Steaua Roşie, octombrie 1984 (Anul 35, nr. 233-258)
1984-10-02 / nr. 233
ppol e capi o/k toa ’t ta pu, hm/fi vXf HRMÍNE IMNURILE TOVARĂŞULUI NICOLAI CEAUŞESCU* » MUNCĂ EXEMPLARĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA IMPORTANTELOR SARCINI DIN ECONOMIE IN AGRICULTURA Peste tot muncă exemplar organizată - toate forţele satului la recoltat şi impulsionarea însămînţărilor • Recoltarea şi transportul producţiei bine organizate şi de calitate • Cadrele de conducere din unităţile agricole, cu sprijinul consiliilor populare, al specialiştilor, al organizaţiilor de partid să antreneze toţi locuitorii satelor la recoltarea culturilor şi eliberarea cu prioritate a terenurilor destinate însăminţării griului • Să încheiem însăminţarea orzului operativ, să sporim ritmul la semănatul griului • Peste tot, mecanizatorii să lucreze în schimburi prelungite, iar la arat şi pe timp de noapte. La Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele ţării, sublinia că in 1985 trebuie să acţionăm în aşa fel incit să obţinem pe ţară o recoltă medie de peste 4.000 kg grîu la ha. Sub nici o formă anul viitor nu trebuie să mai avem judeţe cu producţii sub 3.000 kg la ha la grîu şi in mod corespunzător şi la producţiile de orz. Cooperatori, mecanizatori, specialişti, locuitori ai satelor, participaţi activ la culesul roadelor toamnei, eliberaţi operativ terenurile cultivate, pentru a crea cîmp liber mecanizatorilor la arat şi insămînţarea griului in momentul optim şi de calitate, pentru a asigura pîinea de mîine a poporului! Fiind în epoca optimă de însâmînţare a griului, de recoltare a culturilor de’ toamna, acţionînd în spiritul orientărilor şi indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, peste tot lucrătorilor ogoarelor le revine marea răspundere de a face însămînţarea griului pe cele peste 55.700 ha operativ şi de cea mai bună calitate. In acest scop se impune o largă participare la muncă pentru a ne încadra în termenele prevăzute de lege. Dar să vedem, în condiţiile sfârşitului de septembrie ploios şi începutul lunii octombrie ce s-a REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) La însăminţarea ultimelor suprafeţe de orz pe terenurile cooperativei din Zau de Cimpie specialiştii asigură o muncă de înaltă calitate 1 INDUSTRIE Producţia fizică — realizată ritmic, la unait nivel calitativ OAMENI AI MUNCII DIN INDUSTRIE ! Debutul în ultimul trimestru din 1984 — an hotărîtor al acestui cincinal — să constituie angajarea noastră fermă pentru organizarea exemplară a muncii, pentru adoptarea celor mai eficiente măsuri în vederea îndeplinirii ritmice a programelor de fabricaţie, pentru realizarea neabătută a producţiei fizice, la fiecare produs, la fiecare sortiment ! In spiritul indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în centrul preocupărilor zilnice să se situeze stabilirea de măsuri pentru recuperarea restanţelor şi realizarea cu prioritate, în toate unităţile, a producţiei destinate exportului, la termenele şi în condiţiile de calitate stabilite ! Dinamica ridicare a productivităţii muncii La Fabrica de anvelope Luduş principala cale de sporire a producţiei fizice este creşterea accentuată a productivităţii muncii. Trebuie arătat faptul că acest harnic şi priceput colectiv acţionează cu multă fermitate şi holotire pentru ca în 1985 şi în viitorul cincinal să obţină niveluri foarte ridicate la aceşti indicatori, înscriindu-se de pe acum în ritmurile indicate de proiectul Directivelor Congresului al XIII- lea al partidului: dublarea pînă în 1990 a productivităţii muncii. Dacă acest colectiv luduşean a reuşit performanţa fără precedent de a realiza, în 9 luni din acest an, o producţie fizică cu 21 la sută mai mare, adică cu mai mult de o cincime peste nivelul perioadei aferente, faptul a fost posibil şi se