduşeni participă tot azi, 1 iunie, la fa­za pe oraş a Festivalului naţio­nal „Cîntarea României". • „Cutezători spre viitor“ se numeşte concursul pe teme de istorie la care participă pionieri ai şcolilor generale nr. 1 şi 2 din Luduş, Gheja, Hădăreni şi Papiu Ilarian. Vauli RALUCA SABAU ♦ cenaclul literar „Tricolorul“ Acest făcător de ţară? Toată ziua pe ogoare Cu faţa arsă de soare? Cine-i cel care doineşte Ce-a-ndurat el bărbăteşte? Cine este, cine dară Culeg clopoţei şi văd Culoarea ochilor tăi. Respir aerul curat In care-ţi simt mireasma părului. Mă uit la scînteioară Şi-ţi văd buzele rumene. Ascult ciripitul păsărilor Şi-ţi aud glasul. Orice mă înconjoară E însufleţit de tine Vară. LILIANA NEG­EL­OIU cenaclul literar „Lucian Blaga“ CapMan­e Copilărie, foc nestins al vieţii, Eşti prima rază din pînza dimineţii, Eşti prima picătură de rouă intr-o floare Eşti primul fulg­uşor dintr-o ninsoare Eşti curcubeul cerului senin, Eşti adierea unui cîntec lin, Eşti începutul unei lumi dorite, Zborul tăcut al clipelor grăbite. RAMONA POP cenaclul literar „Tricolorul“ * STEAUA ROȘIE PAGINA Bravo, Florina! Interlocutoarea noastră are cinci ani şi jumătate, se nu­meşte Florina Liţiu şi frec­ventează Grădiniţa nr. 12 din Tirgu-Mureş. — Ce faci tu azi, de Ziua copilului? — Mergem cu „grădiniţa“ la un spectacol şi, apoi, după­­amiază mă duc cu părinţii la plimbare. Să vedem, poate primesc o jucărie cadou. — Acasă o ajuţi pe mămi­ca­ la gospodărie? — Sigur, doar sunt fetiţă! — Spune-mi Florina, ţie îţi place la grădiniţă? — îmi place, dar am auzit că la şcoală este mai intere­sant ... — Adică? — Cind te duci la şcoală, înseamnă că eşti mare. Mie imi place foarte mult să stau de vorbă cu oamenii mari, să-i aud cum povestesc. — Şi ce-ţi mai place? — Îmi plac pov­eştile foarte mult, imi place să desenez, să cos şi să mă joc. — Tu ştii ce înseamnă, pentru noi, toţi oamenii, ziua de 1 Iunie? — Sigur, asta ştiu de cind eram mică. Este ziua copiilor din toată lumea. Și odată cu ea începe vara. Iar copiilor le place foarte mult vara. — Cind eşti tu fericită? — Cind mămica și tăticu imi spun: „Bravo Florina!" Atuncea știu că am făcut un lucru bun. rugină realizată de VIORICA MANTA BAKO

Next