Steaua Roşie, august 1984 (Anul 35, nr. 181-206)

1984-08-01 / nr. 181

PAGINA 2 STEAUA ROSIE Manifestări cultural-artistice omagiale Simpozion omagial. Joi, 2 au­gust, începind cu ora 14:30, în sala Palatului culturii din Tîrgu- Mureş, în organizarea Comitetu­lui judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă. Comitetul ve­teranilor din războiul antifas­cist şi Casei Armatei din Tîrgu- Mureş va avea loc simpozionul omagial „Glorie eternă eroilor ro­mâni din războiul antifascist“. După deschiderea festivă va a­­vea loc sesiunea de comunicări urmată de un spectacol artistic dedicat veteranilor de război. In program: montaj literar-mu­­zical-coregrafic susţinut de reci­tatorii, fanfara şi grupul coral al Casei Armatei, formaţia de dans tematic a U.J.C.M., ansamblul artistic „Şireagul“ al Combinatu­lui chimic „Azomureş“, Adrian Ivaniţki şi Mircea Boian de la Clubul tineretului din Sighişoa­ra, grupul de recitatori de la C.P.S.P. din Tîrgu-Mureş şi un grup de utecişti. Festivalul dansului bătrînesc. Duminică, 5 august, ora 9, în Tîrgu-Mureş (scena Teatrului de vară) se va desfăşura cea de-a VI-a ediţie a Festivalului inter­­judeţean al dansului bătrînesc. Vor participa formaţii de dan­suri din judeţele: Arad, Ialomiţa, Bihor, Bistriţa, Sălaj, Sibiu, Har­ghita, Braşov, Covasna, Hunedoa­ra, Botoşani, Alba, Cluj, Argeş, Neamţ, Vilcea, Bacău, Vaslui, Su­ceava şi Mureş. Judeţul Mureş va fi reprezentat de echipele de dansuri din Idicel Sat, Filpişul Mic, Saschiz, Iclănzel, Corneşti- Adămuş, Filea, Măgherani, Mi­­lieşu de Cîmpie. Montaje literar-muzicale. Ve­nind în sprijinul organizării ac­ţiunilor de masă, în cinstea ce­lei de-a 40-a aniversări a revolu­­ţiei de eliberare socală şi naţio­nală, antifascistă şi antiimperia­­listă, Biblioteca judeţeană a în­tocmit montaje literar-muzicale — „Cîntec în August“ şi „Sub steagul libertăţii noastre“. Mate­rialele au fost difuzate­ bibliote­cilor orăşeneşti şi comunale; un număr însemnat de exemplare stau la dispoziţia celor interesaţi, la sediul Bibliotecii judeţene Mu­reş. Invitaţi la „Serbările mării“. Dedicat în acest an celor două mari evenimente ale ţării, Festi­valul de pe litoralul Mării Negre — „Serbările mării“ — îi va a­­vea printre participanţi şi pe ele­vii membri ai Ansamblului fol­cloric din Lueriu, Suseni şi Să­­calu de Pădure, formaţie distinsă cu locul I pe ţară in ediţia a IlI-a a Festivalului naţional „Cin­ta­rea României“. Pe urmele eroilor. Echipajul „Urmaşii eroilor de la Oarba“ al Şcolii generale din localitatea „23 August“, judeţul Constanţa, s-a aflat timp de cîteva zile in judeţul nostru într-o excursie documentară. Echipajul condus de profesorul Marzan­ Neerzat s-a deplasat pe urmele eroilor din comuna „23 August“, eroi care au luptat vitejeşte pentru ţară, căzînd cu onoare pe cîmpul de luptă de la Oarba de Mureş. In fiecare an, pionierii şcolii din „23 August“ depun jerbe de flori la monumentul celor 16 ostaşi dobrogeni căzuţi la Oarba. In a­­cest an, echipajul lor, aducîn­­du-şi prinosul de slavă pentru eroii neamului şi cinstind cele două mari evenimente ale anu­lui, au venit la Oarba de Mu­reş în semn de omagiu şi adîn­­că preţuire. Grupaj realizat de DORU MUREŞAN In aceste zile premergătoare sărbătoririi zilei de 23 August, în intim­pi­narea celui de-al XIII-lea Congres al P.C.R., în toate întreprinderile şi insti­tuţiile din oraşele judeţului nostru se