Steaua Roşie, octombrie 1984 (Anul 35, nr. 233-258)

1984-10-02 / nr. 233

ppol e capi o/k toa ’t ta pu­­, hm/fi­­ vXf HRMÍNE IMNURILE TOVARĂŞULUI NICOLAI CEAUŞESCU­­* » MUNCĂ EXEMPLARĂ PENTRU ÎNDEPLINIREA IMPORTANTELOR SARCINI DIN ECONOMIE IN AGRICULTURA Peste tot muncă exemplar organizată - toate forţele satului la recoltat şi impulsionarea însămînţărilor • Recoltarea şi transportul producţiei bine organizate şi de calitate • Cadrele de conducere din unităţile agricole, cu sprijinul consiliilor populare, al specialiştilor, al organizaţiilor de partid să antreneze toţi locuitorii satelor la recoltarea culturilor şi eliberarea cu prioritate a terenurilor destinate însăm­inţării griului • Să încheiem însăminţarea orzului ope­rativ, să sporim ritmul la semănatul griului • Peste tot, meca­nizatorii să lucreze în schimburi prelungite, iar la arat şi pe timp de noapte. La Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele ţării, sublinia că in 1985 trebuie să acţionăm în aşa fel incit să ob­ţinem pe ţară­­ o recoltă medie de peste 4.000 kg grîu la ha. Sub nici o formă anul viitor nu trebuie să mai avem judeţe cu producţii sub 3.000 kg la ha la grîu şi in mod corespunzător şi la producţiile de orz. Cooperatori, mecani­zatori, specialişti, locui­tori ai satelor, partici­paţi activ la culesul roadelor toamnei, elibe­raţi operativ terenurile cultivate, pentru a crea cîmp liber mecanizato­rilor la arat şi insămîn­­ţarea griului in momen­tul optim şi de calitate, pentru a asigura pîinea de mîine a poporului! Fiind în epoca optimă de în­­sâmînţare­ a griului, de recoltare a culturilor de’ toamna, acţio­­nînd în spiritul orientărilor şi indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, peste tot lu­crătorilor ogoarelor le revine marea răspundere de a face în­­sămînţarea griului pe cele peste 55.700 ha operativ şi de cea mai bună calitate. In acest scop se impune o largă participare la muncă pentru a ne încadra în termenele prevăzute de lege. Dar să vedem, în condiţiile sfârşitu­lui de septembrie ploios şi în­ceputul lunii octombrie ce s-a REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 3-a) La însăminţarea ultimelor suprafeţe de orz pe terenurile coope­rativei din Zau de Cimpie specialiştii asigură o muncă de înaltă calitate 1­ INDUSTRIE Producţia fizică — realizată ritmic, la unait nivel calitativ OAMENI AI MUNCII DIN INDUSTRIE ! Debutul în ultimul trimestru din 1984 — an hotărîtor al acestui cinci­nal — să constituie angajarea noastră fermă pentru organizarea exemplară a muncii, pentru adoptarea celor mai eficiente măsuri în vederea îndepli­nirii ritmice a programelor de fabri­caţie, pentru realizarea neabătută a producţiei fizice, la fiecare produs, la fiecare sortiment ! In spiritul indicaţiilor secretaru­lui general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în centrul preocupărilor zilnice să se situeze sta­bilirea de măsuri pentru recuperarea restanţelor şi realizarea cu prioritate, în toate unităţile, a producţiei desti­nate exportului, la termenele şi în condiţiile de calitate stabilite ! Dinamica ridicare a productivităţii muncii La Fabrica de anvelope Luduş principala cale de sporire a pro­ducţiei fizice este creşterea ac­centuată a productivităţii muncii. Trebuie arătat faptul că acest harnic şi priceput colectiv acţio­nează cu multă fermitate şi ho­lot­ire pentru ca în 1985 şi în vii­torul cincinal să obţină niveluri foarte ridicate la aceşti indica­tori, înscriindu-se de pe acum în ritmurile indicate de proiectul Directivelor Congresului al XIII- lea al partidului: dublarea pînă în 1990 a productivităţii muncii. Dacă acest colectiv luduşean a reuşit performanţa fără prece­dent de a realiza, în 9 luni din acest an, o producţie fizică cu 21 la sută mai mare, adică cu mai mult de o cincime peste ni­velul perioadei aferente, faptul a fost posibil şi se datoreşte