datoreşte numai şi numai asigurării unei creşteri de proporţii a productivităţii muncii, cu peste 18 la sută. Unul din locurile cele mai dinamice, cu depăşiri substanţiale la producţie şi la productivitatea I. CISMAS (Continuare în pag. a 3-a) // Anul XXXV , Nr. 23a (8.233) A Marți, jui 2 octombrie 1984 il V, 4 pagini JJ 3^ 50 de bani // La renumita Fabrică de conserve „Mureşeni“, a cărei producţie este mult apreciată pe piaţa internă şi externă, sortarea legumelor se face mecanizat de către un personal calificat. Conferinţe de dare de seamă şi alegeri In organizaţiile de partid O experienţă care îndeamnă la noi eforturi pentru sporirea producţiilor agricole Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei comunale de partid Ruşii Munţi, care a avut loc recent, a prilejuit o analiză exigentă a activităţii desfăşurate de comitetul comunal şi de organizaţiile de partid din comună pentru îndeplinirea sarcinilor economico-sociale şi politico-educative în profil teritorial. In acest context, participanţii la conferinţă au acordat o atenţie deosebită problemelor agriculturii, creşterii producţiei vegetale şi animaliere, atît în cadrul C.A.P., cit şi în gospodăriile populaţiei. în darea de seamă a comitetului comunal de partid şi în cursul discuţiilor s-a relevat, în acest sens, că realizările din ultimii doi ani au evidenţiat potenţialul de producţie real al pămîntului, disponibilităţile existente pentru obţinerea unor recolte bogate. Semnificativ este, îndeosebi, saltul realizat în producţia de grîu. Dacă in 1981 s-a obţinut în medie doar o producţie de 980 kg la hectar, iar în 1982 de 1.942 kg, în anul 1983 s-a ajuns la o producţie de 3.066 kg, iar în acest an de 3.367 kg grîu la hectar. Aceste înfăptuiri se datoresc muncii harnice a mecanizatorilor, cooperatorilor, dar şi aplicării măsurilor adoptate, de comitetul comunal de partid, de conducerea C.A.P., cu sprijinul organelor agricole de specialitate, privind amplasarea raţională a culturilor, evitarea insămînţări păioaselor după păioase şi combaterea pirului printr-un complex de lucrări de erbicidare şi întreţinere. în ultimii ani a crescut şi producţia de porumb, ajungînd în 1983 la 3.666 kg la hectar, în condiţiile comunei Ruşii Munţi, situată în zona premontană, aceste producţii semnifică un progres substanţial, ilustrind disponibilităţile existente pentru obţinerea unor randamente superioare la toate culturile. Analizîndu-şi activitatea in spiritul exigenţelor proiectului de Directive ale Congresului al XIII-lea al partidului, care deschid noi perspective şi privid dezvoltarea producţiei agricole. ST. NKKAMCKI (Continuare în pag. a 3-a) Sighișoara Cum au pregătit centralele termice pentru iarnă ? ...Strada Plopilor, din Sighișoara este plină de gropi. Cînd noi urcam către centrala termică al cărui fochist este Adrian Frunză, cobora un autocamion încărcat cu sticle, probabil de la vreun complex alimentar din zonă, ne îndoim că tot ambalajul a ajuns întreg la destinaţie ... Trecînd pe lingă blocuri, prin spatele lor, privirea îţi este atrasă de grămezile de gunoaie, multe depăşind înălţimea containerelor. Miasmele au atins pestilenţialul, dar nu se îndură nimeni să efectueze transportul lor. La centrala termică amintită, Adrian Frunză trebăluieşte ceva: „Abia acum am dat drumul focului (este ora prînzului), am avut defecţiuni şi au trebuit remediate. Centrala este reparată, dar nu ştiu dacă o să ajungă apa caldă şi căldura pînă aici“. Ca să discutăm cu locatarii blocului vecin sîntem nevoiţi să facem un serios slalom printre fiarele vechi, provenite de la centrală (de ce n-or fi ridicate, doar stau de mult timp aici ?!). Un prim interlocutor L.F., strungar la „Nicovala“: „Locuiesc la blocu! 18. Dacă vă interesaţi de căldura ce ne-o furnizează MIHAI BOC Al (Continuare in pag. a 3-a)