organizează entu­ziaste manifestări cultural-ar­­tistice omagiale. Fotoreporte­rul Koncz János R. a surprins „fragmente“ din concertele de muzică populară — cu solişti — susţinute de către tarafele cooperativei „Metalul“ din Tîrgu-Mureş şi Trustului de antrepriză generală construc­­ţii-montaj. Cinema „ARTA“ Scopul şi mijloacele Cinematografia noastră depune eforturi oneroase de a-şi lărgi aria tematică, de a investiga şi sonda noi teritorii social-umane, desprinse din incandescenţa rea­lităţilor noastre socialiste. Acest efort este evident şi cu totul me­ritoriu în filmul regizorului Dan Marcoci, „Scopul şi mijloacele“, după un scenariu semnat de Ni­­colae Ţie, în care realizatorii în­cearcă să demonstreze — şi reu­şesc în mod convingător — rolul formativ al colectivului în condi­ţiile societăţii noastre, forţa opi­niei muncitoreşti în corectarea şi îmbunătăţirea stilului de muncă. Chiar dacă viaţa uzinală — ade­vărat cadru al formării şi deve­nirii colectivităţii umane — a mai fost adusă pe ecranele noas­tre, noua producţie a Casei de filme Trei se distinge prin voca­ţia sa discret-spectaculară de a suprinde realitatea, starea perso­najelor şi atmosfera în care ele trăiesc. Personajul principal al filmului, Mihai (Răzvan Vasiles­­cu), tinăr absolvent de liceu, controlor tehnic intr-o uzină din­­tr-un oraş de provincie, intră în conflict cu directorul, Sim­ion Popa, (Petre Gheorghiu) care es­te şi tatăl său. Om cu deosebite însuşiri morale, cu un meritat prestigiu in uzină, Simion este însă incapabil să înţeleagă pe deplin comandamentele impuse de trecerea la noua calitate. Din dorinţa de a realiza planul de producţie, Simion este dispus să treacă cu vederea slaba cali­tate a unor produse livrate de uzină, la care Mihai, fire intran­sigentă, care nu îngăduie com­promisul, se opune, provocînd nemulţumirea atît a unor cadre optuze din uzină, cit şi a tatălui său vitreg. Datorită insă inter­venţiei ferme a secretarului de partid şi a consiliului oamenilor muncii, producţia se îmbunătă­ţeşte iar Simion, pentru nerecep­­tivitatea lui la exigenţele impuse de noile cerinţe, este înlocuit din direcţie. Filmul urmăreşte în paralel conflictele din viaţa familiei lui Simion, care apar şi se sting pe rind, conflicte generate de situa­ţia de „tolerat“ al lui Mihai, de desele izbucniri legate de proble­mele uzinei, cit şi de puternica criză sufletească a Aureliei Popa (Leopoldina Bălănuţă), mama lui Mihai, care se opune energic că­sătoriei fiului său cu Valeria (Rodica Negreanu), muncitoare în aceeaşi uzină cu Mihai. Regi­zorul Dan Marcoci, aflat la al doilea film al său se descurcă cu pricepere şi talent in această ţe­sătură de intrigi, fiind servit în mod exemplar de o foaie bună trupă actoricească. ION CIURDARU Dimineţile unor pierde-vară 1. Variante pentru acelaşi fi­nal. Cum au ajuns, in ziua a­­ceea, Alexandru Mihalache din Piatra Neamţ, str. Ştefan cel Mare nr. 7, Gheorghe Rozbacher (tot din Piatra Neamţ, str. Do­­brogeanu Gherea nr. 24) şi Sep­­timiu Neagoe din Tîrgu-Mureş, str. Gh. Marinescu nr. 31, în Pia­ţa Republicii şi nu în alt loc, ci tocmai într-o staţie de autobuz? Poveste lungă şi plină de întor­sături. După o primă variantă, pentru început au făcut o mică „încălzire“ la „Unic“. Septimiu Neagoe chiar zice: „Nu aveam nici o problemă concretă de re­zolvat!