numai şi numai asigurării unei creşteri de proporţii a productivităţii muncii, cu peste 18 la sută. Unul din locurile cele mai di­namice, cu depăşiri substanţiale la producţie şi la productivitatea I. CIS­MAS (Continuare în pag. a 3-a) // Anul XXXV , Nr. 23a (8.233) A Marți, ju­­i 2 octombrie 1984 il V, 4 pagini JJ 3^ 50 de bani // La renumita Fabrică de conserve „Mureşeni“, a cărei producţie este mult apreciată pe piaţa internă şi externă, sortarea legumelor se face mecanizat de către un personal calificat. Conferinţe de dare de seamă şi alegeri In organizaţiile de partid O experienţă care îndeamnă la noi eforturi pentru sporirea producţiilor agricole Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei comu­nale de partid Ruşii Munţi, care a avut loc recent, a prilejuit o analiză exigentă a activităţii desfăşurate de comitetul comu­nal şi de organizaţiile de partid din comună pentru îndeplinirea sarcinilor economico-sociale şi politico-educative în profil teri­torial. In acest context, partici­panţii la conferinţă au acordat o atenţie deosebită problemelor agriculturii, creşterii producţiei vegetale şi animaliere, atît în cadrul C.A.P., cit şi în gospodă­riile populaţiei. în darea de seamă a comite­tului comunal de partid şi în cursul discuţiilor s-a relevat, în acest sens, că realizările din ul­timii doi ani au evidenţiat po­tenţialul de producţie real al pă­­mîntului, disponibilităţile exis­tente pentru obţinerea unor re­colte bogate. Semnificativ este, îndeosebi, saltul realizat în pro­ducţia de grîu. Dacă in 1981 s-a obţinut în medie doar o produc­ţie de 980 kg la hectar, iar în 1982 de 1.942 kg, în anul 1983 s-a ajuns la o producţie de 3.066 kg, iar în acest an de 3.367 kg grîu la hectar. Aceste înfăptuiri se da­­toresc muncii harnice a mecaniza­torilor, cooperatorilor, dar şi apli­cării măsurilor adoptate, de comi­tetul comunal de partid, de condu­cerea C.A.P., cu sprijinul organe­lor agricole de specialitate, pri­vind amplasarea raţională a cul­turilor, evitarea insămînţăr­i pă­­ioaselor după păioase şi comba­terea pirului printr-un complex de lucrări de erbicidare şi între­ţinere. în ultimii ani a crescut şi producţia de porumb, ajun­­gînd în 1983 la 3.666 kg la hec­tar, în condiţiile comunei Ruşii Munţi, situată în zona premon­­tană, aceste producţii semnifică un progres substanţial, ilustrind disponibilităţile existente pentru obţinerea unor randamente su­perioare la toate culturile. Analizîndu-şi activitatea in spiritul exigenţelor proiectului de Directive ale Congresului al XIII-lea al partidului, care des­chid noi perspective şi privi­d dezvoltarea producţiei agricole. ST. NKKAMCKI (Continuare în pag. a 3-a) Sighișoara Cum au­ pregătit centralele termice pentru iarnă ? ...Strada Plopilor, din Sighi­șoara este plină de gropi. Cînd noi urcam către centrala termi­că al cărui fochist este Adrian Frunză, cobora un autocamion încărcat cu sticle, probabil de la vreun complex alimentar din zo­nă, ne îndoim că tot ambalajul a ajuns întreg la destinaţie ... Trecînd pe lingă blocuri, prin spatele lor, privirea îţi este a­­trasă de grămezile de gunoaie, multe depăşind înălţimea contai­nerelor. Miasmele au atins pes­tilenţialul, dar nu se îndură ni­meni să efectueze transportul lor. La centrala termică amintită, A­­drian Frunză trebăluieşte ceva: „Abia acum am dat drumul fo­cului (este ora prînzului), am a­­vut defecţiuni şi au trebuit re­mediate. Centrala este reparată, dar nu ştiu dacă o să ajungă apa caldă şi căldura pînă aici“. Ca să discutăm cu locatarii blocului vecin sîntem­ nevoiţi să facem un serios slalom printre fiarele vechi, provenite de la centrală (de ce n-or fi ridicate, doar stau de mult timp aici ?!). Un prim interlocutor L.F., strun­gar la „Nicovala“: „Locuiesc la blocu! 18. Dacă vă interesaţi de căldura ce ne-o furnizează MIHAI BOC Al (Continuare in pag. a 3-a)

Next