“ Conform altei păreri, de vină ar fi, în primul rind, numai şi numai transportul în comun: se-nţelege, ei ar fi dorit să ia au­tobuzul „14“ din Aleea Carpaţi, să ajungă la „Grand“, aşa că „răspunzători“ ar fi şoferii de pe pomenita linie, care-şi fac, pur şi simplu, de cap şi circulă după programe alandala! Există şi o a treia opinie: veniţi în municipiul de pe Mureş, de la Piatra Neamţ, din imbolduri nu doar de ei ştiute, pripăşiţi la o „milostivă găzduitoare“. Székely Eva, din Aleea Carpaţi nr. 39, dumnealor, nişte tîrîie-brîu şmecheriţi peste măsură, sunt dornici să-şi încer­ce „norocul“ într-unul din punc­tele aglomerate ale... oraşului florilor. 2. Omul cu „albastrele“. Sta­ţia de autobuz, Piaţa Republicii. La primul autobuz de pe linia 2, nu îndrăznesc. „Experienţa“ le spune că nu-i încă momentul. Mai trebuie ceva îmbulzeală. Aşteaptă un hei-rup! Alexandru Mihalache, cel cu veleităţi de prestidigitator, pune ochii pe un călător căruia în buzunarul din spate al pantalonilor i se zăresc marginile cîtorva ... albastre. A­­runcă o privire cu înţelesuri. A­­dică, ăsta-i! Ceilalţi înţeleg, com­plice, destul de repede totul. Cel care abia apucă, gîfîind, să pună piciorul pe scară este cîntărit, încă o dată, rapid. Victimă si­gură. Ochiul de „expert“ nu l-ar putea înșela pe Al. M., tocmai acum și aici. 3. Sprinteneală pentru 7.700 de lei! Totul se petrece uluitor MORALA-CONDUITA de repede. „Tipul solid“ care zi­ce: „Eu, împreună cu concubina mea am tentat să urc în auto­buz“, simte o oarecare ... mişca­re la buzunarul din spate. Graba celor trei de a cobori, deşi auto­buzul nu s-a pus încă în mişca­re, pare suspectă. „Am văzut — declară mai tîrziu furatul — co­legii hoţului fugind în direcţii diferite“. In ciuda gabaritului lui, Iuliu Cercel devine şi el iute de picior. Mai ales cînd se simte uşurat de aproape 8.000 de lei. Merită sprintul! Se repede, aşa­dar, spre Gheorghe Rozbacher şi-l ia de guler. Eufemismul aici ţine să mascheze . . . acţiunea. Pentru că Iuliu Cercel nu-l tra­tează, se-nţelege, deloc cu mă­nuşi. Nu se ştie precis cit de fu­rios şi cit de autoritar a proce­dat, cert e că, în rezumat, ex­presia care a dominat a fost cam următoarea: „Dă, mă, banii! Sînt pentru o înmormîntare!“ Fript şi fiert, la mare înghesuială, Roz­bacher lăsînd impresia unui chi­nuit de un cui­ sîcîitor în talpă, la început se miră teribil de fa­riseic, chiar cu o candoare tru­cată, apoi vrea să pară chiar un îngeraş, mai înghite în sec, dar simţind mina neîndurătoare, din motive de el ştiute ia hotărîrea să repete gestul lui Pillat din Pont. Exclamă: „Nu mai da, că spun totul!“ Şi spune: Cine a fu­rat banii, la cine ar putea fi. De aici, drumul pînă la cuibul lor din Aleea Carpaţi e scurt. 4. Intîlnire la „cartierul gene­ral“. Din motive lesne de înţeles, ambiţios la culme, dar mai ales mîndru că el a pus mina pe hoţ­­i), pentru întîlnirea cu Alexan­dru Mihalache, Iuliu Cercel îşi ia, ca măsură de securitate, şi concubina şi încă doi „locote­nenţi“ (pentru orice eventualita­te, zice el), oameni de încredere, rude de-ale lui. Şi se înfăţişează la „cartierul general“ din Aleea Carpaţi. Uluit peste măsură de întorsătura neaşteptată a lucru­rilor, Alexandru Mihalache a ex­clamat: „Vin gaborii“, şi a rămas fără grai. 5. Numărătoare în faţa casei. Dar, oare, nu se lăuda, în gura mare, că nu-i el cel căruia să-i mănince cîinii din traistă? Du­pă momentul de uluială urmează masca de mofluzenie şi pocăinţă. Numai că nu are pe cine duce, incit se adevereşte din nou, dacă mai era nevoie, că minciuna n-ajunge să imbătrînească. Pe ton abrupt, Iuliu Cercel cere ba­nii. Banii lui, care, în învălmă­şeala din autobuz, au fost abil „pasaţi“ lui Septimiu Neagoe, ca­re „locuieşte lingă spitalul nou“. Nemulţumit, Al. M. ridică din u­meri. Se vede că, pentru ei, ziua avea să fie cu ghinion pînă la capăt. Pe Septimiu Neagoe îl a­­jung tocmai în fața casei unde, grijuliu, se pare, să pună suma „la ciorap“, tocmai număra ba­nii: nu ies decit 6.730 de lei! „A zis că a avut 6.700, iar la scurt timp susţine că 7.700! Ceea ce pentru mine nu este deloc clar!“ (Alexandru Mihalache). „După care, împreună cu toţii, am co­­borît, la o bere, la Furtuna (n.a. Fortuna, adică), pentru a ne în­ţelege când îmi vor restitui restul banilor“ (Iuliu Cercei). LAZAR LADARIU Continuare în pag. a 4-a. INSTANTANEE Cu ... „bicicleta“ la ștrand Foto: KONCZ JANOS CALENDAR Miercuri 1 AUGUST Soarele răsare la ora 6,02; apune la ora 20,41. Zile trecute 214; zile răma­se 152. • Sărbătoarea naţională a El­veţiei. • Sărbătoarea naţională a sta­tului Jamaica. CINEMA TIRGU-MURES — Arta: Scopul şi mijloacele. Unirea: Martorul ştie mai mult. Progresul: Zică ce vor zice. Select: Strada Hanovra. Fla­căra: Yankei­ (ambele serii). SIGHI­ŞOARA — Lumina: Scuzaţi, dv. ve­deţi fotbal? Clubul C.F.R.: Due­lul. REGHIN — Patria: Alear­gă cu mine. SOVATA — Doina: Le­genda călăreţului singuratic. Mun­citoresc: Preludiu II. TÎRNA­VENI — Melodia: S-a intîmplat lingă Rostov. LIJDUŞ — Flacăra: Raze pe gheaţă. SARMAŞU — Popular: Des­cendenta directă. IERNUT — Lumina: Un nou Ghilgameş. MIERCUREA NI­­RAJULUI — Nirajul: Dosarul ,,Luna de aur“. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Inghițitorul de săbii. FÎN­­TÎNELE —* Patria: Carnaval (ambele serii). TELEVIZIUNE 15,00 — Telex. 15.05 — Pe Iza şi pe Mara. Melodii populare. 15,15 — Ima­gini elveţiene. 15,30 — Emisiune în limba maghiară (parţial color). 16,30 — A 23-a ediţie a Olimpiadei de va­ră (color). 18.00 — închiderea progra­mului. 20.00 Telejurnal (parţial co­lor). 20,00 — Actualitatea în economie. 20.35 — Magistrala revoluţiei. 20.55 — Film artistic. Liniştea din adîncuri. Producţie a Casei de filme Trei (co­lor). 22.20 — Telejurnal (parţial co­lor). 22.30 — A 23-a ediţie a Olimpia­dei de vară (color). RADIO TlRGU-MUREŞ In limba română: 6,00—7,00 — Ra­di­oîmîinire matinală. Recuperarea materialelor refolosibile, o condiţie a achiziţionării produselor noi — co­mentariu juridic: In lumina cuvântă­rii tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Plenara C.C. al P.C.R. din iunie a.c. Creşterea exportului, obiectiv priori­tar în unităţi braşovene — reportaj:­ 18.00—20.00 — Actualitatea ilustrată: Programul unic In faptele bunilor gospodari: Comori ale cîntecului popular. Viitorul începe cu nou: Pe urmele eroilor Eliberării — expediţii pioniereşti; Sub semnul copilăriei fe­ricite — mesaje din tabere. Ancheta radio: Stațiunile balneare în sezonul estival — raid anchetă. VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: Ieri dimineaţă la Tîrgu-Mureş s-au înregistrat 11 grade, iar la ora 14 au fost 24 de grade. TIMPUL PROBABIL: Vremea va fi frumoasă şi călduroasă, cu cerul variabil, mai mult senin noaptea. Vîntul va sufla slab. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între 10 şi 12 grade, iar maximele între 24 şi 26 de grade.

Next